[Mircea Pteancu]

De la ultima postare, s-au intamplat multe in lumea stranie si aparte a lunetelor simplet.
Astfel, Ovidiu Cotcas a construit doua lunete aeriale noi care reproduc instrumente cu obiective ''ala'' Campani, celebre in epoca lor:

- Luneta aeriala cu apertura utila D= 76mm F= 9,2 metri. Aceasta luneta este copia ( sau reconstructia functionala ) a lunetei cu care Giovanni Domenico Cassini a descoperit in 1675 diviziunea din inelul lui Saturn, care-i poarta numele si satelitul Rhea, in 1672.

- Luneta aeriala cu apertura utila D= 85mm F= 11 metri, a alta reconstructie functionala a unei lunete folosite de Cassini.

Voi reveni cu poze, detalii si descrieri de observatii. Pana atunci va invit sa aruncati o privire spre Luna, asa cum este vazuta direct, doar prin obiectiv si fara ocular, prin luneta ''ala'' Campani 76mm x 9200mm.

https://www.youtube.com/watch?v=1Tc4LIziGVQ

Stati pe receptie, ne asteapta interesante calatorii in trecutul Astronomiei ! Mircea

[iulian90]

Am ramas impresionat de imaginile oferite de luneta aeriala de 72mm si focala de 9200mm, fara pic de cromatism.
Nu stiam ca se poate privi direct prin obiectivul lunetei fara ocular, dar la asemenea focale atat de mari profunzimea claritatii in planul focal e atat de mare incat nu ar fi musai nevoie de ocular, banuiesc insa ca campul vizual ar fi ingust fara utilizarea unui ocular pozitiv (Ramsden, Kellner, Plossl), intocmai ca la lunetele galileeene cu oculare cu lentila divergenta. Oricum ambele instrumente construite de Ovidiu sunt faine si impresionate.

Felicitari ,mult succes si cer senin lui Ovidiu din partea mea.

[Mircea Pteancu]

Iulian

Multumesc in numele lui Ovidiu pentru aprecierea, cu atat mai mult cu cat stim ca vine de la un observator versat al cerului.

Privitor la ocularele folosite, nu am stiinta ca la aeriale sa fie utilizate oculare negative Galilei ci doar oculare pozitive cu focala mult mai lunga decat folosim pe telescoapele curente. Sa nu uitam de ocularele Huygens, care sunt considerate negative si care sunt folosite la lunetele aeriale.

Ceea ce insa gasesc a fi de-a dreptul romantic, este modul de folosire al ocularelor Kepler. Observatorul tine in mana ocularul cu o montura cu coada, ca de lupa si studiaza releieful Lunii asa cum naturalistul studiaza o floare. Asa cum se vede in gravura de la pagina 17 a lucrarii prezentate de Ovidiu la Conferinta SRPAC din 7 Septembrie a.c. si care provine din una din cartile lui Cassini.

Observatia astronomica fara ocular prin lunetele aeriale a fost descrisa indeosebi in literatura astronomica engleza, vezi Thomas Dick, ''The Practical Astronomer''.
Mai mult, in perioada georgiana, conacele englezesti erau adesea dotate cu un obiectiv simplet integrat in usa principala de intrare. Cine statea in zona potrivita din hol, vedea cand si cine intra cu caleasca, pe jos ( nu prea) sau calare, pe poarta. Intre poarta si conac, exista intotdeauna un parc somptuos, mare. Aveai timp asadar sa-ti aranjezi cutele si funditele ...
In literatura astronomica romaneasca, Virgil Scurta mentioneaza posibilitatea observatiilor fara ocular, in cartea sa ''Observatorul astronomului amator''. Da un exemplu de asemenea luneta obtinuta cu o lentila cu focala de 2 metri ( +0,5D ) si care, unei persoane cu vedere normala, i-ar oferi un grosisment de 8x.

Mircea

[tudor]

Nu știam de asemenea instrumente extreme! Ce imagini pot da focalele astea foarte lungi cu un raport focal scurt!!
Tocmai vorbeam cu Zoth, ca piața actuala este invadata doar din instrumente cu raport focal mic pentru fotografie si pentru portabilitate. Instrumentele pentru vizualul cu raport focal mare sunt de domeniul istoriei. Pacat ca nu se mai fabrica lunete de genul Unitron f/15!

[Mircea Pteancu]

Nici nu stii cata dreptate ai Tudor !

Vorbind din experienta proprie: deja newtonianul ''Ratusca cea urata'', deoarece are raport F/6.9 ofera o imagine sensibil mai estetica decat celelalte reflectoare.
Iar cu frumusetea imaginilor din lunetele ''zoth'' 60mm F/ 13,8 sau ''Royal Astro'' 50mm F/18,2 nu prea vad ''cine'' s-ar incumeta sa se puna. Acolo sa vezi discuri Airy si inele de difractie, mai frumoase si mai taioase ca cele din manuale.
Si reflectoarele lungi pot da imagini foarte sexy. Atasez un exemplu de observatie a lui Jupiter cu primul meu reflector D=160mm F/9,16. Eram un incepator ''verde'' si ''pufos'' de tot, nici nu aveam de la cine sa invat iar cel mai bun ocular al meu era un Kellner de 20mm care dadea o marire de 73x. Dar asa nivel de detalii n-am mai vazut cu nici un alt telescop.

