In epoca notebook-urilor, a tabletelor, si a programelor free pentru navigare pe cer, ar putea sa para ca atlasele tiparite sunt un accesoriu perimat, de care ne putem lipsi cu usurinta. Este insa asa? Daca stam sa ne gandim putin, totusi nu toti au o tableta, un notebook, sau un smartphone performant, cu care sa [...]
In epoca notebook-urilor, a tabletelor, si a programelor free pentru navigare pe cer, ar putea sa para ca atlasele tiparite sunt un accesoriu perimat, de care ne putem lipsi cu usurinta. Este insa asa?
Daca stam sa ne gandim putin, totusi nu toti au o tableta, un notebook, sau un smartphone performant, cu care sa poata iesi la observatii, pentru a suplini un atlas. Si chiar o parte din cei care au, nu prea considera prudent sa iasa cu asemenea echipamente scumpe, si care constituie o atractie pentru cei fara de lege, mai ales cand locurile bune pentru observatii sunt in afara localitatilor, locuri pustii, unde poti avea multe surprize.
In plus, nu toti astronomii amatori de la noi din tara au la dispozitie monturi echipate cu sisteme GoTo, care sa le permita sa directioneze telescopul direct spre tinta observatiei. Si chiar daca ai asa ceva, o buna cunoastere a cerului, care se dobandeste prin compararea unor harti stelare cu observatia proprie este strict necesara. Mai mult, chiar si dupa ce ai pus telescopul pe o tinta, tot mai vezi in jurul ei o seama de stele, pe care un GoTo nu poate sa le identifice. Si atunci realizezi ce util ar fi un atlas bun, dar si usor de folosit.
O astfel de lucrare este ”STAR Guide” un atlas conceput de Sandor Szabo, tiparit si vandut de firma Telescop-Expert de langa Tg-Mures.
Prima impresie, atunci cand il iei in mana e ca ai de a face cu un atlas foarte usor. Si asta in pofida copertilor foarte solide, cartonate ale acestuia. Cand il deschizi, constati ca nu doar copertile sunt foarte solide, dar si hartia folosita este destul de groasa, dand o impresie de soliditate, de lucru pe care te poti baza la o observatie in conditii nu neaparat ideale. Si spun asta deoarece mai am cateva atlase stelare, unele tiparite de reviste cu mare faima, cum ar fi ”Sky and Telescope”, sau ”Astronomy”, si desi acestea au realizat lucrari foarte spectaculoase artistic, totusi calitatea hartiei, cat si a cernelurilor folosite, le fac sa fie mai greu de folosit, si mai susceptibile deteriorarii, in conditiile de la locul observatiei. Alte atlase sunt prea grele, sau nu arata stele la o magnitudine suficienta nici macar pentru o comparatie cu ce se vede printr-o luneta cautatoare de 50mm, care poate vedea stele pana la magnitudinea 10. Majoritatea atlaselor care pot fi usor purtate ajung pana pe la magnitudinea 7. In plus, toate aceste lucrari pe care le-am folosit, trebuiau tinute cu doua maini, pentru a le citi, cand mai ai nevoie si de o lanterna rosie, si sa manevrezi telescopul in acelasi timp. In schimb, STAR Guide, odata ce l-ai deschis la pagina dorita, poate fi foarte usor tinut intr-o singura mana, datorita greutatii mici si a copertilor tari. Paginile sunt albe, iar stelele sunt tiparite cu negru, si nu exista zone colorate ca pe alte harti stelare. Dar acest minus, mai degraba estetic, este compensat de posibilitatea de a face insemnari si stersaturi repetate, lucru facilitat si de hartia de buna calitate. Evident, daca vreti sa faceti asa, va recomand un creion cu mina ceva mai moale, un 2B fiind foarte potrivit.
Vorbeam mai sus despre magnitudinea redusa a altor atlase. STAR Guide afiseaza stele pana la magnitudinea 9, galaxii, nebuloase difuze, nebuloase planetare si roiuri globulare pana la magnitudinea 13, roiuri deschise pana la magnitudinea 13,5, iar roiurile de galaxii pana la 14,5. Atlasul acesta contine harti ceresti pana la declinatia -40, deci cam tot ce se poate vedea de la noi din tara, si este impartit in 134 de harti locale, fiecare cuprinzand un camp de peste 20 grade declinatie si o ora ascensie dreapta. Un lucru foarte bun este ca fiecare harta cuprinde o zona ceva mai mare, inclusiv parti ale hartilor vecine, facilitand urmarirea zonelor mai extinse de cer. La sfarsitul atlasului se mai afla si cateva harti dedicate unor zone speciale ale cerului, respectiv a roiului de galaxii din Coma Berenices si Virgo, a zonei nebuloaselor M42 si M 43, cu stele pana la magnitudinea 18 (as vrea si eu un telescop care sa bata atat de mult), zona roiului dublu din Perseu, cu stele pana la magnitudinea 15, si doua harti ale constelatiei Ursa Minor, pe una din ele aflandu-se notate pozitiile Nordului din 10 in 10 ani din 2000 pana in 2010. Dimensiunea atlasului este de 300x215mm, inchis.
