Calendarul astronomic al lunii aprilie 2007

Publicat la data de 31.03.07, in Calendar, de admin

Noptile fara Luna ale lui martie si aprilie permit observarea luminii zodiacale. Aceasta este vizibila deasupra orizontului vestic pentru circa doua ore, la scurt timp dupa sfarsitul crepusculului de seara. Vizibilitatea Lunii In noaptea de 3 aprilie Luna se va afla la circa 3° sub steaua Spica, din constelatia Fecioara. Pe 7 aprilie, la crepusculul [...]

Noptile fara Luna ale lui martie si aprilie permit observarea luminii zodiacale. Aceasta este vizibila deasupra orizontului vestic pentru circa doua ore, la scurt timp dupa sfarsitul crepusculului de seara.

Vizibilitatea Lunii

In noaptea de 3 aprilie Luna se va afla la circa 3° sub steaua Spica, din constelatia Fecioara. Pe 7 aprilie, la crepusculul de dimineata, Luna se va gasi in apropierea stelei Antares din Scorpion (4.5°).

In dimineata zilei de 13 Luna, aflata in scadere, va trece aparent la 3.2° de planeta Neptun. In urmatoarea dimineata, vom vedea pentru ultima data pentru luna aprilie, Luna in scadere in vecinatatea planetei Marte, la circa 1°.5.

Pe 18 aprilie, la nici doua zile dupa faza de Luna noua, vom putea observa din nou Luna, insa la crepusculul de seara de aceasta data. In zilele urmatoare vom putea vedea Luna in crestere in vecinatatea Pleiadelor.

Catre sfarsitul lui aprilie vom gasi Luna in vecinatatea lui Regulus si din nou in vecinatatea stelei Spica din Fecioara.

In sumar iata si cele 4 faze a Lunii pentru luna aprilie: Luna plina pe 2 aprilie; ultimul patrar pe 10 aprilie, Luna noua pe 17 aprilie; primul patrar pe 24 aprilie.

Vizibilitatea planetelor
Cu toate ca Mercur a atins in luna martie o pozitie de elongatie vestica maxima, totusi planeta nu a fost vizibila. In aceasta luna Mercur se va apropia de Soare, ramanand astfel si pentru aceasta luna neobservabil. Venus va putea fi observat in continuare ca si Luceafar de seara. La crepusculul de seara va atinge o inaltime de 25° deasupra orizontului. Deoarece diametrul aparent al planetei creste, va creste si stralucirea acesteia, care va ajunge catre sfarsitul lunii la -4.1 unitati.
Marte se indeparteaza in continuare de Soare, insa datorita inaltimii mici deasupra orizontului, acesta va putea fi cu greu observat la inceputul crepusculului de dimineata. Jupiter va putea fi observat in a doua parte a noptii. Diametru aparent al planetei va atinge in aceasta luna 43.6″, iar stralucirea va fi de -2.5 unitati. Saturn isi incheie perioada de opozitie pe 20 aprilie, dupa care se va deplasa pentru circa 8 luni catre est. Stralucirea planetei este destul de scazuta (+0.4 unitati), iar diametru aparent al acesteia va scade la 41.8″. Uranus va putea fi observat in conditii destul de grele, la orizontul estic si doar la crepusculul de dimineata. Neptun va atinge o inaltime de circa 12° deasupra orizontului, fiind astfel observabil pentru o scurta perioada la crepusculul de dimineata.

Vizibilitatea constelatiilor

Dupa sfarsitul crepusculului de seara, adica dupa orele 21, vom putea observa constelatiile de primavara in cvadrantul sud-estic al sferei ceresti. Leul traverseaza meridianul, iar mai la vest gasim Racul si Fecioara.
Aproape de orizontul sudic gasim Hidra, iar intre aceasta si Fecioara gasim micile constelatii Corbul si Crater. Catre est putem observa constelatiile Vacarul, Coroana Nordului si Hercule.
In vest putem observa apusul constelatiilor de iarna. Doar Auriga, Gemenii si Cainele Mic mai pot fi observate, aproape de marginea aparenta a Caii Lactee.Catre miezul noptii, Leul va putea fi observat in vest, iar Vacarul va fi trecut deja de meridian. Aproape de orizontul sud-estic observam steaua Antares din Scorpion, iar mai la dreapta gasim constelatia Balanta.
Mai jos de Hercule putem observa constelatia Ophiucus, in care ambele parti ale sarpelui vor fi deja rasarite.
Deasupra orizontului estic rasar deja constelatiile de vara Lebada si Vulturul, care se vor afla aparent in mijlocul Caii Lactee. Deasupra acestora gasim de asemenea constelatia Lira.

