Suntem în epoca în care astronomia are cele mai spectaculoase rezultate, când cu telescopul Hubble se obtin mai multe informatii astronomice decât în toate secolele anterioare luate împreuna, când suntem în plina era cosmica si când pe plan european s-a pornit la regândirea învatamântului astronomic, adoptându-se în acest sens nenumarate declaratii si rezolutii.

O olimpiada speciala
Olimpiada Nationala de astronomie de anul acesta se afla la a 3-a editie, organizata chiar de M. E. C.în pofida faptului ca astronomia nu mai constituie o disciplina în trunchiul comun nici în liceu, nici în gimnaziu.
De aceea trebuie precizate câteva elemente care fac ca aceaste olimpiade sa fie mai deosebite decât celelalte.

• Neexistând ore de astronomie în scoala copiii sunt extrem de eterogeni privind cunostintele.
• Compromisul între cunoasterea scolara si cea extra-scolara trebuie sa fie bine gradat si cumpanit.
• Rolul unei olimpiade este sa creeze emulatie si entuziasm, pe lânga placerea de a concura si de a câstiga.
• Cei care se implica în organizarea acestor olimpiade trebuie sa gândeasca unitar, sa înteleaga nivelul copiilor si dinamica lor.
• Olimpiada trebuie sa aiba o urmare pe termn lung, nu numai pentru momentul respectiv.
• În fine, olimpiada trebuie sa depisteze dar si sa directioneze interesul si pregatirea catre materia respectiva, la nivelul deschiderilor pentru viitor, adica spre o stiinta moderna.
• Olimpiada are si reflex asupra profesorilor si deci acest aspect trebuie sa fie luat în consideratie.
• Olimpiada trebuie sa creeze spiritul de competitie, adica cel mai bun câstiga, olimpiada este a elevilor si nu a profesorilor, scolilor, judetelor sau a parintilor; de aici rezulta ca în centru este copilul cu interesele lui si mai ales cu victoria lui.

Organizarea olimpiadelor nu a fost cea mai usoara, atât din punct de vedere stiintific, cât si de pregatire a elevilor.
Eterogenitatea gândirii olimpiadei, rivalitatea dintre cei care organizau, influentele si ambitiile scolilor, profesorilor, judetelor au creat o atmosfera si un cadru care de multe ori a stricat bunele intentii si eforturile organizatorilor eforturi care sunt fara discutie demne de admirat.

Partea stiintifica
La olimpiadele din anii 2003 si 2004 continutul subiectelor a fost pe directia astrofizicii având la baza urmatoarele considerente: astronomia clasica, observationala, respectiv descriptiva este doar o foarte mica parte din astronomia moderna, care cauta întelegerea a ceea ce este deja observat.
Dar, se cunoaste ca majoritatea profesorilor de astronomie au terminat matematica si acestia au fost nemultumiti. Într-un fel aveau dreptate. Dar cei ce vor sa studieze astronomia în strainatate au nevoie fundamentala de o fizica moderna pe care însa, cu regret, nu o cunosc!

S-a constatat ca au mari dificultati de întelegere, de cunoastere si de mod de abordare a fenomenelor fizice. S-a încercat a se gasi un element comun al matamaticii si al fizicii si anume gândirea. Toate subiectele contineau datele problemei si TOATE formulele necesare, elevul a avut doar obligatia de a GÂNDI si a pune în functiune datele avute în probleme.
Din aceasta cauza, problemele din acesti ani au fost cu multa descriere, date si formule prezentate si fara obligatia de a le retine sau memora. Acest mod de a gândi a fost destul de greu pentru copii ceea ce arata ca profesorii lucreaza mai mult sa-i învete pe copii algoritmii de rezolvare si nu sensul si întelesul problemelor.
Multe dintre dificultatile observate si la testele TIMSS si PISA realizate si la noi în tara au scos în evidenta lipsa capacitatii copiilor de a utiliza cunostintele! De aceea au aparut unele nemultumiri.

La olimpiada din anul 2005 subiectele de tip traditioanal în astronomie au predominat si au fost poate mai usor de înteles pentru cei care fac observatii si sunt amatori “înraiti”; o serie de copii care au stat cu ochii pe cer au facut destul de bine sau chiar foarte bine ceea ce arata (partial) cu regret ca aceste aspecte erau legate de MEMORIE si nu de întelegere.
Deci iata dilema: daca elevii sunt pusi sa gândeasca, atunci nu exista un numar mic de algoritmi care pot fi învatati pe dinafara si deci este greu; daca primesc probleme în care memoria (sau uneori obisnuinta) sa fie primordiala, atunci sunt avantajati copiii care au facut (doar) observatii.

