[Armand Popa]

Sunt observator vizual si, din mai multe motive, m-am tinut pana acum destul de departe de astrofotografie. Asta nu inseamna insa ca nu apreciez enorm domeniul si ca nu urmaresc cu interes ce se intampla in lumea astrofotografiei.

De fiecare data cand am avut ceva bani disponibili pentru a-mi cumpara echipament cu care sa incep, intr-un fel sau altul, astrofotografia, am ajuns pana la urma sa cumpar ceva pentru observatii vizuale: cautatoare, oculare, accesorii etc. )

Am o pasiune destul de mare pentru observatiile vizuale si pentru mine exista ceva aparte in faptul ca lumina unui obiect aflat la zeci, sute sau mii de ani-lumina distanta ajunge direct pe retina mea. E o senzatie pe care o apreciez enorm si care, intr-un fel, ma face sa simt ca ma conectez direct cu Universul.

In ceea ce priveste astrofotografia, am ajuns la concluzia ca, pentru a obtine rezultate cu adevarat bune, ai nevoie de echipament cat mai performant, iar asta inseamna de multe ori si destul de scump. Mai ales cand vezi ce rezultate obtin altii si realizezi ca, uneori, cu ceva mai multi bani investiti, poti obtine rezultate de cateva ori mai bune.

Si, bineinteles, internetul este plin de imagini spectaculoase.

Totusi, dorinta de a fotografia cerul nu m-a lasat in pace.

Probabil este acelasi “virus” pe care il avem cu totii. Nu trece zi fara sa fotografiem ceva cu telefonul, uneori zeci sau sute de fotografii, pentru ca pur si simplu ne place sa pastram si sa imortalizam lucrurile care ne plac.

Asa ca, una peste alta, mi-am cumparat un Seestar S50 Pro.

Ideea mea este destul de simpla: in timp ce eu fac observatii vizuale prin telescoape Dobson cu apertura cat mai mare ), il pun pe micutul Seestar la treaba.

Nu cere foarte multa atentie. Il pui intr-un loc, ii dai drumul si il lasi sa integreze. Iar intre timp eu imi vad de ceea ce imi place cel mai mult: observatia vizuala.

In felul acesta, un observator vizual poate gusta si putin din astrofotografie fara sa renunte la ceea ce ii place cel mai mult.

Cu prelucrarea imaginilor nu sunt chiar strain. M-am jucat destul de mult cu fisiere FITS provenite de la diferite observatoare remote si am avut ocazia sa ma familiarizez cu diverse aplicatii de prelucrare a imaginilor astronomice.

Nu mi-am cumparat Seestar-ul neaparat ca sa fac “poze frumoase”. Desi am deja in minte si planuri de a integra cate 2-3 luni anumite obiecte.

As vrea insa sa gust si partea stiintifica a lucrurilor.

Am vazut ca multi folosesc Seestar pentru astrometrie si fotometrie, pentru observarea stelelor variabile, stelelor duble, cometelor etc. Altii merg chiar mai departe si folosesc datele pentru determinarea orbitelor si raportari MPC.

Asta mi se pare foarte interesant.

Practic, jucaria asta mica poate deveni nu doar un aparat cu care faci imagini dragute ale cerului, ci si un instrument cu ajutorul caruia poti face observatii si masuratori reale.

Daca iubesti astronomia si, pe deasupra, iti plac si gadgeturile, cred ca este aproape imposibil sa nu te prinda jucaria asta. Pe mine m-a convins.

Si vad ca, incet-incet, tot mai multi pasionati din domeniul asta se aleg cu cate un Seestar.

Sunt curios cati dintre voi folositi un Seestar si, mai ales, daca il folositi si pentru partea stiintifica: fotometrie, astrometrie, variabile, comete, stele duble etc.

Ce aplicatii si fluxuri de lucru folositi?

