Din doi in doi ani ESO (European Southern Observatory) organizeaza impreuna cu insitutul Max Planck si Universitatea Technica din München, “Ziua usilor deschise”, zi in care publicul interesat are acces in campusul de cercetare din Garching.
Sambata, 22 octombrie a.c., am avut sansa sa particip la acest eveniment, unde, pe langa discutiile interesate purtate cu diferiti cercetatori sau prelegerile si filmele prezentate in diferite sali de conferinte, am avut ocazia sa impart si sa fac cunoscut numele si activitatea site-ului nostru.Garching este o localitate mica situata la circa 20 km de München, fiind renumita prin campusul de cercetare construit la periferia orasului. Campusul se intinde de-a lungul catorva hectare, fiind sectionat de o linie mediana, care aseaza pe de o parte Universitatea Technica din München, iar pe cealalta parte centrul ESO si patru centre ale institutului Max Planck: pentru optica cuantica, astrofizica, fizica extra-terestra, fizica plasmei.

Sediul ESO din Garching este centrul stiintific, technic si administrativ al instututiei ESO, din care fac parte cercetatori si technicieni din 11 tari. Din pacate Romania nu este implicata, si nu stiu cand va fi, in programele ESO. Institutia a fost creata in 1962 cu participare internationala, cu scopul principal de a crea un observator in emisferica sudica, care sa fie echipat cu cele mai moderne echipamente de cercetare.

In Garching lucreaza peste 300 de cercetori si technicieni din cele 11 tari implicate, care proceseaza si valorifica rezultatele obtinute de observatoarele ESO din America de Sud. ESO detine in Chile, in desertul Atacama, 3 centre de observatie, cel mai cunoscut fiind Paranal. Acolo este situat, la o altitudine de peste 2500 m, cunoscutul telescop VLT (Very Large Telescope).

La evenimentul petrecut pe 22 octombrie a.c., organizatorii au avut grija ca publicul vizitator sa fie primit cu interes si cu bratele deschise. Pe langa oameni de ordine, camere de luat vederi si bariere de blocare a trecerii, publicul era directionat prin institutiile deschie pe un traseu prestabilit. Trebuie sa urmezi sagetiile amplasate temporar pentru a ajunge la locurile de vizitare permise.

Pentru a avea timp suficient pentru mine si pentru diferitele discutii am decis sa vizitez doua din centrele din campus: institutul Max Planck pentru astrofizica si ESO.
Am inceput cu institutul Max Planck, care era situat intr-o cladire foarte moderna, unde inca de la intrare erai intampinat de cercetarori, fiecare specializat pe cate un domeniu care mai de care impresionant: sisteme binare, explozii de raze gamma, supernove, gauri negre. Alti cercetarori explicau publicului despre realizarile centrului Max Planck in domeniul astrofizicii, realizari care erau prezentate si in posterele insirate pe peretii institutului.

M-a uimit diversitatea publicului care vizita institutul, public din care copiii bine-nteles ca nu lipseau. Existau chiar si sali unde copii participantilor vizionau diafilme despre sistemul nostru solar si despre Univers. Altii construiau din cubulete sau din plastelina rachete. In alte incaperi elevi sau studenti completau teste de astronomie, de cunostiinta generala.Profitand de vremea superba din acea zi, pe cladirea institutului un profesor de astrofizica si un cercetator prezentau publicului Soarele, printr-un telescop cu filtru, vorbindu-le despre activitatea magnetica a Soarelui si despre petele solare.
Stand la rand, sa vad si eu Soarele prin telescop, am avut ocazia sa discut cu un astrofizician tanar, care primise o bursa post-doctorala la institutul Max Planck, fiind specializat pe sisteme stelare binare. L-am rugat, daca are interese sa participe cu articole, rezultate si imagini, la site-ul nostru. S-a aratat interesat.

Intr-una din bucatariile deschise ale institutului cativa cercetatori discutau aprins si popularizau teme precum miscarea unui corp in vecinatatea unei gauri negre. Nu am vrut sa ma las prins intr-o asemena discutie din motive de timp; eram curios ce ma asteapta la ESO.
Am stat totusi la o poveste scurta cu un cercetator specializat in stele masive. I-am relatat despre cercetarea in Romania, avand si eu o scurta experienta in domeniu, dar am discutat si despre site-ul nostru. Mi-a promis ca ne va vizita site-ul si eventual ne va sustine cu sfaturi sau cu materiale specializate. Frumos gest!

La ESO, dupa cum m-am si asteptat de altfel, evenimentele erau mai condensate, dar chiar si mai interesante, poate ca si datorita faptului ca nu erau asa de abstracte ca cele de la institutul Max Planck.
Inca de la intrarea in cladirea ESO am fost intampinat cu o serie de brosuri, CD-uri/DVD-uri, postere si alte materiale deosebit de interesante. Mai incolo, o doamna dadea detalii despre locurile de munca pe care le oferea ESO. O multime de tineri isi asteptau randul pentru a afla ce sanse profesionale au la ESO.
Vis a vis cu biroul de recrutari, in holul mare al cladirii se afla o echipa de cercetatori, cu o serie de instrumente optice, care faceau experimente implicand si publicul cu difertite intrebari simple, care tineau de cultura generala.

Urmand sagetile indicatoare ale turului permis prin ESO am ajuns la un moment dat intr-un hol unde erau expuse tablouri in acuarela ce infatisau diferite obiecte ceresti, planete, galaxii, nebuloase etc. Gandindu-ma la galeria space-art, pe care o gazduieste site-ul nostru, am gasit ca ar fi o oportunitate deosebita sa discut cu artistul respectiv, pentru al coopta sa isi publice eventualele lucrari electronice la noi pe site, in galeria noastra.
Artista, o doamna foarte primitoare si amabila, ca de altfel intregul staff al ESO, s-a arata foarte interesata despre galeria noastra, mai ales cand a auzit ce nume sonore din domeniu avem in galerie.Pe langa salile de conferinta in care se tineau prelegeri sau se prezentau filme pe diferite teme de profil, pe care le-am vizitat, am mai avut ocazia sa stau de vorba cu un cercetator de la ESA (European Space Agency), care prezenta telescopul Hubble si rezultatele acestuia.
O macheta, la o scala de de 1:5, prezenta in detaliu componentele telescopului Hubble, insa ce atragea publicul, parca cel mai mult erau pliantele si DVD-urile despre Hubble, care erau impartite gratis.
De mentionat ca ESA, care lucreaza strans cu ESO, au drept urmare cateva birouri si in centrul din Garching.

Am avut de asemenea ocazia sa cobor si in subsolul cladirii ESO, unde am vazut laboratoare cum doar imi puteam imagina: laborator de criogenie, CCD, interferometrie, infrarosii, raze gamma etc.Stiu ca putini dintre pasionatii sau intersatii de astronomie au ocazia sa participe la un astfel de eveniment si de aceea, de cate ori va avea ocazia, echipa @stronomy.ro, va anunta publicul inca din timp despre organizarea unor asemenea evenimente.
Evenimente similare se organizeaza si in Romania, insa acestea nu sunt la fel de popularizate, cum de altfel nici nu putem compara vreuna din institutiile de cercetare romanesti cu ESA sau cu institutul Max Planck.

Imaginile realizate la evenimentul relatat mai sus le gasiti la adresa http://www.astronomy.ro/album/thumbnails.php?album=48, iar comentarii pe marginea articolului puteti face in forumul nostru, la adresa: http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=163.

Alte referinte: ESO