Satelitii artificiali ai Pamantului

Satelitii au devenit o parte indispensabila a tehnologiei de azi. Ei sunt folositi pentru diverse scopuri, de la asigurarea legaturilor telefonice la mare distanta, la difuzarea directa a emisiunilor de televiziune si radio, obtinerea de informatii geologice si despre vreme sau pentru alte facilitati. Pentru a ajunge la technologia pe care o avem azi, a [...]

Revista Wireless WorldSatelitii au devenit o parte indispensabila a tehnologiei de azi. Ei sunt folositi pentru diverse scopuri, de la asigurarea legaturilor telefonice la mare distanta, la difuzarea directa a emisiunilor de televiziune si radio, obtinerea de informatii geologice si despre vreme sau pentru alte facilitati.
Pentru a ajunge la technologia pe care o avem azi, a fost necesar un volum extraordinar de cercetare si de investitii, din momentul cand ideea comunicatiilor prin satelit a fost pentru prima data propusa de Arthur C. Clarke intr-un articol din 1945 al revistei Wireless World.
De atunci au fost dezvoltate circuitele electronice care fac posibile toate functiile satelitilor, precum si vehiculele capabile sa puna pe orbite in spatiu acesti sateliti, uneori avand o greutate de peste o tona. Aceste doua elemente au necesitat investitii enorme.

La vremea articolului lui Clarke, cele mai avansate rachete erau V2, realizate de germani, care nu aveau nicidecum intentia de a lansa sateliti in spatiul extraterestru. Pentru satelitii insisi au trebuit dezvoltate metode de alimentare proprii, impreuna cu sisteme de control care sa le permita pozitionarea foarte precisa. Satelitii trebuie sa fie foarte fiabili, deoarece nu mai pot fi reparati odata ce au fost lansati. In zilele noastre aceste probleme sunt deja sub control, iar satelitii sunt capabili sa ofere un serviciu indelungat si sigur.

Orbite de satelit
Exista o varietate de orbite diferite care pot fi adoptate de sateliti. Alegerea uneia dintre ele va depinde de seviciul pe care trebuie sa il asigure satelitul si de aria pe care trebuie sa o deserveasca. In unele cazuri orbita poate fi joasa la numai 160 km, in timp ce altele pot fi la peste 36 000 km.

Intrucat satelitii se rotesc in jurul Pamantului, ei sunt atrasi de forta gravitationala. Daca nu ar avea o miscare proprie, ar cadea inapoi pe Pamant, aprinzandu-se in straturile superioare ale atmosferei. Insa, miscarea de rotatie in jurul Pamantului are asociata o forta (centrifuga) care impinge satelitul, indepartandu-l de Pamant.

Pentru orice orbita data, exista o viteza pentru care aceste doua forte se echilibreaza. Viteza care trebuie imprimata unui satelit pentru ca acesta sa intre pe orbita se obtine din egalarea fortei de greutate (kMm/r^2, unde k este constanta gravitationala) cu forta centrifuga (mv^2/r, unde r este raza orbitei). In final obtinem v = sqrt(kM/r).

Evident, cu cat orbita este mai joasa, atractia gravitationala este mai mare si satelitul trebuie sa se roteasca in jurul Pamantului mai repede, pentru a contrabalansa aceasta atractie. La inaltimi mai mari atractia gravitationala este mai mica si in consecinta si viteza unghiulara trebuie sa fie mai mica. Pentru o orbita foarte joasa, aflata undeva la 160 km, este necesara o viteza in jurul a 21 160 km/h si aceasta inseamna ca satelitul va inconjura Pamantul cam in 90 de minute. La o altitudine de 36 000 km, este necesara o viteza de aproape 11 265 de km/h, dand o perioada de rotatie de 24 h (aceasta valoare – viteza satelitului geostationar – se obtine egaland vitezele unghiulare ale celor 2 corpuri gravitationale:satelitul si Pamantul).

Un satelit poate inconjura Pamantul pe doua tipuri de baza de orbite. Prima si cea mai evidenta este orbita circulara, la care distanta fata de Pamant ramane constanta. Al doilea tip de orbita este cea eliptica. Cand un satelit inconjoara Pamantul, orbita, fie circulara fie eliptica, descrie un plan. Acesta trece prin geocentru.Orbita geostationara

Rotatia in jurul Pamantului are si ea doua variante. Ea poate fi in aceeasi directie cu rotatia Pamantului, caz in care se spune ca este directa, sau in sens invers rotatiei Pamantului, caz in care se spune ca este retrograda.