[Mircea Pteancu]

Armand

As vrea si eu sa ma numar printre cei care obtin rezultate stiintifice cu Seestar. Telul este departe dar deja il vad datorita tanarului meu coleg Andrei Pop de la Astroclubul Galaxis, al d-lui Raul, tatal sau si al tau.
Andrei si dl. Raul pentru ca mi-au dat spre folosinta un Seestar S50 iar tie pentru ajutorul dat aseara sa-l punem in functiune pe plaiurile mele de vanatoare stelara. Multumesc tuturor !

Cel mai mult ma atrage folosirea Seestarului la observarea stelelor variabile si a stelelor duble.

Aseara, prima poza, NGC 7000.nr1 a iesit naspa. Nebuloasa era in groapa zenitala iar timpul de integrare prea mare. Dupa ce l-a ajustat Armand, micutul S50 a inceput sa obtina poze in rafale.
Intradevar, asa cum spunea Armand, la expuneri foarte scurte, imaginea obtinuta de Seestar este foarte asemanatoare cu ce vedem vizual cu telescopul la acel obiect. Iata, ca exemplu, galaxia M31 cu expunere de un minut. La dreapta jos se vede si M32.

Iar de la cateva minute in sus, OMG !!! Iata cum arata M13, expus 16 minute si M92, expus 5 minute. Langa M13 se vede bine,cu detalii, galaxia NGC 6207. Aici deja poti masura magnitudini, pozitii, dimensiuni, distante. Asta da Astronomie !

Si, intre timp , moshu Mircea s-a jucat cu un newtonian de 76x700mm cu care, la 70x, am rezolvat si separat Eps 2 si numai rezolvat Eps 1 din Lyra.
Am mai observat:

Zeta Lyr
roiul Steph 1 cu vreo 12-15 stele
asterismul ''Umerasul''
M57 ca un pufulet circular
Cealalta Dubla- Dubla din Lyra, rezolvate la 28x
Beta Lyr cu trei companioni, D la limita vizibilitatii
Albireo
Gama And
M31+M32
Roiul Dublu din Perseu, in roiul estic se vedea ''Labuta de pisica"
Saturn cu glob, inel, umbra inelului in emisfera sudica si satelitul Titan
Luna ... de poveste.

Noii lui stapani se vor bucura de newtonian. Este cam tremurici, principalul dezavantaj.
Mikutzu a robotit in treaba lui, clipind de fiecare data cand isi schimba pozitia pentru urmatorul cliseu.

Mircea

[Mig71]

Cand am vazut pe pagina de FB a lui Armand prima poza facuta cu Seestar am crezut ca vad gresit
Dar e fain sa faci observatii vizuale si in acelasi timp micutul sa faca poze.
Simti ca valorifici mai bine timpul

[Armand Popa]

@Mig71 Gelu, sa stii ca in continuare ma tin deoparte de astrofoto, in sensul clasic. Dar un gadget din asta imi satisface curiozitatea si, deocamdata, cred ca e destul... never say never, bineinteles. 😄

@Dl Mircea, ma bucur ca va atrag si pe dumneavoastra in zona asta a astronomiei si, mai ales, ca apar deja rezultate si va descurcati foarte bine! O luam noi impreuna si pe calea asta astrofoto/stiintifica. 🙂

Am inceput sa studiez Tycho Tracker si am descoperit ca pot face cu Seestarul si masuratori stiintifice destul de serioase: fotometrie, astrometrie etc. Exista pe FB diverse comunitati de oameni care fac exact asta si mi se pare foarte interesant. Am sa public aici rezultatele dupa ce ma familiarizez mai bine cu tehnica.