Evenimentele astronomice ale lunii

Zi	Ora locala	Eveniment
02	19:16	Luna plina.
03	11:00	Luna in apogeu, la o distanta de 406 329 km de Pamant.
	19:00	Luna in vecinatatea stelei Spica din Fecioara (2°.7).
07	06:30	Luna in vecinatatea stelei Antares din Scorpion (4°.5).
08	02:00	Jupiter in vecinatatea Lunii (7°.6).
10	20:05	Luna in ultimul patrar.
13	05:30	Neptun la 3°.2 deasupra Lunii.
14	05:25	Ultima vizibilitate a Lunii in descrestere, in vecinatatea planetei Marte (1°.5).
17	08:00	Luna in perigeu, la o distanta de 357 136 km de Pamant.
	13:36	Luna noua.
18	20:40	Prima vizibilitate a Lunii in crestere.
19	20:00	Luna in vecinatatea Pleiadelor.
20	21:00	Luna in vecinatatea planetei Venus (6°.3).
22	22:00	Maximul curentului meteoric al Lyridelor.
23	22:00	Luna la 5°.6 in stanga stelei Pollux din Gemeni.
24	08:36	Luna in primul patrar.
25	22:00	Luna la 5° in stanga de Saturn.
26	22:00	Luna la 5°.5 in stanga de Regulus.
28	04:50	Uranus la 1°.0 in stanga lui Marte.
30	13:00	Luna in apogeu la o distanta de 406 209 km de Pamant.
	22:00	Luna in vecinatatea stelei Spica (1°.8).
	» Exporta calendar pentru Microsoft Outlook «
Pentru a importa calendarul astronomic al lunii in clientul de email Microsoft Outlook: descarcati calendarul, dand click pe icon-ul sau titlul de mai sus in Outlook dati click pe meniul “Fisier” si selectati “Import/Export” in fereastra care urmeaza selectati “Import din alt program sau fisier” in fereastra care urmeaza selectati “Microsoft Excel” apoi selectati fisierul-calendar pe care l-ati descarcat anterior selectati calendarul (implicit sau unul creat de dvs.) din structura Outlook afisata acceptati importul din ultima fereastra

Sisteme multiple

Una dintre cele mai frumoase stele duble este γ Leo. Cele doua componente ale sistemului sunt stele gigante, cu tipuri spectrale G7 si respectiv K0.
Cand Wilhelm Herschel a descoperit in 1782 natura de sistem multiplu al acestei stele, distanta dintre componente era de doar 1″.6. Actualmente distanta este de 4″.4, iar distanta maxima dintre acestea (5″), se asteapta a fi atinsa in 2100.
Perioada de rotatie se estimeaza a fi de 619 ani.De o frumusete aparte este si steaua 90 Leo, ale carei componente se afla la o distanta de 3″.3 una de cealalta. In plus sistemul multiplu mai are si o a 3-a componenta, care inconjoara primele doua componente la o distanta de 63″.1.

Obiecte de tip deep-sky

Constelatia Leu gazduieste unul dintre cele mai cunoscute grupuri de galaxii. Acesta este numit si Tripletul Leo si este format din M65, M66 si NGC 3628.Tot in constelatia Leu o pereche interesanta o formeaza galaxiile M95 si M96, care se gasesc la o distanta de doar 42′ una de cealalta si la circa 9° de steaua Regulus.
M95 este o galaxie spiralata de tip SBb(r), iar M96 este o galaxie spiralata de tip Sab(s).

Pe langa aceste galaxii, constelatia Leu mai include si alte galaxii deosebit de frumoase, cum ar fi NGC 3486, NGC 2903, Leo I, NGC 3987.

Referinte:

Imagini: