[David Marica]

Multumesc Dl. Mircea, am inceput sa tin intr-un caietel rapoartele mele de observatii cu ochiul liber. Azi mi-a ajuns noul meu binoclu si sper sa vad cu el obiecte ceresti. Probabil voi scrie viitoarele mele rapoarte si pe sectiunea de observatii cu binoclul.

P.S. M-am uitat si eu la Gamma Cas, Antares si Mizar intr-o seara(cu ochiul liber), dar inca nu stiu sa folosesc bine aceasta unitate de masura "MV" fara aplicatia Stellarium.

Cer senin, David!

[Mircea Pteancu]

David

Ma bucur mult pentru tine, sa folosesti sanatos si la nenumarate observatii interesante noul tau binoclu !

Cu variabilele lucrurile stau cu totul altfel decat pare, scrie-mi pe pm/ mesaj privat si ne lamurim.
Vei fi uimit cat de simplu este.

Cer senin, Mircea

[David Marica]

Multumesc dl.Mircea! Chiar se vede foarte frumos prin binoclu, dar Luna era prea stralucitoare si nu am vrut sa imi "stric ochii" . Dar cu ochii liberi s-a vazut frumos Luna Plina la periheliu si Saturn deasupra ei. A fost un fel de conjunctie interesanta.

Legat de stelele variabile v-am trimis un PM.
Update: Legat de stelele R Lyr, Gam Cas sau Del Sco, m-am documentat putin despre aceste stele variabile si este interesant cum se schimba in mod neregulat magnitudinile lor.

Cer senin, David

[Mircea Pteancu]

David

Ti-am trimis doua mesaje, te rog sa le citesti.

Mircea

[Mircea Pteancu]

In dimineata acestei zile de Joi 5 Octombrie a.c., in jurul orei 5:40 ODV sau 2:40 UTC, am vazut o imagine celesta foarte frumoasa.
Atasez o schita a celor vazute, realizata dintr-o captura de ecran in Stellarium.
Deasupra orizontului sudic se vedea asterismul ''Hexagonul de iarna'', impodobit cu doi cercei : perechea Venus + Regulus la Est si perechea Jupiter + Pleiade la Vest.
Hexagonul de iarna nu este un poligon regulat de aceea se accepta prin conventie ca centrul sau este Betelgeus. In aceasta dimineata, Hexagonul era impodobit in interiorul sau cu o axa formata din perechea Luna + Betelgeus.

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

Cerul serii de Marti 13 Februarie nu promitea prea multe: ba pacla, ba nori, ba ambele.
In jurul orei 23 am verificat totusi situatia si, ce sa vezi, se vedeau stele. Multe.
L-am luat repede pe poruchik BPC 8X30mm si am facut observatii cu el dar despre asta poate povestesc in alta parte.
Am incheiat observatia cu putin inainte de ora 1 din noapte. Cerul a devenit din ce in ce mai bun pentru observatii astronomice.
Spre placuta mea surprindere, ultimul sfert de ora l-am petrecut facand observatii cu ochiul liber. Aceasta s-a intamplat deoarece, ca pe vremuri, roiul deschis Praesepe alias M44 se vedea cu ochiul liber ca o pata cetoasa.
Roiul Mel 111 din Coma Berenices/ Parul Veronicii se vedea inca si mai bine. Acolo am vazut, pe langa o pata de lumina cetoasa slaba, si trei sau patru stelute foarte slabe.
Am verificat in Stellarium: steaua cea mai luminoasa din Mel 111 este Al Dafirah/ Gamma Com de 4,35, urmata de 12 Com de 4,75. Cea de a treia stea pe care am zarit-o, ar fi putut sa fie 7 Com sau 14 Com. Ambele sunt de magnitudinea 4,9. ( 7 Com nu cred sa faca parte din Mel 111, de verificat ).
Aceasta a fost asadar magnitudinea limita de aseara, NELM = 4,9. Foarte buna dar cam rara !

Mircea

[Mircea Pteancu]

A aparut un mesaj pe ''60mmtelescopeclub'' in care se povestea despre o ''pata solara/ grup de pete/ regiune activa'' de mari dimensiuni. Si care se vede si cu ochiul liber.
Aseara, Luni 26 Februarie, in jurul orei 17:30, am observat Soarele cu ochiul liber, prin ochelari de eclipsa. Am vazut ''pata'' ca un ''punct'' negru, la ''ora 4:00'' si la distanta de limb de o treime de raza de disc solar.
Azi, Marti, 27 Februarie, in jurul orei 10:20, am reobservat pata solara ( regiunea activa) cu aceeasi ochelari de eclipsa. Pata, avand acelasi aspect de ''punct'' negru, se vedea la ''ora 1:30'', la aproximativ o treime de raza de disc de limbul solar.