Viteza este un factor important. Pentru o orbita circulara ea este mereu aceeasi. Totusi in cazul unei orbite eliptice acest lucru nu mai este adevarat, deoarece viteza se modifica in functie de pozitia pe orbita. Viteza este maxima atunci cand satelitul este cel mai aproape de Pamant (perigeu) si trebuie sa invinga forta gravitationala cea mai mare si este minima la departarea cea mai mare de Pamant (apogeu).

Pentru o orbita eliptica centrul Pamantului se afla intr-unul din focarele elipsei. Un satelit se poate roti in jurul Pamantului in difeite plane. Unghiul de inclinare al orbitei este unghiul dintre o dreapta perpendiculara pe planul orbitei si dreapta care trece prin polii Pamantului. Aceasta inseamna ca o orbita care se afla in planul ecuatorial are o inclinatie de 0° (sau de 180°) si una trecand pe deasupra polilor ar avea o inclinare de 90°.
Acele orbite care urmaresc pe deasupra ecuatorului se numesc orbite ecuatoriale, iar cele care trec peste poli se numesc orbite polare.

Un alt factor important referitor la pozitia satelitului este unghiul de elevatie. Acesta este important deoarece statia terestra poate comunica cu satelitul numai cand are vizibilitate directa catre acesta. Unghiul de elevatie este unghiul la care satelitul apare fata de orizontala. Daca unghiul este prea mic, atunci semnalele pot fi mascate de obiecte inconjuratoare, daca antena nu este asezata suficient de sus.

Chiar daca antena are vedere directa catre satelit, exista si alte probleme datorate unui unghi mic de elevatie. Motivul este acela ca undele radio trebuie sa traverseze o distanta mai mare prin atmosfera terestra si prin urmare sunt supuse unui grad mai mare de atenuare. Se considera in general un unghi de 5° ca minimul acceptabil pentru o functionare satisfacatoare.

Pentru ca satelitul sa poate fi folosit in scopuri de comunicatii, statia terestra trebuie sa il poata urmari pentru a receptiona semnalele si pentru a transmite catre el. Evident, comunicatia va fi posibila numai atunci cand exista vizibilitate directa si, in functie de orbita, vizibilitatea ar putea exista numai pentru o perioada scurta de timp. Pentru a asigura posibilitatea comunicarii pentru o perioada maxima de timp exista mai multe optiuni care se pot folosi.

Prima este de a folosi o orbita eliptica la care apogeul sa fie chiar deasupra pozitiei planificate a statiei terestre, astfel incat satelitul sa ramana vizibil pe o perioada maxima de timp.
O alta optiune este sa se lanseze mai multi sateliti pe aceeasi orbita, astfel atunci cand unul dispare din zona de vizibilitate, altul apare. In general sunt suficienti 3 sateliti pentru a mentine comunicatiile neintrerupte. Totusi, trecerea de la un satelit la altul introduce un plus de complexitate in sistem, la fel ca si necesitatea realizarii si lansarii a 3 sateliti.

Optiunea cea mai folosita este lansarea unui satelit pe o orbita geostationara. Folosind aceasta orbita, satelitul se roteste in aceeasi directie cu Pamantul si are o perioada de rotatie de 24h. Ca urmare, el ramane in aceeasi pozitie relativa fata de Pamant. Pentru ca fortele implicate sa se echilibreze si sateltul sa ramana pe o orbita geostationara, el trebuie sa se roteasca deasupra ecuatorului la o altitudine de 35 860 km.

Orbitele geostationare sunt foarte folosite, deoarece odata ce statia terestra a fost orientata spre satelit, ea poate ramane in aceeasi pozitie si in mod normal nu este necesara o urmarire ulterioara a satelitului. Aceasta simplifica foarte mult proiectarea si constructia antenei. Pentru satelitii de radiodifuziune directa inseamna ca utilizatorii care au antenele amplasate in afara locuintelor nu trebuie sa le regleze dupa ce au fost orientate odata catre satelit.

SatelitiComplexitatea unui satelit
Cerintele impuse satelitilor sunt foarte stricte, atat din punct de vedere al proiectarii cat si al constructiei. Ei trebuie sa fie capabili sa lucreze in conditii exreme, mentinandu-si totodata cel mai ridicat nivel de fiabilitate, deoarece nu pot fi retrasi pentru reparatii sau intretinere. Satelitii contin si un numar de sisteme folosite pentru ceea ce se numeste mentinerea statiei.