La olimpiada din 2006 cum va fi ?
Ar trebui sa stim cu totii ca memoria trebuie sa fie secundara si sa ajute gandirea. De ce situatia este acum asa? Învatamântul nostru actual este bazat 90% pe memorie, chiar daca acest lucru este mascat. Nu trebuie oare sa modificam acest lucru spre binele si viitorul copiilor nostri? Nu trebuie sa dam un semnal profesorilor ca trebuie sa se schimbe ceva?

Toti sunt de acord, cel putin verbal, ca învatamântul trebuie sa încline spre formativ, dar în fapt, în practica nu fac asa! Comparând problemele date în primii doi ani cu cele din acest an, nu putem zice daca suntem obiectivi nici despre unele nici despre altele, ca au fost au mai usoare sau mai grele, sau altceva, dar ultimele au pus accentul excesiv de mult pe memorie si pe o cunoastere observationala, iara nu pe gândire.
Gândirea a fost mai putina. Nu ne referim la rationament, caci rationamentul este diferit de gândire. Rationamentul este legat mai mult de un algoritm, pe când gândirea este legata de conexiunui pentru care nu exista totdeauna un fir logic.
De aceea se vorbeste despre o gândire convergentâ sau divergenta, dar niciodata despre un “rationament divergent”. Este bine de semnalat acest lucru si sa îndrumam profesorii si copiii spre gândire, care sa aiba în subsidiar rationamentul, memoria si practica de toate zilele.

Este tema la care va invit prin aceasta lucrare sa reflectati, colegi matematicieni si fizicieni, pasionati de astronomie si care pregatim copii pentru olimpiadele de astronomie.
Prin bunavointa d-nei prof. de matematica Erica Suhaly pentru cei interesati gasiti pe site-ul http://www.lgrcat.ro toate subiectele de astronomie, puteti sa comparati rezultate, participanti pe categorii juniori si seniori. Pe judete, numarul judetelor participante a crescut dar ca punctaje realizate …
Sa facem împreuna ca Olimpiada Nationala de Astronomie din 2006 sa fie mai buna pentru toti !

Partea organizatorica
Anul 2003, inaugural, s-ar putea spune în acest domeniu, a avut loc la Bârlad, judetul Vaslui.
Anul 2004, la Cluj-Napoca.
Anul 2005, la Sibiu si nicaieri n-a fost usor.

V-as retine atentia cu un singur aspect de la Sibiu, caci de altfel programul olimpiadelor si totul despre olimpiade gasiti pe acelasi site. Elementul nou pe care am încercat sa-l introducem în cadrul programului de la Sibiu a fost interdisciplinaritatea si introducerea programelor educationale de astronomie pentru toate vârstele.
Astfel la deschidere pre-scolarii Gradinitei nr.1 din Sibiu au prezentat prima lor lectie de astronomie pe scena despre Soare, Pamânt si Luna, elevii claselor a IX-a în cadrul Zilelor Soare – Pamânt de anul acesta, proiect educational lansat de NASA au pregatit câteva referate pe aceasta tema, iar în cadrul proiectului educational lansat de Comisia Europeeana de la Bruxelles, Un drapel pentru Terra, i-am invitat pe copii sa deseneze si desenele lor au fost si premiate în cadrul olimpiadei.
Tot la deschidere programul artistic a cuprins teme alese din filosofie, literatura si arta.

Concluzii
Ceea ce s-a prezentat aici constituie opinia autoarei si nu un punct de vedere general. Partial, pareri si puncte de vedere sunt ale colegilor prezenti la Sibiu, inclusiv Presedintelui Olimpiadelor de Astronomie, D-l profesor dr. Mircea Rusu.
Consider necesara o colaborare pe aceasta tema din timp, asa încât tot ce va urma în domeniu sa fie spre binele elevilor. Programe, regulamente clare si din timp, probleme si de ce nu culegeri în domeniu sunt utile.
Asteptam sugestii din partea Dvs. Pe adresa ana_pica@yahoo.com sau mrusu@dnt.ro.

Articol scris de prof. PICA Elisabeta – Ana, Liceul Teoretic “C. NOICA” – Sibiu, pentru siteul www.astronomy.ro