Pana atunci, ma mai joc cu obiectele cunoscute si pun Seestarul la treaba ori de cate ori ies la observatii vizuale, la care nu renunt. Ba chiar am planuri mari cu proiectul meu ICAN: sa vad tot ce se poate vedea vizual. 🙂

Atasez cateva cadre trase asa, mai mult din entuziasm: „si pe asta, si pe asta...” 😄 Evident, expunerile sunt insuficiente, dar rezultatele nu sunt chiar de aruncat. Toate sunt editate in Seestar prin auto enchantment

Toate pozele sunt facute din curtea casei, din centrul Aradului, sub un cer Bortle 8 care tine spre bortle infinit...
Abia astept sas ajung la cer negru...sa se duca Luna si sa fie senin!

Armand

[iulian90]

Superbe imagini ai obținut cu Seestar S50 , Armand. Felicitări si din partea mea.
Din ce observ, Seestar S50 pare foarte capabil în domeniul astrofoto, chiar mai bun decat un setup clasic cu aceeași apertura , unele imagini sunt la fel de detaliate, ca cele obținute cu instrumente cu apertura mai mare, mai ales dacă e folosit cu pricepere. Si este un instrument bun la toate , atât în astrofotografia DSO , cat si în astrofotografia planetara, din ce vad. Plus ca e și compact.

[Armand Popa]

Iulian, multumesc pentru aprecieri! Foarte bine zici, practic poate substitui un setup mic pentru astrofoto. Desi nu obtine aceleasi rezultate ca un setup clasic, este foarte util pentru cei ca mine. Daca nu ai asteptari suprarealiste, jucaria asta este foarte utila.

Am facut unele progrese si in astrometrie si fotometrie, domeniu care mi-a starnit foarte mult interesul, dar in care mai am inca foarte multe de invatat.

Armand

[Mircea Pteancu]

Armand

Foarte frumoase rezultatele, felicitari !
Spor maxim la familiarizarea cu Tycho Tracker pe care apoi sa-l explici si neuronului meu ruginit. Astept cu foarte mare interes sa fac observatii cantitative la stele variabile si stele duble cu Seestarul.

Seestarul ''meu'' nu este al meu, l-am primit doar pentru familiarizare. Ori acesta, ori altul dar voi avea si eu unul. Pentru ca deja m-am atasat de el, i-am dat nume, este ''R2D2''... robotul meu fotonic.

Ce fain este ! In timp ce eu observ Cerul Profund sau stele variabile, iaca, ce se vede ... scuzati, cine se vede in cel mai intunecat colt al curtii ? Sunt butonul de pornire/oprire si ledurile bateriei lui R2D2 !

Cer senin, Mircea

[Armand Popa]

In 4 octombrie am expus aproximativ 2 ore pe galaxia M31 si mi-am adus aminte ca in campul vizual al Seestarului, pe langa M31, M32 si M110, se regaseste si steaua variabila EG Andromeda.

Dupa mai multe incercari si esecuri, am reusit sa ma imprietenesc cu aplicatia AstroImageJ si sa inteleg, in mare, care e treaba cu fotometria, cu aperturile multiple si cu tot felul de trucuri care se pot aplica.

Am urmarit foarte multe tutoriale pe YouTube. Niciunul nu iti spune pas cu pas ce ai de facut, dar, urmarindu-le si experimentand, pana la urma am inceput sa inteleg. Nu ca as sti totul acum, dar ma descurc in AstroImageJ si pot spune ca sunt incantat de posibilitatile oferite de aceasta aplicatie.
Workflow-ul este cam asa:

Am ales din cele cateva sute de fisiere FITS cateva cadre cu expuneri de 10 secunde, aproximativ 10-15.
EG And nu isi schimba vizibil luminozitatea pe parcursul unei seri, perioada de variatie fiind de aproximativ 483 de zile. Practic, nici intr-o luna nu prea ar trebui sa apara vreo diferenta semnificativa in rezultatele obtinute. Oricum, pe AAVSO exista raportari destul de variate, de la 7,1 pana la 7,8 mag, diferente inregistrate intr-o perioada de doar cateva zile.