Am aflat de la Armand, care a observat regiunea activa cu luneta, ca aceasta se numeste AR 3590.
Iata o buna ocazie pentru o rara observatie cu ochiul liber, incercati si voi !

Succes, Mircea

[zoth]

Am vazut-o si eu azi la ora 12.40 cand soarele era trecut de meridian cu cateva grade. Am doua perechi de ochelari pt eclipsa, unii cu folie Baader in care imaginea apare alb-albastrie si foarte luminoasa si alta pereche cu o folie inchisa la culoare in care imaginea apare galben-verzuie si care atenueaza mai mult lumina. In cea de a doua pereche pata cu aspect punctiform s-a vazut imediat situata cum spunea Mircea la 1/3 din raza fata de limb dar undeva la ora 2.45.Am confirmat apoi pozitia cu binoclul 8x42.
Nu e prima data cand am vazut pete solare mari prin ochelarii de eclipsa.

[Mircea Pteancu]

Excelent zoth, felicitari !

Am avut si eu ochelari de eclipsa cu folie aluminizata dar au sucombat de mult. Aveau imagine albastruie iar Soarele aparea inconjurat in ei de o ''coroana'' de raze.
Ochelarii pentru ''Eclipsa secolului , 11 August '' insa mai exista si dau, ca si ai tai, o imagine galbuie. Banuiesc ca sunt cu polietilena neagra si pe acestia-i folosesc. ( Impreuna cu ochelarii de distanta. )

Cer senin, spor la observatii, Mircea

[David Marica]

In aceasta dupa-amiaza, pe la ora 14:20 am observat Soarele cu un filtru solar de telescop. Am observat regiunea activa AR 3664 care se vedea ca un punct negru in partea de jos a discului solar.
Probabil voi observa aceasta regiune si cu telescopul mai tarziu.
Va recomand sa observati aceasta regiune interesanta (doar prin filtre speciale!), avand in vedere vremea frumoasa de astazi.

Cer senin,
David

[David Marica]

Aseara, 27.12.2024, in jurul orei 22:50-23:00, am admirat cu ochii liberi Hexagonul de Iarna, s-a vazut excelent, cu stelele ei stralucitoare, si se vedea M42 sub centura lui Orion, iar Jupiter si Marte erau stralucitoare pe cer. Se vedea cu ochii liberi si roiul Dublu din Perseu, iar cu vedere indirecta, se vedea cat de cat M31.

Am decis sa observ steaua variabila Betelgeuse sau alpha Orionis sau 58 ori.
Stelele de comparatie le-am numerotat, in functe de diferenta de luminozitate fata de steaua variabila Betelgeuse cu ochii liberi. 1- diferenta mica intre Betelgeuse si stea de comparatie; 5 - diferenta evidenta, izbitoare.
B 1 Procyon
B 2 Rigel
B 3 Bellatrix
B 4 Alhena
B 5 Saiph

Orice calcule faceam, tot mag=0.7 imi iesea, deci asa a ramas.

De exemplu, Procyon 1 Betelegeuse 5 Saiph
a1v5b
0.4 v 2.1
2.1 - 1.4 = 1.7
1+5 = 6
1.7/6 = ~0.30
0.4+0.30 = 0.7, 27.12.2024, ora ~22:50

Am mai observart cu ochii liberi:
- Meteor care a trecut prin centura lui Orion si am mai observat un alt meteor, care vinea dinspre Marte, Gemeni si Alhena si care a lasat in urma, pentru cateva secunde, o urma/fum, probabil geminide sau sporadice.

Cer senin,
David

[Mircea Pteancu]

David

Betelgeus este un pic mai luminos de 0,7 mv dupa majoritatea observatiilor vizuale recente.
In intervalul 17 - 27 Decembrie, valorile raportate sunt de 0,5 sau 0,55 sau 0,6. Tu ai obtinut 0,7 mv dar aceasta poate fi o eroare sistematica in cazul tau. Adica este posibil ca tu sa vezi, din motive ce tin strict de organismul tau, magnitudinile stelelor cu o zecime mai mari decat alti observatori. Adica se poate ca tu sa vezi stelele cu o zecime mai slab luminoase. Asta ti se va confirma sau nu dupa serii lungi de observatii. Asa ceva exista pentru fiecare dintre noi si se numeste ''ecuatie personala''.