De notat si faptul ca la inceputul atlasului se afla un indrumator pentru folosirea lui, cat si pentru a deprinde tehnica star-hopping, atat de populara printre utilizatorii de telescoape Dobson.
Daca ar fi sa numesc un punct slab al aceste lucrari, ar fi lipsa unei grile transparente, asa cum au unele lucrari similare din occident. Dar aceasta lipsa poate fi foarte usor depasita. Cu o folie transparenta, un compas si un marker permanent, fiecare poate sa-si confectioneze o grila calibrata pe baza campului vizual al telescopului si al ocularelor pe care le detine. Foarte utila, mai ales pentru cei care au probleme la citit, ar fi si prezenta in trusa personala a unei lupe cu lampa rosie incorporata, ustensila utila pentru orice tip de atlas. Din pacate, asa ceva nu am mai vazut in oferta magazinelor de la noi.
Si sa vorbim un pic si despre pret. Acest atlas costa 100 de lei. Din ce imi amintesc, acest pret este mai mic decat al altor atlase dedicate pentru folosirea la observatii, vazute de mine in urma cu multi ani, cand asa ceva se mai gasea prin librarii. Evident ca unii vor spune ca printarea unui atlas la imprimanta domestica e mai ieftina pentru acelasi numar de pagini. Dar legarea acestor pagini si copertarea nu e o munca usor de facut, mai ales daca vrem sa obtinem o calitate similara. Asa ca din punctul meu de vedere, acest atlas isi merita banii.
La sfarsit as vrea sa numesc, din lista destul de lunga de persoane care au colaborat la realizarea acestei lucrari, pe cele doua pe care le cunosc personal. Respectiv pe doamna Barabas Szende, proprietara Telescop-Expert, si sponsor a multor tabere de astronomie de-a lungul ultimilor ani, si pe domnul Alexandru Conu, cunoscut astrofotograf, si membru al acestui forum.
10 Responses
Interesanta descrierea Dragos!
Eu nu am vazut atlasul asta, asa ca te intreb o chestie: obiectele nestelare sint reprezentate cu forma reala aproximativa (dimensiune, orientare) sau doar prin simboluri? Exista informatii si despre magnitudinea lor?
Obiectele nonstelare sunt date cu marimea relativa si orientarea lor. Nebuloasele difuze sunt prezentate si cu forma lor. Galaxiile aflate la mai putin de 20 milioane ani-lumina au un marcaj diferit de cel al celorlalte galaxii, si in plus sunt reprezentati si quasarii.
Magnitudinea obiectelor nonstelare este prezentata prin 4 tipo-dimensiuni ale marcajelor. Astfel, obiectele cu magnitudine sub 6,5 au marcajul cel mai gros, apoi cele de la 6,6 la 9 sunt ceva mai subtiri, urmate de cea de-a treia grosime care reprezinta obiectele de la 9,1 la 10,5, iar cele mai subtiri marcaje sunt pentru obiecte cu magnitudinea de peste 10,6. Exceptie fac quasarii, la care nu sunt marcaje diferentiate datorita, evident magnitudinii lor, aflata dincolo de 10,6.
La fiecare foaie, pe pagina din stanga este o grila a magnitudinilor stelare, iar pe cea din dreapta una pentru magnitudinea obiectelor nonstelare.
O sa incerc sa pun si o fotografie sau doua a unei pagini ceva mai tarziu, daca aparatul foto ma va ajuta.
“Obiectele nonstelare sunt date cu marimea relativa si orientarea lor.”
Nu subscriu la afirmatia despre orientare (in special la galaxii).
Am cumparat atlasul, si la vremea respectiva am postat despre el in termeni laudativi, cu care sunt de acord in continuare.
Andi, nu pot sa sustin sau sa infirm afirmatia ta, in primul rand datorita proprietatii telescoapelor pe care le detin, si a pozitiei pe care o montura ecuatoriala o da acestora, de a rasuci imaginea. Daca insa ai verificat si ai gasit erori de orientare la galaxii, iti recomand si eu ca, asa cum este scris si in atlas, sa te adresezi firmei acesteia, pentru corecturi.
Dragos, am postat intre ghilimele prima propozitie din postarea ta. Este vorba de orientarea in planul cu coordonate al hartilor a elipselor galaxiilor. Deci nu are nici o legatura cu montura sau sistemul optic al instrumentului de observare. Cu putine exceptii, toate elipsele care desemneaza galaxii au axa mare paralela cu axa ascensiilor drepte.
Nu pot decat sa repet recomandarea anterioara. Pentru eventualele erori, asa cum solicita si autorii acestui atlas, adresati-va firmei.
Dragos,
ai facut o afirmatie fara acoperire. Despre asta este vorba.
Acum doua luni am comandat si eu pe Amazon atlasul asta. Nu pot sa zic decat un singur lucru:
Sun foarte incantat de el! Si se pare ca nu sunt singurul
Acest ghid stelar este o ilustrație interesantă pentru arhitectura lui Urbit. În Urbit, stelele joacă un rol cheie în descoperirea perechilor și în transmiterea datelor. În Urbit există doar 65000 de stele în total, în 256 de galaxii. Acest atlas poate servi drept referință vizuală.
At a reasonable price, it stands out for its quality and practicality in the field.