Revenind la workflow:
 Am ales cele 15 cadre.
 Le-am facut plate solving individual, folosind AstroImageJ.
 Am facut debayering, adica am extras canalul verde din imaginea RGB, conform recomandarilor AAVSO, desi rezultatele au fost destul de apropiate: 7,22 mag pe RGB si 7,25 mag cu canalul verde extras.
 Apoi am calculat aperturile. Aici mi-a luat ceva mai mult timp sa inteleg cum functioneaza, dar acum lucrurile sunt destul de clare. Am plasat prima apertura pe EG And si am definit 3-4-5 stele de comparatie, cu harta AAVSO in fata, pe tableta.

 Dupa ce plasez aperturile si definesc magnitudinile stelelor de comparatie, apas pe Measure si imi apar o multime de rezultate. Cel mai important este ca vad deja magnitudinea calculata direct pe imagine (atasata aici).

Si cam asta e tot! Stiu ca de aici se mai pot face tot felul de ajustari, dar rezultatul obtinut este destul de apropiat de cel asteptat, asa ca, deocamdata, consider ca metoda functioneaza bine.

Ce imi place in mod deosebit este faptul ca aperturile pot fi salvate. Astfel, ori de cate ori mai expun pe EG And, trebuie doar sa incarc fisierele FITS in aplicatie, sa le fac plate solving, sa adaug fisierul cu aperturile salvate si gata! Am rezultatul. Practic, dupa ce ai facut odata configurarea pentru fotometria unei stele, ai totul pregatit pentru masuratorile viitoare. Asta mi se pare foarte util!

Acum stau sa astept sa fie senin, ca sa pot capta imagini cu stele variabile. Vreau sa studiez mai multe, in special variabilele cu perioade scurte. Seestarul se descurca deja cu amplitudini de 0,5 mag. Astfel, pot incerca sa obtin curba de lumina completa a unei stele, dar vreau sa fotometrez si stele cu perioade de variatie de cateva zile.
Senin sa avem!

Sa nu mai vorbim de stelele duble! Seestarul poate separa componentele unor stele duble cu separatii de aproximativ 10" sau mai mari, asa ca si aici se pot face o multime de masuratori -learing in progresssssss...

Am cumparat si licenta pentru Tycho Tracker. Acolo sunt inca in faza de invatare, dar au aparut deja cateva rezultate. Voi reveni cu detalii... tot learning in pregresssss

Revenind la stelele variabile, sunt multumit de rezultatele obtinute pana acum. Totusi, daca sunt pe aici colegi cu mai multa experienta (clar ca sunt) , accept orice sfat! Iar daca am gresit vreun pas sau am inteles gresit ceva, corectati-ma cu incredere. Orice sfat este binevenit!
Pana atunci, cer senin!

Armand

[Mircea Pteancu]

Armand

EG And are o plaja de variatie de 0,83mv de la 6,97mv la 7,8mv.
Am observat de trei ori aceasta variabila. In August 2025 am observat-o la o distanta de zece zile, timp in care luminozitatea a variat cu 0,05mv - dupa estimarile mele. Deci ipoteza ta ca in aceeasi seara poti considera luminozitatea ca fiind neschimbata, este intru totul acceptabila.

Felicitari pentru progrese si, cum se zice, "iti tin pumnii" in lupta de descifrare a softurilor. Ca apoi vin sa iau lectii !

Mircea

[Armand Popa]

🔭 Seestar S50 Pro și fotometria stelelor variabile – primul test

Odată cu noul update pentru Seestar, a fost introdusă și funcția de fotometrie a stelelor variabile, așa că am profitat de prima ocazie cu cer senin pentru a o testa.

Ținta mea a fost DY Pegasi (DY Peg), o stea variabilă de tip SX Phoenicis, din constelația Pegasului. Luminozitatea sa variază aproximativ între magnitudinile 9,95 și 10,62, cu o perioadă de circa 0,07293 zile, adică aproximativ 1 oră și 45 de minute.