Aceste sisteme sunt folosite pentru a mentine satelitul pe orbita si in pozitia corecta. Satelitul va tinde sa se deplaseze din pozitia corecta dupa o perioada de timp. Pentru a corecta aceasta tendinta se folosesc mici sisteme de manevra. Adesea ele constau din rezervoare cu gaz care atunci cand este pus in continuare cu un catalizator da un fel de propulsie de racheta pentru a aduce satelitul inapoi pe orbita. De multe ori durata de viata sau durata de serviciu a unui satelit este determinata de cantitatea de combustibil pentru repozitionatea lui si nu de fiabilitatea circuitelor electronice.

O alta problema legata de satelit este ca orientarea lui se modifica. Acest lucru este de mare importanta deoarece, de obicei, sunt folosite antene directionale si camere de luat vederi si sateltl trebuie orientat in directia corecta pentru ele. Metoda de baza pentru orientarea corecta este folosirea servosistemelor. Oricum, orientarea se modifica relativ repede.

Metoda cea mai folosita pentru corectarea acestui inconvenient este de a folosi efecul giroscopic. Uneori, se foloseste un volant mare care se invarteste in interiorul satelitului. Aceasta solutie poate sa nu fie eficienta fata de masa satelitului. Pentru a corecta si acest lucru, alti sateliti cilindrici rotesc de fapt o parte din corp, adesea o sectiune interna cilindrica a satelitului, asftel incat sectiunea exterioara pe care este montata antena sa nu se roteasca.

Este necesara energie electrica pentru circuitele electronice si pentru alte sisteme electrice. Aceasta este furnizata de panouri mari de celule fotoelectrice sau solare. Unii sateliti cilindrici le au pozitionate pe suprafata exterioara a cilindrului , astfel incat, in permanenta o parte a corpului este expusa luminii solare. Altii au mari panouri extensibile care se orienteaza pentru a apta maximum de lumina.

Astazi, aceste panouri sunt capabile sa produca multi kilowati, necesari pentru alimentarea etajelor de iesire de mare putere folosite in multe transpondere.

Satelitii au nevoie, de asemenea de baterii de rezerva care pot fi incarcate de la celulele solare principale. Acestea sunt necesare in perioadele in care satelitul nu se afla in lumina solara si trebuie sa fie suficient de puternice pentru a alimenta satelitul pe toata perioada de intuneric.

Satelitul trebuie sa fie proiectat si construit astfel incat sa poate rezista conditiilor dure din spatiul extraterestru. Se intalnesc acolo temperaturi extreme. Suprafetele expuse la soare vor fi incalzite de radiatia solara si ajung la temperaturi foarte ridicate, in timp ce partile celelalte, care nu sunt incalzite, vor avea temperaturi extrem de scazute. In aceste conditii, singura sursa de caldura ramane conductia.

Exista multe alte fenomene care trebuie luate in considerare. Radiatia solara insasi actioneaza asupra unor materiale, provocandu-le degradarea. Meteoritii sunt o alta problema. Cei foarte mici produc erodarea usoara a suprafetei, dar cei mai mari pot penetra satelitul provocand daune considerabile. Pentru a preveni acest lucru, satelitii sunt protejati de straturi exterioare special proiectate. Acestea constau din foi metalice, care sunt separate usor, amortizand loviturile meteoritilor.

Particulele cosmice scad deasemenea performantele satelitilor. Mai ales in timpul exploziilor solare cresterea fluxului de particule solare poate afecta celule solare, reducandu-le existenta.Satelit pozitionat pe orbita

Plasarea unui satelit pe orbita
Avand in vedere energia enorma necesara plasarii unui satelit pe orbita, este necesar sa se asigure folosirea energiei in cel mai eficient mod. In acest fel, cantitatea de combustibil necesara este mentinuta la un minim – factor important in sine, deoarece combustibilul trebuie si el transportat pana cand este consumat.

Multi sateliti sunt plasati pe obite geostationare si o metoda de a realiza acest lucru se bazeaza pe principiul de transfer al lui Hohmann. Aceasta este metoda folosita atunci cand se lanseaza sateliti pe orbita cu ajutorul unei nave purtatoare. Folosind acest sistem, satelitul este plasat pe o orbita terestra joasa (LEO), la o altitudine in jurul a 290 km.

