[Erwin]

Din păcate noiembrie e o lună cu vreme schimbătoare, ne pregătim de iarnă, azi a plouat aproape toată ziua la București dar seara s-a înseninat vreme de vreo oră. Am pregătit instrumentele pentru observații în balcon, am aliniat montura după Aldebaran și Fomalhaut. Și s-a înourat din nou. Mai aștept un pic, în caz că se deschide din nou cerul mai târziu.

Cer senin tuturor și spor la observații!

[Mircea Pteancu]

Armand

Ha, ha, asta-i semn de tinerete ...
Vei mai avea parte, eu am patit asa de mai multe ori.
Am si notat in jurnal de cateva ori: cand am centrat obiectul, totul parea a fi in regula. Apoi, tot priveam si se vedea din ce in ce mai rau ... m-am foit, am spus (vorba italianului) vreo doua cuvintele ... s-o fi aburit optica ? ... ridic capul ... oroare ... cerul adineauri senin, era complet acoperit de nori. Doar puterea optica a telescopului mai reusea sa arate imaginea palida a obiectului, prin nori.
Obiectele luminoase, cum este Albireo, se vad prin norii subtiri chiar si cu luneta de 60mm. Apoi,cand norii se ingroasa ... zero barat.

Cer senin, Mircea

[gpaunescu]

Din cauza asta am pregatit o montura manuala.
In ultimul timp te uiti si vezi ca-i senin, iti aduci sculele afara si nu mai e senin. Sau mai rau ca la Erwin, apuci sa faci alinierea si ... brusc apar norii.

Asa, cu cea manuala fug repede afara si ma uit cat apuc.

[iulian90]

Noptile senine stabile sunt tot mai rare din ce am observat in ultimul timp. Nu stiu daca am avut parte de mai mult de 5-7 nopti cu cer senin stabil in octombrie, in rest numai nopti instabile, cu innorari temporare sau nopti cu innorari de lunga durata.
Ce-i drept, se stie ca vremea devine mai instabila in sezonul rece, mai cu seama la sfarsitul toamnei-inceputul iernii, cand temperatura in jurul punctului de roua sau inghet si umiditatea mai ridicata favorizeaza aparitia cetei si a norilor Stratus de joasa altitudine care persista uneori si o luna, cum s-a mai intamplat in anii trecuti.
Dar vremea parca devine tot mai imprevizibila pe an ce trece, sfidand prognozele.

Si eu am mai patit sa ies cu telescopul afara la observatii si dupa 10-15 minute sa se innoreze subit, norii parca aparand de nicaieri , formandu-se prin condensarea umiditatii din atmosfera locala, dar si dati in care afara era innorat complet si dupa jumatate de ora sa vad ca e senin complet, in astfel de situatii ies imediat cu telescop, binoclu la observatii.

De ex. azi noapte vremea a fost stabila, cu cer senin de calitate, dar si frig care insa nu m-a descurajat deloc, echipandu-ma corespunzator si mai intrand in casa la caldura din cand in cand.

Am iesit la observatii cu reflectorul de 150mm, dar si la astrofoto cu reflectorul de 114mm, camera Canon 450D si montura Bresser cu ghidaj. Asadar am facut atat observatii vizuale, cat si astrofoto si un desen la un obiect de cer profund.

Mai intai am pregatit echipamentul astrofoto si l-am pus sa fotografieze nebuloasa de emisie Northen Trifid / NGC 1579 din constelatia Perseu, in apropiere de granita cu constelatia Auriga. Imaginea nebuloasei o puteti gasi in topicul Teste astrototografie din sectiunea Astrofoto Incepatori.

Apoi am inceput cu observatiile vizuale prin telescopul de 150mm, si am observat urmatoarele obiecte ceresti:

Roiul deschis Tr 2 din Perseus, la aproape 2 grade spre vest de steaua Eta Persei, este dispersat, avand 25 stele, din care 5 mai stralucitoare.

Roiul deschis NGC 957 din Perseus, la 1,5-1,7 grade spre est de Roiul Dublu (de NGC 884), este mic dar dispersat, avand in jur de 16 stele slab luminoase.

Roiul deschis M 36 din Auriga, are peste 35 stele cu tot cu cele mai stralucitoare.

Roiul deschis M 38 are chiar si mai multe decat M 36, spre 40 stele, dar este mai mare si mai dispersat, stelele componente fiind mai slab luminoase.

Roiul deschis M 37 este "perla" constelatiei Auriga, fiind relativ compact si continand 35-40 stele, mai ingramadite decat la celelalte roiuri.

Roiul deschis NGC 1907 din Auriga, nu prea departe de M 38, este si el mai impresionant atunci cand cerul este mai negru, observand peste 10 stele destul de slab luminoase. Este mic si compact. Langa roiul NGC 1907 mai sunt doua stele mai vizibile care servesc drept reper pentru gasirea acestui roi slab luminos.

Roiul deschis asociat cu nebulozitate NGC 1931 din Auriga, din apropiere de M 36. La acest obiect am zarit la grosismentele de 155 ori si 350 ori, un triunghi din 3 stele foarte mic, inconjurat de o nebulozitate slab luminoasa.

Nebuloasa M 1 din Taurus, era si ea relativ bine vizibila fara filtrul UHC, la grosismentele de 70 ori si 155 ori, ca o nebulozitate de forma rotunda, usor eliptica.

Roiul deschis Cr 21 din Triangulum. Acest obiect, desi il aveam afisat pe atlasul Deep Sky Hunter, abia recent am dat de el pe Stellarium si ulterior l-am observat si pe atlas si am zis sa il observ, sa vad daca e dificil sau usor de observa, cate stele are cat de mare si dispersat este.
Aseara l-am gasit relativ usor, plecand de la steaua Alpha Trianguli spre sud, la vreo 2,5 grade. Are cam 11 stele ,din care 4 mai vizibile, printre ele si o dubla cu separatie relativ larga si simetrica. I-am facut si un desen data tot este un obiect nou descoperit.