Am măsurat luminozitatea stelei timp de aproape 3 ore, folosind modul de fotometrie al Seestar-ului.

Rezultatele sunt salvate automat într-un fișier CSV, care poate fi apoi prelucrat în Excel sau într-un alt program de analiză a datelor, pentru a genera curba de lumină.

Deocamdată, este greu de spus cât de precise sunt măsurătorile. În acea seară, condițiile atmosferice au fost destul de instabile, lucru vizibil și în dispersia valorilor măsurate succesiv. Cu toate acestea, curba de lumină se conturează foarte frumos, ceea ce mi se pare încurajator pentru un prim test!

Un alt avantaj important este că, dacă în câmpul vizual se află mai multe stele variabile, Seestar le poate măsura pe toate. Acest lucru deschide posibilități interesante pentru fotometria astronomică de amatori

[Mircea Pteancu]

Salut Armand

Acesta este un pas inainte nemaipomenit !
In primul rand pentru ca da posibilitatea de a studia stelele variabile fara apelarea unor softuri externe.
In al doilea rand pentru ca ne da posibilitatea de a intra intr-un domeniu care nu era de nasul amatorilor pana acum, variabilele cu perioada foarte scurta.
(Adica era pentru cei inarmati cu echipament foarte complex ( monturi, camere CCD, filtre etc) si care-i descalifica din randul amatorilor si ii califica drept semiprofesionisti sau, mai bine zis, astronomi free lance, astronomi liber profesionisti, astronomi independenti.
Il dau ca pilda de la noi de pe forum pe colegul nostru Uranus care nu se incadreaza in notiunea larga dar simpla de ''amator'' ci in aceea de ''astronom liber profesionist'' deoarece, desi nu este angajatul vreunei institutii, obtine rezultate de inalt nivel profesional. )

Cat priveste precizia, nu trebuie sa ne batem capul. Cred ca cel mai bine va fi sa trimitem la AAVSO lista fotometrica bruta. In functie de locatie si data, fac ei reducerile de observatii dupa normele proprii, dezvoltate din experienta a o suta de ani de activitate care nu are comparatie in lume.

Felicitari ca ti-ai insusit noua metoda, cer senin, Mircea ( cunsocut si sub pseudonimul Elevul Silitor )

[Armand Popa]

Aseară, conform prognozelor, am avut o fereastră de 1-2 ore după lăsarea întunericului. Cât am așteptat să se întunece cerul, am pus Seestarul pe M11, 7 minute de expunere însumată, la finalul crepusculului. Îmi place cum a ieșit pentru atât de puțin timp și cu cer încă luminos.

Apoi mi-am ales câteva stele-țintă vizibile de pe balcon și am făcut fotometrie, tot cu Seestarul.

Am început cu 3 stele cu perioadă mai lungă. La acestea am măsurat doar „instantaneu”: media cadrelor de 10 s însumate pe ~10 minute pentru η Aql și 58 Aql, respectiv pe ~5 minute pentru R Sct. Valorile obținute sunt probabil influențate de saturarea senzorului, pentru că sunt stele foarte strălucitoare și expunerea de 10 s e prea lungă pentru ele, dar și de banda largă a Seestarului față de filtrul V folosit la AAVSO. Urmează să mai studiez problema.

Apoi am trecut la CY Aqr, care are perioadă scurtă, de ~88 de minute. Am prins creșterea spre maxim, dar imediat după ce a ajuns la maxim a venit un strat de cirus care s-a tot îngroșat. Am tăiat din curbă ultimele ~10 minute, afectate de nori, dar și așa maximul e perturbat....și cam atât cu joaca pe seara asta.

Urmează să compar rezultatele fotometriei cu valorile raportate la AAVSO, să vedem ce iese. Trebuie să țin cont și de condițiile atmosferice neprietenoase: atmosfera instabilă nu ajută la valori exacte...norii, nici atât

[nobody]