Dupa pozitionarea corecta pe aceasta orbita se pornesc niste rachete pentru a pune satelitul pe o orbita eliptica, avand perigeul pe orbita terestra joasa si apogeul pe orbita geostationara.
Cand satelitul atinge altitudinea finala, sunt din nou pornite rachetele pentru a stabiliza satelitul pe orbita geostationara cu viteza corespunzatoare.

Alteori, cand se folosesc vehicule de lansare ca rachetele Ariane, satelitul este lansat direct pe orbita de transfer eliptica. Si in acest caz, cand satelitul atinge altitudinea maxima sunt pornite rachetele care sa-l transfere pe orbita geostationara dorita, cu viteza corespunzatoare. Acestea sunt principalele doua metode folosite pentru plasarea satelitilor pe orbita.
Desigur, ar fi posibila si plasarea satelitului direct pe orbita geostationara, dar acest lucru ar necesita mai multa energie si deci combustibil, fiind nerealizabil.

Calculul drumului pentru semnal
Comunicarea cu satelitii se face pe o linie de vizibilitate directa. Se poate, deci, calcula nivelul de semnal care va fi receptionat de satelit sau de statia terestra, presupunand ca valorile pentru puterea de emisie, castigul antenei si performantele receptorului sunt cunoscute. Pentru a fi siguri ca nivelurile de semnal sunt mentinute in limitele de buna functionare, fara a supradimensiona sistemul, ceea ce ar duce la costuri suplimentare, se estimeaza permanent costurile comunicatiilor.

Calculul principal care se face atunci cand se calculeaza costurile unei legaturi este pierderea de semnal pe drum. Cum semnalul parcurge o linie dreapta vizibila, atenuarea semnalului este pierderea pe calea de transmisie in spatiul liber. Ea se exprima in decibeli:

Pierdere (dB) = 22 + 20 lg (R/l), unde R este distanta iar l este lungimea de unda exprimata in aceleasi unitati ca si distanta. Deaceea se poate vedea ca pierderile cresc cu frecventa, dar trebuie sa ne amintim ca la frecvente mai mari se pot folosi antene cu castig mai mare si cele doua aspecte se compenseaza reciproc.
Aceasta inseamna ca pentru un satelit pe o orbita geostationara pierderea ar fi intre 195 si 213 dB, presupunand frecenta de lucru intre 4 si 30GHz. Desi altitudinea unui satelit este de 35860km, distanta reala va fi, de obicei, mai mare deoarece statia terestra nu se afla exact sub satelit.uplink - legatura ascendenta

Sateliti de comunicatii
Satelitii indeplinesc mai multe roluri. Ei pot fi folositi pentru comunicatii, radiodifuziune directa, monitorizarea vremii, navigatie si multe altele. Cei mai multi se folosesc pentru comunicatii. In fiecare zi se fac mii de apeluri internationale. Acestea sunt realizate de obicei prin satelit. Pentru a fi folosit in comunicatii de acest fel, satelitul opereaza ca un repetor.

Inaltimea lui fata de Pamant face ca transmiterea semnalelor sa se poata face pe distante mult mai mari decat linia de vizibilitate directa. O statie terestra transmite semnalul, constand din mai multe convorbiri telefonice catre satelit. Aceasta este numita legatura ascendenta (uplink) si este in general pe o frecventa de 6GHz. Satelitul receptioneaza senalul si il retransmite.
Aceasta se face in general pe o frecventa de 4 GHz, pe ceea ce se numeste legatura descendenta(downlink). Ea trebuie sa fie pe o frecventa diferita, pentru a evita interferentele intre cele doua semnale. Daca transmisia are loc pe aceeasi frecventa cu a semnalului receptionat, atunci semnalul transmis va supraincarca receptorul de pe satelit, impiedicand legatura ascendenta.

Folosirea satelitilor este foarte raspandita si se foloseste o mare varietate de frecvente. Valorile prezentate aici sunt cele tipice, dar se folosesc si multe alte frecvente.

Circuitele din satelit care actioneaza ca receptor, schimbator de frecventa si emitator formeaza ceea ce se numeste un transponder. Acesta consta in principal dintr-un amplificator cu zgomot mic, un schimbator de frecventa format dintr-un oscilator local si un mixer si apoi un amplificator de putere mare. Semnalul este receptionat si amplificat la un nivel potrivit. El este apoi aplicat mixerului. Acesta foloseste principiul superheterodinei, pentru a schimba frecventa semnalului la valoarea cea noua. Dupa aceea, el este amplificat la un nivel corespunzator pentru retransmisie.