Galaxia M 33 din Triangulum era cam greu vizibila atat la grosismentul de 35x, cat si la 70 ori iar la 155 ori nu se vedea decat nucleul foarte slab luminos.

Nebuloasa extragalactica NGC 604 in schimb se observa mai bine decat M 33, ca o nebulozitate sferica ,foarte mica dar slab luminoasa.

Galaxia NGC 772 din cosntelatia Aries (Berbecul) este un nou obiect, observat pentru prima data aseara. Este foarte greu vizibila, numai la grosismentul de 155 ori se poate observa.

Galaxia M 77 din Cetus este la cealalta extrema, fiind foarte usor vizibila, luminoasa si de forma rotunda.

Galaxia NGC 936, tot din Cetus, nu prea departe de M 77, este relativ greu vizibila, de forma rotunda, difuza.

Galaxia NGC 584 din Cetus, pe care am mai observat-o demult, era mai bine vizibila decat NGC 936, mica putin eliptica si difuza.

*In timp ce observam aceasta galaxie, la ora locala 21:57 TLR, am zarit o stea de magnitudinea 10 care ma cam deruta, fiindca isi tot schimba pozitia fata de celelalte stele si fata de galaxie.
Stand si observand mai indelung acea stea constat ca ea parea fixa in campul ocularului de 9mm, la grosismentul de 155 ori, in timp ce celelalte stele se miscau in campul ocularului, participand la miscarea celesta, inclusiv galaxia NGC 584.
Mi-am dat seama repede ca acea stea nu putea fi altceva decat un satelit geostationar.
Dupa alte 10 minute am zarit alte doua "stele" care isi schimbau pozitia fata de galaxie si celelalte stele din jur, tot sateliti geosatioanari, care aveau magnitudini de 10,5-11.
Peste alte doua minute ,la 22:09 observ alte doua "stele miscatoare" apropiate una de cealalta, una de mag. 10 ,cealalta de mag. 9, fiind tot sateliti geosationari.
La ora 22:17 am observat un alt satelit geosationar de mag. 10,5 trecand foarte aproape de galaxia NGC 584, iar peste 3 minute alti doi sateliti geostationari foarte unul de celalalt, de mag. 10.

Deci in total am observat vreo 8 sateliti geostationari in timp ce observam galaxia NGC 584 dar si alte doua galaxii din apropiere.

Interesanti acesti sateliti geosationari, care raman ficsi in campul ocularului, miscanduse sincron cu Pamantul in jurul axei sale. Si cred ca sunt multi, o gramada.
Acum cativa ani am mai observat vreo cativa sateliti geosatationari, iar cand am observat pozitia lor in Stellarium am ramas uimit de cati multi sateliti pot fi, cateva zeci, poate chiar si o suta pe orbita terestra.
Am observat ca acesti sateliti sint vizibili pe la declinatia -5,-7 grade, mai sus sau mai jos de atat nu se vad. Pentru astrofotografie insa sunt daunatori, lasa multe dare luminoase pe cadre.

In fine, sa revenim la subiect:

Galaxia NGC 596 din Cetus, in apropiere de NGC 584 este pentru prima oara observata aseara, fiind mai greu vizibila decat galaxia NGC 584.

Galaxia NGC 615 din Cetus, in apropiere de galaxia precedenta, deasemenea este pentru prima oara observata, fiind foarte greu vizibila.

Si ultimul obiect ,galaxia NGC 720 din Cetus intre stelele Zeta Ceti si Tau Ceti ,este un obiect ce a mai fost observat si in trecut, fiind la fel de vizibila ca si galaxia NGC 584.

Deci, facand rezumatul la ce am observat aseara, am vazut 18 obiecte de cer profund, din care 4 noi, un roi deschis (Cr 21) si trei galaxii (NGC 772, NGC 596 ,NGC 615), plus 8 sateliti geosationari (si doua comete, 67P si C/2019 L3, ale caror observatii sunt postate la topicul potrivit).
Cu aceste 4 obiecte noi descoperite aseara, am ajuns la 201 galaxii observate, 162 roiuri deschise, 47 roiuri globulare, 45 nebuloase planetare si 23 nebuloase difuze, in total 478 obiecte de cer profund.

[Mircea Pteancu]

Iulian

Strasnica sesiune de observatii ai avut !
Roiul Tr2 si NGC 957 din Perseus le-am observat si eu in Octombrie.
NGC 1931 l-am observat iarna trecuta. Si eu am vazut nebulozitatea fara UHC si trei stele, am pe undeva schita observatiei.
Multumesc pentru sugestia ref. roiul Cr 21 din Triangulum.

Cer senin, spor la observatii in continuare, Mircea

[Erwin]

Felicitări, Iulian, ai avut un palmares bogat!

Serile trecute a fost senin și la București, dar nu grozav. Am făcut în continuare teste cu montura onStep Go To și am pus și newtonianul Hinds. Am putut observa puține obiecte pentru că tubul se lovește de marginea balconului în anumite poziții, nu pot să fac meridian filp sau acoperișul îngustează câmpul vizual.