Cu toate cele de mai sus nu vreau sa deraiez discutia de la subiectul lunetelor aeriale ci dimpotriva. Incerc sa sustin cu argumente ca, pe langa o calitate optica buna a obiectivului, imaginea estetica este dependenta si de raportul focal. O focala mai lunga va ingusta campul vizual dar va si face ca imaginea sa tinda asimptotic spre perfectiune.
De aceea cred ca remarcile exaltate ale lui Ovidiu cu privire la perfectiunea imaginilor de difractie din lunetele sale trebuie intelese la modul propriu. In fond, a folosit si el ani la rand newtoniene cu rapoarte conventionale si le cunoaste performantele. Eu unul nu ma mir de entuziasmul sau cand vede imagini de o claritate si contrast deosebit.

Mircea

[Mircea Pteancu]

M-am gandit ca mai bine-i dau cuvantul lui Ovidiu pentru a ne povesti la persoana intaia, cu detalii tehnice si cu poze, despre luneta sa ''ala'' Campani D= 76mm F= 9,2 metri. Mircea

Ovidiu a scris :

'' In ultimul timp am fost preocupat de observatiile prin lunete aeriale foarte lungi si am reusit procurarea de noi obiective simplet cu diametre mult mai mari ca cele avute anterior.
In 2014 am inceput aventura cu prima mea luneta simplet de calitate exceptionala ( pe care o detin si astazi) cu F= 1250mm si cu diafragme de apertura cuprinse intre 27mm si 30mm. Lentila aceasta a fost executata de catre Tavi Florian, pe atunci in Craiova.
In anii 2023 si 2024 am evoluat, achizitionand cu greu doua obiective simpleat unicate: una cu diametrul util D= 76mm si F= 9,2 metri. Cealalta are D util = 86mm si F = 11 metri. Asemenea lunete sunt niste ''monstri'' daca te gandesti la lungimea focalelor.
Bineinteles, diametrul brut al lentilelor este mai mare, diametrul numit ''util'' asigura insa folosirea lor la un indice al cromatismului intre 1,5 si 1,8.

Lentila F= 9.2 metri are deci un diametru brut de 95mm si cel util fie D= 76mm, fie D= 70mm.
Lentila de 11 metri distanta focala are un diametru util de 85mm este copia celebrei lentile obiectiv, folosite de Domenico Cassini la descoperirea diviziunii care-i poarta numele si a satelitului saturnian Rhea.
Observatiile mele confirma faptul ca Domenico Cassini a putut sa vada prin asemenea lentile diviziunea ce-i poarta numele.
divizunea

Date tehnice:

Lentila obiectiv F= 9,2 metri
Material - sticla silica
Grosimea = 5mm
Diametrul brut = 95mm
Diametre utile: D =76mm sau D= 70mm
Indicele cromatismului ; intre 1,5 si 1,8.

Lentilele au fost astfel realizate incat sa mimeze calitatea celor din secolul XVII si deci sa aiba perfromante apropiate de cele mai bune lentile Campani din acea perioada.


Noul sistem de observare/ monturi noi:

Recent, am facut o schimbare radicala prin acre am trecut la o montura si un stil de observatii modificat complet fata de cel vechi. Astfel am inlocuit montura veche - in care am folosit ( de nevoie ) acele mese si montura Dobson cu tot angrenajul lor cu o rama ( stalp) de constructie proprie pe care sa imi montez lentilele.
Aceasta rama, inalta de aproape 3 metri si aseaza pe un pilastru de otel, ajungand la o inaltime totala de 3,7 metri care include celula obiectiv si montura EQ. Cand nu este prinsa pe pilastrul de otel, rama are o inaltime de 2,9 metri.
Optional, pot monta tit set-upul pe o masuta si sa rdic obiectivul la inaltimea de 4,2 metri dar deja e prea mult. Chiar si pentru lentilele cu focala foarte lunga, prefer sa folosesc set-upul de 3,7 metri.

Acestea insemana ca pot observa obiectele de pana la altitudinea maxima de :

* 36 grade pentru lentila F= 5,5 metri

* 26 grade pentru lentila F= 9,2 metri

* 20 -22 grade cu lentila F= 11 metri.

Cum am zis deja, pot la nevoie sa montez pilastrul pe o masuta dar ansamblul tinde sa devina instabil si metoda riscanta. In intregul ei insa, metoda noua este o imbunatatire adevarata fata de vechiul sistem.

Cum am ajuns la aceasta noua metoda de observare? Din cauza pomilor din curte si a altor obstructionari, sunt nevoit sa deplasez luneta in puncte favorabile unde am spatiu pentru desfasurarea focalei si conditii pentru a vedea obiectele de observat.
Ideea pe care am urmarit-o a fost sa pot deplasa sistemul prin curte, sa fie portabil, usor de manevrat si de instalat. Am reusit, in patru minute luneta este mutata la un nou punct si gata de observatii.''