Semnalele transmise, de obicei, catre satelit, constau dintr-un numar mare de semnale multiplexate intr-o transmisie principala. In acest fel, o transmisie de la sol poate transporta multe legaturi telefonice sau chiar mai multe semnale de televiziune. Aceasta abordare este, din punct de vedere operational, mult mai eficienta dcat utilizarea unui numar mare de emitatoare individuale.

Desigur ca un singur satelit nu va putea asigura intregul trafic peste Atlantic. Se poate obtine o capacitate mai mare folosind mai multi sateliti pe benzi diferite si prin separarea fizica a lor, unul de celalalt. In acest fel, latimea fasciculului de radiatie de la antena se poate folosi pentru a face distinctia intre diferiti sateliti. In mod normal, se folosesc antene cu castig foarte mare si, permitand satelitilor sa fie separati de aproximativ numai un grad.Constelatia GPS Garmin

Sateliti de navigatie
Una dintre cele mai recente dezvoltari ale aplicatiilor satelitilor este Sistemul Global de Pozitionare GPS. Desi initial conceput ca un sistem militar, el a devenit din ce in ce mai mult folosit in aplicatii comerciale. Unul din avantajele sistemului este acela ca are acoperire completa asupra intregii planete cu o precizie de 100 m pentru sectiunea de acces civil si 40 m pentru sectiunea militara.

Sistemul consta din 24 sateliti plasati pe o orbita terestra joasa. Acestia transmit pe frecvente joase de microunde si receptoarele capteaza transmisiile. Minimum patru sateliti sunt receptionati simultan pentru a da o pozitie corecta si, din informatiile primite, receptorul este capabil sa calculeze longitudinea, latitudinea si altitudinea.

Fiecare satelit este mentinut pe o orbita foarte precisa. La bord, satelitul are un ceas atomic pentru a avea o precizie foarte buna a timpului. Aceasta informatie de timp este transmisa in semnalul de la fiecare satelit. Astfel, este posibl ca fiecare receptor sa calculeze diferitele lungimi de drum de la sateliti la receptor. Tipul necesar semnalului pentru a ajunge de la satelit la receptor este proportional cu lungimea drumului, care se poate calcula intrucat viteza de propagare este cunoscuta. Aceasta informatie este folosita in calcule de catre procesorul din receptor pentru a da pozitia de pe Pamant.

Alte utilizari
Satelitii sunt folositi pentru o multime de alte scopuri. Ei pot avea o serie de sarcini de observare. Satelit meteo - Imagine artistica Una dintre aplicatiile cele mai familiare este prognoza meteorologica, pentru ca satelitii pot arunca o “Privire de vultur” asupra formatiunilor meteo de la inaltimi mari deasupra Pamantului. Aceasta asigura meteorologilor o imagine de ansamblu mult mai buna despre dezvoltarea si miscarea formatiunilor meteo.

Satelitii pot fi, deasemenea, folositi pentru explorarea geologica. Ei pot analiza cele mai multe dintre suprafetele terestre, oferind informatii despre starea recoltelor, a padurii etc. Adesea, ei pot detecta aparitia sau raspandirea unor boli ale plantelor, intr-un mod care nu ar fi posibil prin alte mijloace.

In cazul explorarii geologice ei pot sa detecteze rezerve minerale din formatiile vazute din spatiul extraterestru.

Referinte: “Notiuni de Tehnica Radio”, Ian Poole
Imagini: WirelessWorld, CIMSS, AustroSpace, space.com, Fugro Chance, Garmin, universetoday.com

12 Responses

02.04.06

cu ce precizie trebuiesc fixate unghiurile intre satelit si antena de receptie tv.{ azimut, unghi offset, unghi lnb }

02.04.06

Buna ziua,sant Daniel din Timisoara si sant interesat de fabricantii de sateliti artificiali.Cum si unde pot indentifica aceste firme?Va multumesc.

02.04.06

me greu sa cred asa ceva nustiu ? sinker cum le manevreaza cu ce combusatibil merge e o prostie nuh

02.04.06

nu cred ca ai cum sa il alimentezi in spatiu tinand cont ca jumate de zi e noapte, deci varianta cu celule solare e minciuna, si faza cu accumulatori e tot vrajeala pentru ca nu ai cum sa incarci un accumulator asa de des si sa tina 20 ani,,,haha

02.04.06

cu ce viteza se dep[laseaza un satelit

02.04.06

In no, untied, and pointedly turned lucy pinder nude nuts their talks about this a night.