M-am mai jucat și cu luneta ED80 cu care am încercat să fac niște imagini cu o cameră ASI290MM mono, împrumutată. Am obținut ceva imagini la un câmp de stele până la mag. 12 și la M42. Nu le-am prelucrat, nu mă pricep la prelucrarea imaginilor DSO, scopul a fost să văd ce poate setup-ul. Pare promițător pentru că la previzualizare vedeam detalii frumoase în nebuloasă, în timp real, la expuneri de 1-5 secunde. Stelele mai luminoase si centrul nebuloasei unde se află trapezul apar arse. Probabil trebuia sa expun si mai putin si sa fac o combinatie. Desigur, in mainile unui specialist astrofoto si cu o camera CCD cu filtrele corespunzatoare ar iesi imagini frumoase. Nu ma pasioneaza domeniul insa vreau sa explorez in special posibilitatile tehnice ale monturii, sa verific cat de bine urmareste, care sunt erorile periodice si ce reglaje mai trebuie facute. La vizual nu se pot constata aceste lucruri.

Pleiadele se încadrează foarte frumos în câmpul ED80 cu Panopticul de 24mm. Am mai vizitat Luna, roiurile din Auriga (abia se văd câteva stele, spre NE e poluarea cu lumină mult mai mare). Cu newtonianul se văd mai bine, desigur să nu fie cerul cețos sau cu nori de avioane. Sau, mai rău, cu smog de la arderile de deșeuri care mai nou sunt făcute "noaptea, ca hoții". În unele seri nu am putut face observații din cauza mirosului de gunoi ars chiar dacă era senin, nu era de stat pe balcon.

[iulian90]

Multumesc pentru felicitari.

Sper sa mai am parte de asemenea seri, in care sa fac multe si interesante observatii. Acum este innorat ,dar luni ,marti si miercuri se anunta iar senin conform prognozei, dar nu se stie, vremea a inceput sa sfideze tot mai des prognozele meteo.

[Mircea Pteancu]

Ehei, dragii mosului, Noiembrie e aproape gata si recolta observationala e sub buricul broastei ... ca sa ma exprim acceptabil.

Am inregistrate opt observatii:
-trei cu ochiul liber
-trei cu binoclurile (1/ B7x50mm+1/ B 20X60mm+ 1/B 9x60mm)
-doua cu dobsonianul Toleascop 200mm.

Ultima observatie inregistrata in jurnalul de observatii este cea de Miercuri 24 Noiembrie a.c.
Am folosit pentru acea observatie dobsonianul D=200mm dupa cum urmeaza:

-Am centrat cautatoarele pe (si apoi am rezolvat si separat) Theta Aur care la 154x/zoom Baader s-a vazut excelent ca stea tripla= STT 545.

-Cerul nu prezenta o transparenta prea buna asa ca am inceput prin vizitarea vizuala a unor binecunoscute VIP-uri ale galaxiei noastre : M37-M36-M38-NGC 1907.

-In general, dobsonianul meu este (aproape) permanent echilibrat termic. Observand roiurile deschise de mai sus, m-am delectat cu frumoasele lor imagini, vazute la mariri de la 61x la 154x cu ocularul zoom Mark III.
In jumatatea de ora astfel petrecuta, tubul optic si ocularele au avut timp sa se echilibreze termic, perfect.
Nu numai tubul optic are probleme termice dar si ocularele, mai ales daca le aducem sub cer, smulse din somnul lor in caldurica din casa ( de reducerea careia se va ocupa curand guvernul gradat al acestei tari degradate). Cu cat ocularul este mai complex, cu atat are inertie termica mai mare.

-Cerul cu transparenta scazuta este deseori asociat cu seeing bun. Miercuri, seeingul nu a fost cine stie ce grozav dar eu ma multumesc cu Pickering 6/7 notat. Dar poate a fost , cel putin uneori, Pickering 5/6.

-As fi vrut sa incep cu un raid dublist prin Orion dar cu greu am prins Mintaka in vizor. Deocamdata, constelatia este prea jos la orele serii si interfereaza in imagine crengi de copaci, cabluri, hornuri ... si mai stiu eu ce. Am dat ''pas''.

-M-am reorientat spre Berbecul / Aries despre care reamintesc din nou amatorilor de Astrologie ca nu are nici o legatura cu fiinta patrupeda blanoasa, de sex masculin. Constelatia a fost denumita dupa berbecul de asalt.
In Aries am observat :

-Lambda Ari : separatie 37'', culori :alb+ galben pai

-1 Ari/ STF 174; separatie 2,9'' (notat 4''), culori : oranj+alb. Am facut schita.
Pentru haiducii cu telescoape mari, acolo este inca o dubla numita SLW 86, formata din stele de 16mv si 17mv. Trebuie sa fie usor de rezolvat la separatia de 17,5''...

-10 Ari/ STF 208: sep. 1,58''; PA = 349,3* -am notat PA estimat= 350*-355*; la PA am estimat grozav de bine dar la culori nu ma potrivesc cu StelleDoppie care zice ''yellow-white'' iar tata Mircica a notat ''alb-mov''. Companionul vizibil intre primul si al doilea inel de difractie, mai apropiat de primul.

-14Ari/ H 6 69: tripla si acesta este singurul punct unde ''toata lumea este de acord''. Separatii de 96'' si 106'' , estimat la 1,5 minute de mine. PA = 279*, estimat de mine 300* la AC si PA= 35*, estimat la 70* ... la AB

-STF 194 este o dubla slab luminoasa (7,62mv-9,46mv), sep. 1,3''.
Aici, spre bucuria mea, suntem de acord la PA= 279*, estimat la 280* si la culori ''alb-alb''.

-STF 271: sep. 12,8'' , estimata la aprox. 10''; PA= 183*, estimat la 180* - iuhuuuu; dezacord la culori ''yellow-white'' dupa StelleDoppie si notate de mine ''alb- oranj intens sau ruginiu); nici la Delta m nu am aprecita bine: 2-2,5mv la mine, 4mv dupa SD.

