Observatorul Virtual de Astrofizica

Capacitatile extraordinare si randamentul ultrainalt al noilor observatoare terestre si spatiale au generat o “explozie de date” care necesita metode inovationale de procesare, explorare si gestionare. Universul real este mai complex decat ne putem imagina. Diferitele observatii produc reprezentatii diferite ale realitatii. Descrierea noastra depinde de telescopul pe care-l folosim si de lungimea de unda [...]

AVO

Capacitatile extraordinare si randamentul ultrainalt al noilor observatoare terestre si spatiale au generat o “explozie de date” care necesita metode inovationale de procesare, explorare si gestionare.
Universul real este mai complex decat ne putem imagina. Diferitele observatii produc reprezentatii diferite ale realitatii. Descrierea noastra depinde de telescopul pe care-l folosim si de lungimea de unda a radiatiei electromagnetice pe care acesta o percepe. Cand un doctor examineaza plamanii unui pacient, el foloseste diferit metode si instrumente. In acelasi mod astronomii au nevoie de observatii facute in diferite lungimi de unda si cu diferite telescoape pentru a ne da o imagine mai buna a ceea ce se intampla in interiorul obiectului.

In prezent cercetatorii folosesc tehnici foarte sofisticate pentru a face observatii asupra Universului. Cantitati imense de imagini si spectre sunt stocate sub forma digitala in arhivele lumii. Totusi aceste informatii vin de la diferite telescoape si sunt facute in lungimi de unda diferite, facand anevoios procesul de colectare a datelor. Este nevoie de instrumente care vor permite astronomilor sa foloseasca fluxul de date si sa extraga o imagine a Universului cat mai complet posibila.

Astronomii trebuie sa urmeze paradigma GRID care presupune resurse si gestionare distribuita a datelor. Pentru a implementa aceasta noua teAVO Worldwidehnologie IT, ar trebui sa adunam datele din centrele astronomice si arhive intr-o unica unitate interoperationala. Aceste noi resurse astronomice vor forma un Observator Virtual astfel incat astronomii vor putea explora Universul digital folosind noua arhiva online. Asemeni observatorului real care este format din telscoape, fiecare posedand o colectie unica de informatii, Observatorul Virtual este format dintr-o colectie de centre de date, fiecare cu o colectie unica de date astronomice, sisteme logistice si capacitati de procesare.

Proiectul Observatorului Virtual de Astrofizica (AVO) are la origini un program de cercetare si demonstratie bazat pe cerintele stiintifice si tehnologice ale unui observator virtual pentru astronomia europeana.

Proiectul AVO a fost finantat de Comisia Europeana (programul FP5) impreuna cu 6 organizatii europene participand in prima etapa a proiectului care dureaza 3 ani si care a valorat 5 milioane de euro. Organizatiile care participa sunt European Southern Observatory (ESO) din München, European Space Agency (ESA), AstroGrid (finantat de PPARC ca fiind parte componenta a programului englez E-science), Centre de Donnees Astronomiques de Strasbourg (sprijinit de CNRS), Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg, Institut d’Astrophysique din Paris, Jodrell Bank Observatory at Victoria University din Manchester.

Prima etapa a programului va urmari:

  • Elaborarea unei descrieri detaliate a necesitatilor stiintifice pentru AVO tinand cont de experienta obtinuta in programul ASTROVIRTEL.
  • Rezolvarea problemelor aparute in conceptul de interoperabilitate prin introducerea unor standarte pentru datele astronomice.
  • Vor fi testate si evaluate tehnologiile GRID necesare in cadrul AVO.

    Instrumentele oferite de Observatorul Virtual vor facilita:

    • Identificarea mai multor observatii diferite ale unui obiect dat.
    • Compararea diferitor observatii.
    • Compararea observatiilor facute la intervale de timp diferite.
    • Obtinerea de informatii de ultima ora despre un anumit obiect.

      Cateva facilitati stiintifice oferite de Observatorul Virtual:

      • O intelegere mai buna a realitatii fizice.
      • Identificarea de noi tipuri de obiecte cosmice.
      • Identificarea de noi stele variabile, novae, asteroizi.
      • Descoperiri neasteptate, rezultate din combinari diferite ale datelor.

        Observatorul Virtual va aduce astronomilor o librarie online de informatii standartizata si structurata, dar si acces spre o putere computationala enorma oferita de unul din centrele consistente de date din lume, pentru a face posibile noi descoperiri.

        Proiectul AVO lucreaza in conjunctie cu alte eforturi internationale din USA si regiunea Asia-Pacific si face parte din IVOA (International Virtual Observatory Alliance). Partenerii AVO impreuna cu toate centrele astronomice din Europa vor inainta o cerere de prioritate ridicata, pentru a face Observatorul Virtual european operabil pana la sfarsitul lui 2007.

        Referinte: www.euro-vo.org

        Adauga comentariu

        * Nume, Email si Comentariu sunt campuri obligatorii

        Autentificare site

        Album astrofoto

        M33a_4final.jpg

        Discutii forum

        Meteori vazuti cu cctv ( 27 Mar 2017 14:21 )
        Reflector DANUBIA Japan 114/1000mm ( 27 Mar 2017 13:48 )
        Ce poti vedea cu un telescop astronomic ??? ( 27 Mar 2017 13:05 )
        Ocular Baader 36mm Asferic ( 27 Mar 2017 11:41 )
        Va salut cu respect.Luneta ztn3 20x50 ( 27 Mar 2017 08:48 )
        PHD ver 2 ( 27 Mar 2017 08:33 )
        DSO / Obiectele cerului profund ( 27 Mar 2017 08:14 )
        Ce am vazut aseara! (Incepatori) ( 27 Mar 2017 06:59 )
        Observatii cu lunete de 102 mm ( 27 Mar 2017 00:25 )
        Navele spatiale ale viitorului si motoarele lor . ( 27 Mar 2017 00:07 )
        Scurta prezentare TS APO80F7 ( 26 Mar 2017 23:37 )
        Dece? ( 26 Mar 2017 23:20 )
        Ocular TeleVue Nagler 16mm T5 ( 26 Mar 2017 21:20 )
        C/2015 V2 (Johnson) ( 26 Mar 2017 19:25 )
        41P/Tuttle-Giacobini-Kresak ( 26 Mar 2017 19:21 )

        Recomandari

        Publicatii

        STELE SI CONSTELATII, Marcel Jinca

        Fazele Lunii


        Luna Noua
        Luna Noua

        Vechime Luna: 29 zile

        Distanta: 57 raze terestre
        Latitudine ecliptica: -2°
        Longitudine ecliptica: -1°

        Arhiva