Rezultatul mi se pare foarte bun si te incurajez sa te inscrii pe situl AAVSO si sa incepi sa faci sistematic observatii.
Nu trebuie sa fii membru ca sa-ti creezi cont. Daca iti gasesti un sponzor insa, sa stii ca noi romanii platim cotizatie de membru din tara nedezvoltata, in valoare de 25$.
Ceilalti, inclusiv ungurii, platesc cotizatie plina de 75$. Asta daca vrei sa fii membru. Eu sunt din Mai 2024.

Incearca sa folosesti Aldebaran la valoarea de 0,9. In tutorialul ''ten stars'', stelele de comparatie recomandate pentru Betelgeus sunt Procyon la 0,5 si Aldebaran la 0,9.

Inca odata, felicitari si spor la observatii, Mircea

[David Marica]

Multumesc frumos dle. Mircea!

Am facut chiar acum cont pe AAVSO. Trebuie sa experimentez acum site-ul.
Nu stiu din ce cauza mi-a iesit 0.7, ori am calculat gresit, ori asa am ochii biologici.
Si acum am ochii obositi dupa o zi lunga, iar acum este cetos aerul, foarte cetos si as fi vrut sa reobserv Betelgeuse (de data aceasta cu stelele de comparatie Aldebaran si Procyon) si steaua eta Gem. Totusi ma bucur ca aseara a fost un cer foarte frumos. Si acum e senin, dar aici la altitudine joasa, cu vai, rauri, este prezenta ceata.
- Se pare ca codul meu pe AAVSO este MDAW.

Cer senin,
David

[Mircea Pteancu]

David

Foarte bine ca vei raporta direct la AAVSO.
Pe situl lor gasesti un adevarat tezaur de informatii si de instrumente virtuale ( plotter de harti, de grafice de luminozitate, identificator de stele variabile etc).
Nu consider valoarea estimata de tine ca fiind gresita.
Observarea stelelor Betelgeus, Delta Sco sau Gamma Cas este foarte dificila. Sa fii capabil sa faci o estimare, asa cum deja reusesti tu, este un pas foarte mare. Astronomul nostru ''de dormitor'' de pe forum nici nu-si da seama ca colo se intampla ceva.
Pe situl AAVSO ai posibilitatea sa afli cele mai recente observatii de la oricare variabila. Eu nu verific acolo decat dupa ce am raportat chiar la ei pe site. Mi s-a intamplat ca am fost cu doua, trei zecimi distanta de altii. Asta e, timpul va spune cine a evaluat bine.

Colegul nostru Herr Alien/ Alex Garofide, un veteran avansat al observatiilor de stele variabile, ne-a avertizat ca in unele seri observatiile vor merge foarte bine dar in altele, anapoda. De aceea el ''se calibreaza'' pe Beta Lyr si calitatea, precizia acelei observatii ii spune cam cum au mers lucrurile in seara respectiva.

Abaterile vor fi insa minime daca nu facem observatii deloc. Nu ai cum sa gresesti daca nu faci nimic. Foarte adevarat dar la un asemenea punct de vedere nu subscriu. Dimpotriva, regret ca nu am inceput variabilele cand eram de varsta ta.

Spor la observatii, Mircea

[Mircea Pteancu]

Au trecut doua saptamani de la Anul Nou dar articolul d-lui prof. Adam de la Asociatia Astronomica Sirius din Barlad isi pastreaza actualitatea.
In articolul sau, dl. prof. Adam ne invita sa observam steaua Sirius, cerul instelat al iernii si planetele care se vad in aceeasi parte a cerului cu Steaua Anului Nou, dupa cum o numeste pe buna dreptate autorul. O mica simulare in Stellarium ne arata ca de Anul Nou, Sirius s-a aflat la un azimut de 172 grade, deci la mica distanta de opt grade de meridian si la o altitudine de 26 grade. Intradevar, Sirius era depasit in stralucire numai de catre planeta Jupiter.


Eu am facut o asemenea observatie in aceasta seara. Din cauza luminii foarte puternice a Lunii doar stelele cele mai luminoase se vedeau cu ochiul liber. Deasupra orizontului, la SE stralucea cu putere Sirius - Steaua Anului Nou, pe cerul estic se vedea la 30 grade altitudine Luna cu Marte mai jos, la trei grade si jumatate spre Est.
Mai aproape de meridian, dar tot in emisfera estica, se vedea Jupiter avand pe Aldebaran la cinci grade spre S-SV. Langa Aldebaran doar stelele Theta se vedeau iar in Pleiade am putut numara cinci stele.
La ora 21 TLR, ora observatiei, Saturn nu se mai vedea din punctul meu de observatie iar pe Venus am vazut-o aseara, foarte luminoasa si la o altitudine uimitor de mare.

Cer senin, Mircea