-30 Ari/ STFA 5: sep. 37,9'', estimata de mine 50''; PA = 275*, estimata de mine intr-un mod stimabil la 270*; culori ''yellow-white - yellow-white'' la SD, evaluate de mine ''alb-galben pai''.

-STF 289 : sep. 28,6'', estimata la 50'' ; macar la PA=1* m-am potrivit cu estimarea mea '' la Nord'' care inseamna 0*.

-41 Ari/ STT 47/ H 5 116: stea multipla, vazuta de mine ca tripla, sep: 35''/STT 47 si 28''/h 5 116; eu am notat ''companioni f. slabi, ambii la Vest''; PA= 296* si PA= 238*

-Ari 52/ STF 346 : ei bine, iata observatia - fie ea chiar si singura observatie - pentru care as fi dat toate celelalte observatii ale acestui Noiembrie.
Iata intai ce am notat eu dupa observarea acestei duble la 308x/ Lacerta 4mm si 385x/ TS Planetary 3,2mm:

'' subarc, nerezolvata, B la PA =aprox. 120*, Delta m= 0,5mv - 1mv, culori: alb-alb. B la 20'', f. slab, PA = 10*.''

Iar acum sa privim in oglinda adevarului :

AB: separatia = 0,52'' , PA= 259*, culori ''alb-alb''
AC: este companionul pe care eu (surescitat de ceea ce vedeam) l-am numit eronat ''B'' in loc de ''C''; separatie= 5,1'', estimata eronat la 20'' , PA= 358*, estimat 10*.

Comentariu: am folosit de putine ori ocularul TS 3,2mm la 385x pentru a avea rutina formata in estimarea separatiilor.
Eronatul PA= 120* de la dubla AB trebuie citita ca PA= 300* = 120*+ 180*.
O eroare de 30* nu indica o precizie de invidiat dar vorbim despre detaliile unei stele cu separatia de 0,52'', aflata sub puterea de rezolutie a modestului meu telescop dobsonian si cu Delta m = 0 mv.
Adevarul este ca am fost extrem de incantat de aceasta observatie. Am facut schita.

-Cu STF 427,avand separatia de 7'', am parasit Aries si am trecut in Taurus.Dar se facuse frig de-a binelea.

-M-am delectat (si am incheiat) cu imaginea frumos separata la 0,77'' si 22,4'' a lui 7 Tauri vazuta si ea, precum STF 346 ca tripla, atat la 308x, cu ocularul Lacerta 4mm cat si la 246x , cu ocularul Radian 5mm.

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

Ca sa fac putina ordine in jurnalul meu de observatii:
Miercuri 1 Decembrie am facut observatii cu luneta 60x828mm.
Joi 2 Decembrie am facut observatii cu newtonianul 76x700mm.

Vineri 3 Decembrie cerul de seara, plin de nori nu a fost prea incurajator. Totusi, emisfera estica avea sparturi mari de ''senin'' printre nori asa ca mi-am zis ca voi fi multumit daca voi reusi sa vad doar imaginile frumoase ale Pleiadelor si a stelei duble Gama din Andromeda. De pilda.
Iar daca va mai fi ceva, va fi bonus, ca doar traim epoca gratificarilor nu totdeauna meritate.
Am folosit luneta ''zoth'' 90x600mm cu grosismentele si maririle urmatoare : 20x/ LV 30mmx 2'' - 75x/ Baader zoom - 120x/ Radian 5mm - 150x/ Lacerta 4mm. Plus oglinda diagonala 2'' si cautator RDF.

Observatii:

-Pleiadele au prezentat o imagine cam lesinata (adica slab luminoasa) din cauza transparentei scazute. Nu-i de mirare, cei doi companioni de 8,26mv din triunghiul de langa Alcyone abia au fost vizibili.

-Hyadele au fost ceva mai spectaculoase. Am remarcat ca steaua Theta 2 Tauri este de culoare galbena,spectru G9 III, in timp ce steaua estica Theta 1 Tauri este de o culoare alba cu usoara nuanta crem , spectru A7 III, (clase spectrale conf. Aladin Lite).
Unora o sa le para ridicol dar asa inteleg eu hobby-ul observatiilor de Cer Profund.
Deep Sky, dupa cum l-a numit W. S. Houston: sa observi obiectele situate inafara Sistemului Solar. Dar si detalii ale unor obiecte cunoscute, unele chiar arhicunoscute.
Diferenta de culoare, deci de spectru, deci de tip, deci de stare fizica si de evolutie ale stelei Theta Tau, o dubla larga lejer observabila cu ochiul liber, eu le-am remarcat abia in seara despre care vorbesc. Desi steaua Theta Tau imi este familiara de cateva decenii.

-Am rezolvat Theta Aur ca stea tripla la 120x/ Radian 5mm cu separatiile de 4,1'' si 56'', cu o diferenta de 4,6mv intre luminozitatea componentelor.

-Am observat de doua ori triada M37-M36-M38.
Odata la inceput si apoi spre sfarsitul observatiei. Prima data mi-au lasat aceeasi impresie ca Pleiadele dar a doua ora, cand cerul a devenit mult mai curat, au fost splendide, bogate in stele si stelute. A doua oara s-a vazut ca o ceata slab luminoasa, de mici dimensiuni, cu doua stele inglobate si roiul deschis NGC 1907.

-M 35 a fost si ea impresionanta.

-Dar fiind in Gemenii am incercat si am reusit sa rezolv dubla Delta Gem cu separatie de 5,5'' si cu o diferenta de 4,6mv intre luminozitatea componentelor. Aici am devenit mai indraznet deoarece s-au imbunatatit conditiile de observatie si am reusit sa rezolv dubla la 75x in ocularul zoom Mark III.

-Castor a fost rezolvat ca tripla de-a dreptul glorioasa !