02.04.06

ce marime au satelitii?

02.04.06

Adauga comentariu

02.04.06

Băi CERNOBAL prost care esti, dute tata cu oile daca habar nu ai de tehnologie, se vede ca nu te-ai intrebat niciodata cum dreaqu vorbesti la tel in alta tara, sau cum vezi la tv prin satelit, sau cum saracii sateliti conduc un prost ca tine, când iti pui GPS-ul in masina sa te duci la club sa te droghezi. Mai nenorocitule, faci tara asta de ras, si nu ma mir, pentru ca mai sunt o gramada ca tine. Ti-as da eu vreo doi sateliti in frunte, ca poate asa ti-o intra ceva in bostanul ala care il ai pe umeri sa nu te ploaie in gat.

02.04.06

super

02.04.06

Sunt trei copii intr-o gradinita si li s-a dat sa construiasca din lego castele.Primul e un talent innascut si face o minunatie gingasa si sensibila pe cat e de mareata.Al doilea nu are atat talent innascut dar are bune intentii si se straduieste sa il imite pe primul si chiar sa-l ajute sa-si faca constructia mai stabila.Al treilea e “Ghita-contra” si nu-i prea reuseste nimic constructiv dar “in compensatie,stie”sa distruga.Consecinta e zazania continua din lume.Mai simpaticilor care sunteti,scoala se face ca sa te ajute sa intelegi lumea in care traiesti si sa te integrezi efortului societatii de a exista.Faceti si voi efortul asta zi de zi si lectie de lectie si mai ales la stiintele exacte nu lasati sa treaca o lectie daca ceva nu ati inteles.Vor trece doua..noua lectii si o data ce ati ramas de caruta va deveni tot mai greu s-o ajungeti din urma.Si societatea va deveni incet incet o adunatura de utilizatori tembeli,numai buni de considerat un balast bun de aruncat din nacela la vre-o pierdere de forta ascensionala a marii besici care este civilizatia umana.Macar asta intelegi,dragalas “cernobal”?Daca intelegi si totusi te manifesti asa cum ne arati aici cu atat mai rau.Salve pueri!

Cum poate fi geostationar un satelit al pamantului pe o orbita eliptica atata vreme cat viteza de rotatie a pamantului este constanta iar a satelitului variabila mai mult sau mai putin in functie de excentricitatea orbitei eliptice. El trece repede de perigeu, unde distanta e minima si viteza este maxima si intarzie mai mult in drum catre si dinspre apogeu.

Adauga comentariu

* Nume, Email si Comentariu sunt campuri obligatorii

Autentificare site

Album astrofoto

Aspectul_cerului_-_09_01_2013_f2.jpg

Discutii forum

Ce poti vedea cu un telescop astronomic ??? ( 27 Mar 2017 19:14 )
Navele spatiale ale viitorului si motoarele lor . ( 27 Mar 2017 17:15 )
Meteori vazuti cu cctv ( 27 Mar 2017 15:56 )
Reflector DANUBIA Japan 114/1000mm ( 27 Mar 2017 13:48 )
Ocular Baader 36mm Asferic ( 27 Mar 2017 11:41 )
Va salut cu respect.Luneta ztn3 20x50 ( 27 Mar 2017 08:48 )
PHD ver 2 ( 27 Mar 2017 08:33 )
DSO / Obiectele cerului profund ( 27 Mar 2017 08:14 )
Ce am vazut aseara! (Incepatori) ( 27 Mar 2017 06:59 )
Observatii cu lunete de 102 mm ( 27 Mar 2017 00:25 )
Scurta prezentare TS APO80F7 ( 26 Mar 2017 23:37 )
Dece? ( 26 Mar 2017 23:20 )
Ocular TeleVue Nagler 16mm T5 ( 26 Mar 2017 21:20 )
C/2015 V2 (Johnson) ( 26 Mar 2017 19:25 )
41P/Tuttle-Giacobini-Kresak ( 26 Mar 2017 19:21 )

Recomandari

Publicatii

STELE SI CONSTELATII, Marcel Jinca

Fazele Lunii


Luna Noua
Luna Noua

Vechime Luna: 29 zile

Distanta: 57 raze terestre
Latitudine ecliptica: -2°
Longitudine ecliptica: -1°

Arhiva