-Orion se ridicase suficient deasupra orizontului, am fost tentat sa parcurg asa numita ''Secventa a lui Lockyer''.
Am rezolvat fluierand Delta Ori si Lambda Ori.
Zeta Ori a fost rezolvata ca tripla (2,2'' si 58'').
Sigma Ori a prezentat sapte componente, printre care si companionul C, dificil, cu separatia de 11,4'' si delta mag= 5mv.
Rigel/ Beta Ori a cerut marire de 120x pentru a fi rezolvat si oleaca de vanatoare pentru sesizarea companionului de 9,2'' si Delta m= 6,5mv.
Nu pot sa completez insa Secventa lui Lockyer cu acest instrument deoarece 52 Ori de 0,99'' este ...fara speranta.
Dar restul secventei nu prezinta mari dificultati pentru luneta ''zoth'', de unde deduc ca acest instrument ar fi obtinut un calificativ bun chiar si de la Lockyer, un renumit ''scartar'' in materie de telescoape.

-Ei bine, daca 52 Ori nu a fost rezolvabila, separarea clara a lui Eta Ori de 1,9'' m-a umplut de incantare !

-Oricare dublist stie ca atunci cand atmosfera este favorabila, incerci sa fortezi limitele tale si ale instrumentului.
Aceasta am facut si eu incercand sa rezolv 32 Ori cu separatia de 1,37''la 120x si 150x.
Am fost departe insa de a separa aceasta stea. Nici nu am rezolvat-o dar excelenta luneta mi-a prezentat aceasta stea cu discurile Airy suprapuse. Companionul se vedea ca un mugur plinut,un cerculet pitit si doar partial vizibil langa steaua primara, in cadranul din dreapta sus.
Ceea ce inseamna, datorita diagonalei, ca se vedea in cadranul NE. StelleDoppie a confirmat PA= 44*.

Am sa mai incerc dar aceasta cred ca este cea mai buna rezolutie pe care o pot atinge cu acest instrument. Limita teoretica este 1,33'' dar luneta 90x600mm este un instrument RFT in primul rand, deci de campuri largi, bine corectate, nu pentru rezolutii mari.
Pentru un acromat F/6,67 este o performanta de vis.
Felictarile mele creatorului ei, colegul nostru zoth !

-In Trapezul lui Orion se vedeau patru stele, nebuloasa avea detalii, stele inglobate si forma de pasare de prada, una dintre aripi ajungand pana aproape de Iota Ori.

-Iota Ori a fost rezolvata ca tripla iar STF 747 ... no comment !

-NGC 1981 si-a prezentat osatura completa de aligator, dubla STF 750 de 4,1'' din laba nord-estica fiind rezolvata cu ocularul zoom la 75x.

-Cerul a devenit suficient de curat pentru a ingadui observarea nebuloasei NGC 1980 in care este scufundata Iota Ori. Aceasta mi-a dat curaj si, comparand culoarea fundalului cerului din roiul NGC 1981
cu cea din preajma stelelor 42Ori - 45Ori, am vazut semne (sau urme) ale nebuloasei NGC 1977 ca o ceata neregulata ca luminozitate si forma.

- Messier 78 s-a vazut ca un obiect cetos, slab luminos, de mici dimensiuni, continand o stea. Am gasit M78 cu metoda triunghiului pitagoreic.

-Am revenit la Delta Gem unde la 75x se vedea companionul la Sud. Dar de data aceasta am revenit pentru a revedea planetara Eskimo Nebula, vazuta ca o mica pata de ceata luminoasa.

-Trebuia sa profit de aceasta seara asa ca am incheiat cu reobservarea nebuloasei Messier 1 gasita prin metoda dublei STF 742; si a galaxiei M33 gasita prin metoda Ygrec.
Fara aceste trucuri nu cred ca le-as fi gasit, atat de slab luminoase s-au vazut ambele obiecte.

Apoi frigul m-a alungat in casa. Joaca devenea chiar periculoasa daca o mai prelungeam, se putea ca articulatiile mainilor sa nu mai functioneze bine si sa-mi pun in pericol pretioasele oculare.
Stiu, stiu! Ale voastre-s mai pretioase. Asa o fi ... dar nu sunt ale mele.

Cer senin , Mircea

[Vexatyk]

Daca tot a fost dat sa fie si senin si liber in seara de 30 noiembrie m-am intalnit cu amicul meu din Braila - Andrei Ionescu si am continuat o vanatoare inceputa de undeva din vara si anume lista Herschel 400. Incalzirea ne-am facut-o fiecare cu un drum de aproximativ 150 km fiecare , el fiind din Braila si eu din Vaslui , iar punctul de intalnire l-am ales undeva la mijloc, cam pe granita judetelor Galati si Vaslui , in zona localitatii Garbovat.

Cerul ce a spun , un bortle 3 spre 4 cu destul de multa poluare luminoasa la orizont si un dom de lumina consistent pe partea nordica de la orasul Barlad.

Am început observațiile din lista Herschel 400 pe la ora 19:30 după rezolvarea unor dificultăți tehnice (se blocase un șurub de colimare la oglinda pricipală a telescopului lui Andrei, fără de care nu puteam să colimam telescopul) și ne-am apucat de strâns în jurul orei 23:00, din cauză că ne înghețaseră toate componentele (de la cele sfinte până la cele mai puțin sfinte).

Am mai dat gata nu mai puțin de 7 constelații, împreună cu obiectele de toate felurile găsite pe tărâmurile acestora, după cum urmează:
CAMELOPARDALIS:
-Ngc 1501 și ngc 1502: primul nebuloasă planetară, destul de pufoasă și mult mai fadă decât toate celelalte stele din câmpul vizual, celălalt roi deschis foarte drăguț, bogat, cu stele strălucitoare, ambele obiecte aflându-se la un câmp jumate distanță;
-Ngc 1961: galaxie spiralată cu nucleul vizibil si destul de proeminent si luminos;
-Ngc 2403: galaxie spiralată barată, luminoasă, care parcă își dezvăluie structura și brațele, prezentând 3 stele destul de strălucitoare în interior;
-Ngc 2655: galaxie lenticulară de magnitudine 10.1, foarte pufoasă și cu nucleul destul de luminos.
TAURUS:
-Ngc 1647: roi stelar deschis, extrem de mare si bogat în stele, ocupând aproape tot câmpul vizual disponibil, ușor observabil și în căutător;
-Ngc 1817: roi stelar deschis, care împarte câmpul vizual cu Ngc 1807, ce nu este pe lista Herschel 400, dar care, împreună, oferă o priveliște foarte interesantă, cu zeci de stele de diverse magnitudini în ocular.
ORION:
-Ngc 1788: nebuloasă de reflexie ușor de găsit și de observat, destul de luminoasă, pe care poți foarte ușor să o confunzi cu o galaxie, grație diametrului mic pe care îl are;
-Ngc 1980: roi deschis+nebuloasă, aflate în jurul ultimei stele din sabia lui Orion (Hatsya), roiul având puține stele însă strălucitoare iar nebuloasa fiind foarte proeminentă în jurul stelei Hatsya (iota Orionis);
-Ngc 1999: nebuloasă de reflexie, ceva mai jos de sabia lui Orion, în ocular apărând ca o pată difuză, cețoasă, foarte asemănă toare unei nebuloase planetare;
-Ngc 2022: nebuloasă planetară, aflată în apropierea stelei lambda Orionis (Meissa), foarte mică în diametru și, ceea ce ne-a și ajutat să o diferențiem de stele la grosisment de 70x, destul de slabă în luminozitate. La puteri de mărire de 100x deja devenea pufoasă și ușor de observat;
-Ngc 2024: nebuloasă de emisie, bine-cunoscuta nebuloasă flacără (flame nebula), cu filamentul central vizibil fără filtru iar fu filtru UHC cu mai multe vinișoare negre mai ușor de observat;
-Ngc 2169 și Ngc 2194: roiuri stelar deschise în brațul vânătorului, primul mic, compact și destul de bogat în stele iar al doilea ceva mai sărăcăcios din toate punctele de vedere;
-Ngc 2186: roi deschis, la granița cu constelația Monoceros, foarte sărac în stele și deloc spectaculos.
DRACO:
-Ngc 3147: galaxie spiralată destul de slabă în luminozitate, doar cu nucleul vizibil;
-Ngc 5866: galaxie lenticulară (Spindle galaxy), destul de luminoasă și cu o formă ușor alungită, având mari bătăi de cap în observarea ei din cauza domului de lumină din zonă;
-Ngc 5907: galaxie spiralată, vecina lui Ngc 5866, o muchie extrem extrem de subțire, abia vizibilă în poluarea luminoasă din zonă însă cu mare potențial la cer negru;
-Ngc 5982: galaxie eliptică destul de slabă în luminozitate, cu nucleul ușor observabil;
-Ngc 6543: nebuloasă planetară, celebra Cat’s Eye care mă surprinde de fiecare dată cu acel verde smarald.
ARIES:
-Ngc 772: galaxie spiralată de magnitudine 11, de tip “flegmă” cum ne place nouă să îi spunem, fără pic de detalii în afara de nucleul puțin luminos, însă ușor de găsit.
PISCES:
-Ngc 488 și Ngc 524: galaxie spiralată respectiv lenticulară, relativ apropiate, amândouă prezentând doar un nucleu puțin luminos, intrând cu brio in categoria “flegme”.
PEGASUS:
-Ngc 7217 și Ngc 7331: galaxii spiralate aflate în apropiere una față de cealaltă, prima făcând parte din categoria flegme iar cea de-a doua fiind mai luminoasă (mag 9.8 față de mag 12), prezentând o ușoară formă alungită;
-Ngc 7448 și Ngc 7479: galaxii spiralate (cea de-a doua barată), vecine, cu nucleu destul de luminos și fără alte detalii de structură;
-Ngc 7814: galaxie spiralată destul de draguță și luminoasă, însă doar cu nucleul vizibil.
MONOCEROS.

Din afara listei am mai trecut in revista:
-Ngc 2244: nebuloasă de emisie și roi deschis, faimoasa Rosette nebula, fără doar și poate atracția serii, fabuloasă cu ajutorul filtrului UHC. De jur împrejurul roiului deschis, bogat în stele strălucitoare, se desfășoară filamente spectaculoase de nori de gaz, dând senzația că privești o țigară aprinsă înconjurată de propriii nori de fum.
- roiurile deschise M36, M37, M38 din Aurgia
- M45 - pleiadele
- M42 - Nebuloasa Orion

A fost o sesiune de observații reușita, cu multe obiecte noi bifate și, cel mai important, fără nori.

[tudor]

Mircea, ti-ai scos la lupta "calibrele" mici, foarte bune pentru lupta de gherila

Vexatyk, felicitari pentru miscarile grele de trupe prin campia Brailei. Ce calibru are tunul din imagine?

[Mircea Pteancu]

Multumesc Tudor, asa este, mie asta imi place si stiu sa fac ... Urban Guerilla !
Desigur, numai astronomica. Ma descurc cu orice are reticul si luneta si mi-ar nimeri in brate ...

Luati de aici oleaca de Punk .... Hawkwind ... Urban Guerilla :

https://www.youtube.com/watch?v=srERRGrUIpI

Luni, 20 Decembrie am facut observatii cu Toleascop 200mm.
Am observat (aproape) numai obiecte cunoscute:

-Gama Ari
-Gama And
-NGC 752, foarte mare, nu incape in campul ocularului Mark IV la f=20mm, am numarat aprox. 60 stele
-Alcyone cu trei companioni, STF 450 si ADS 2755 in Pleiade
-Galaxia NGC 404= Ghost of Mirach
-Alfa Cas
-Eta Cas cu companionul de culoare ruginie = pitica bruna
-Iota Cas ca tripla superba
-Theta Aur ca tripla inegala
-7 Tau, stea tripla cu AB subarc, observata in trei reprize, rezolvata-separata la 246x/ Radian 5mm
-NGC 457
-Polaris
-Am incheiat cu ''Dubla- dubla'' de langa Beta Cas= (STF 3062/ 1,54''+STF 3057/ 3,9''), rezolvata in acelasi camp la 154x/ Mark IV.

Observatiile au fost efectuate printre nori. Am observat deci ce am putut,nu am putut urmari un plan.
Am spus ca am observat '' ... aproape numai obiecte cunoscute'' deoarece am vazut si un obiect nou:
FU Aur, o splendida stea carbon, indice de culoare CI= 2,52.

Pe Luna am observat indeosebi craterele Posidonius si Chacornac.
In Posidonius am vazut la 246x un crater secundar central, un dom aflat la Est de acesta iar din Rimae Posidonius am vazut portiunea de la craterul secundar pana la peretele sudic dinspre Chacornac.

In quadrantul S-E am observat o portiune in care, aveam sase cratere cu raze in campul de 15 minute de arc la 246x al ocularului Radian 5mm.
A fost interesant si sa observ un crater pe care nu stiu sa-l identific si care era atat de luminos, de culoare alba precum creta, incat se vedea prin stratul subtire de nori, desi detaliile celorlalte cratere invecinate nu se mai zareau.

Dupa vreo doua-trei ore de observatii zgribulite am revenit in casa si am mai prins episodul 28 al Scorchin Records Super8 & Tabs. Azi a fost Ziua 2 din EOYC 2021 pe AH.FM. Strasnic !

A fost foarte placut sa lupt din nou cu frigul la ocular, sa manuiesc telescopul in linistea si singuratatea noptii, sa caut in atlase si sa revad obiectele ceresti atat de frumoase.
Si in ciuda nemernicilor care otravesc lumea, inima zburda stiind ca mai sunt doar cateva zile pana la Craciun, pana la sarbatoarea fara seaman a nasterii Domnului nostru Isus Cristos.

Cer senin, Mircea

[iulian90]

Buna seara.

In seara aceasta am reusit sa ies si eu la observatii, dupa mai bine de trei saptamani de vreme proasta.
Am iesit cu telescopul de 150 mm la care i-am montat un nou tip de cautator, Telrad, ce l-am construit zilele acestea si care s-a dovedit a fi foarte util si precis in orientarea telescopului. Delatii despre cautatorul Telrad puteti gasi aici:

https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=211071#211071

Intre timp am facut rost si de cartea "Asterisms", un fel de atlas in care sunt prezentate asterisme ce pot fi observate cu binoclul dar si unele ce pot fi observat numai cu telescopul, este destul de interesant. Il puteti descarca de aici:

https://documents.pub/reader/full/asterism...erisms-are

Am inceput cu asterismul The Gulf Putter din Andromeda, care se gaseste langa roiul deschis NGC 752. Este format din 7 stele principale plus alte stele mai slabe intre ele. Depaseste campul ocularului de 40mm la 35x, deci este mai mult pentru binocluri.

Apoi am observat asterismul Home Plate, tot din Andromeda, dar care era aproape de zenit. Este mare, ocupand tot campul ocularului la 35x , are 8 stele principale si alte stele slabe printre ele.

Am mai observat asterismul Little Orion din Cygnus, in zona nebuloasei NGC 7000 America. Are 7 stele principale, plus alte 3 mai slabe. Este destul de mare dar nu ocupa tot campul ocularului.

Iar ultimul asterism observat, Red Necked Emu, tot din Cygnus este mai mare decat Little Orion si are 13 stele.

Apoi au venit norii si a trebuit sa inchei observatiile, dar sunt multumit si cu atat, a fost mai mult de "incalzire", caci maine se anunta vreme senina mai stabila si o sa trec la "adevarat maraton " de observatii daca vremea tine cu mine, mai ales acum cu cautatorul Telrad ,care usureaza mult gasirea obiectelor ceresti.

[Mircea Pteancu]

Aseara, Vineri 31 Decembrie 2021, am avut norocul de a face observatii, timp de vreo doua ore.
Cerul nu a fost complet senin, au fost nori subtiri si aerul era paclos.
Am avut ocazia de a incepe familiarizarea cu noul ocular X Cel LX 25mm pe dobsonianul de 200mm.

*Am inceput prin observarea in Lyra a roiului Delta Lyr sau Steph 1, a dublei Zeta Lyr si a Dublei-duble.
Fie din cauza altitudinii mici a constelatiei, fie din cauza telescopului neechilibrat termic, Dubla-dubla nu a fost rezolvata. Doar la dubla sudica Epsilon 2 se vedeau la 49x cele doua discuri Airy, tangente. Asta nu mi-a placut dar am strans din dinti si mi-am zis sa am rabdare: numai razboaiele nucleare se pierd la primul schimb de focuri.

*Roiul Steph 1 s-a vazut binisor, cu vreo 12 stele desi cerul era inca luminos. Deoarece diferentele de luminozitate dintre stele roiului este foarte larga, o frumoasa promisiune se zarea dupa colt: contrastul bun.

*Steaua dubla Zeta Lyr a defilat prin camp, cu aberatii evidente doar spre marginea ... ''marginala'' a campului. De cuantificat.

*La Pleiade am comparat campurile si comportamentul lui X Cel 25mm cu Sirius Plossl 25mm.
Atasez schita facuta din memorie: Sirius Plossl imi permitea sa cuprind Pleiadele de la Taygeta pana la Pleione si Atlas, fiecare dintre acestea fiind inca vizibile in interiorul campului vizual. X Cel 25mm cuprindea zona de la Taygeta pana la HIP 17923-HIP 17900, cu cele trei stele aflate in camp, foarte aproape de marginea lui.
Schita atasata nu este intrutotul conforma cu realitatea deoarece Paint permite deplasarea centrelor cercurilor din imagine doar in directii ortogonale dar stelele si campurile reale sunt cele notate mai sus.

Am mai observat:
*Eta Cas (se vedea bine culoarea brun-ruginie a companionului), Alfa Cas, Gama And (culorile nu se distingeau bine

*Alfa Cas AD avea companionul slab bine vizibil la Delta mag= 6.6mv

*La Iota Cas ,la doar 49x, se vedea companionul AC cu o separatie de 6.7'' si Delta mag=4.4mv

*Cand la aceeasi marire am vazut companionul de 9.4mv al dublei STF 450, cu separatie de 5.7'', Delta mag-2mv, am inceput sa ma relaxez. STF 450 este prima stea din lantisorul care pare sa pornesca din Alcyone

*Folosind X Cel 25mm si lentila Barlow Hyperion 2.25x pentru G=111x, am observat din Secventa lui Lockyer : Mintaka, Zeta Ori ca tripla, Sigma Ori cu sapte componente, Lambda Ori ca tripla.
Rigel era deja inafara razei dobsonianului iar 52 Ori s-a vazut ca un segment minuscul si agitat isteric de turbulenta.

*32 Ori a fost vizibil la 111x cu discurile Airy partial suprapuse ca o cifra ''8'' dolofana iar Eta Ori/28 Ori a fost rezolvata si separata

*In NGC 1981 am vazut la 49x dubla din laba nord-estica a aligatorului, adica STF 750 cu separatie de 4.2'' si Delta = 2mv

*Companionul lui Polaris, cu Delta =7mv a confirmat ''definitiv'' ca intradevar, X Cel 25mm este foarte potrivit pentru observarea obiectelor slabe aflate langa cele luminoase, cum sunt companionii multor duble.

*Dintre obiectele Deep Sky am reobservat M37-M36-M38-NGC 1907.
In ciuda conditiilor atmosferice neprielnice, se vedeau puzderie de stele in fiecare roi, cu saturatie excelenta a culorii la stelele galbene sau oranj. Desigur, la NGC 1907 se vedeau doar patru-cinci stele si ceata luminoasa.
Ce fain ar fi fost daca in urma cu 31 de ani, cand am inceput observatiile telescopice ''serioase'', acesta ar fi fost primul meu ocular ...

*M35 si M34 au fost vizibile, bine rezolvate dar M35 a furat spectacolul. Pe langa acest roi, M34 a parut sters

*Imagini excelente am vazut si la Stock 2, cuprins in intregime in campul efectiv de 73 minute.
Iar Roiul Dublu din Perseu, vazut la 49x ,intr-un singur camp este ... nu am cuvinte

*In Trapez am vazut ''doar'' patru stele la 111x dar M42 se vedea cu bun contrast, cu zone de culori si luminozitati diferite

*Un alt test dur a fost observarea pe cerul dusmanos a Nebuloasei M1 si a galaxiei M33.
Nebuloasa M1 a fost detectabila cu ambele oculare, mai luminoasa si cu mai multe stelute slabe in XCel.
Am folosit la cautarea nebuloasei metoda dublei STF 742. Daca incercam cu metoda scanarii, n-as fi avut nici o sansa, atat de slab se vedea nebuloasa.

*M33 a fost un test mult mai sever. Desi m-am dus sigur, la ''punct ochit, punct lovit'', am avut nevoie de cel putin 20 de minute pana sa vad efectiv galaxia in X Cel. Cu Plossl 25mm nu am reusit sa o gasesc dar dupa localizarea cu X Cel, s-a zarit M33 si in acest ocular, dar numai cu vedere periferica.

*Am mai observat la 111x dubla Delta Gem, foarte frumos separata iar in planetara Eskimo/ NGC 2392 am vazut steaua centrala la 49x, asimetrica fata de contur. Nu prea mi-a venit sa cred ochilor, am marit la 111x si ciudatenia s-a confirmat: steaua centrala este asimetrica

*Deoarece sunt ''dependent'' de duble subarc, a fost musai sa rezolva 7 Tauri. Si cam atat, turbulenta de 4 sau 5 Pickering m-a muncit o bucata de vreme pana ce am reusit sa vad cele doua discuri Airy ...pupandu-se. Oricum, de pe Pamant nu cred ca le spiona prea multa lume!

O prima concluzie ar fi ca noul meu ocular exceleaza la observarea roiurilor stelare si a nebuloaselor.
Dublele stranse le prezinta rezolvate cam pe 90 % din camp, nu 100% ca Radian dar sunt foarte multumit cu atat. Nimic nu-i perfect in lumea asta ... stiu ca va vine greu sa credeti ... nici macar eu.

Apoi a trebuit sa intru in casa si sa pregatesc sampania. Dupa care am vazut stele si stelute fara telescop, insa nu cate am vazut prin X Cel 25mm.

Va urez ''Cer senin si La Multi Ani'' si cat mai multe obiecte ale cerului profund in palmaresul anului 2022, Mircea

[Erwin]

"X Cel" vine de la EXCELENT! Să-l folosești sănătos și voios mult timp de-acum înainte!