[radur]

Salut, am imbinat un cassegrain clasic cu oglinzi sferice si un obiectiv de la un refractor ales aproximativ pentru marimea secundarei de la cass. Ideea a fost sa combini un refractor apo de diametru mic cu un cassegrain in configuratia de mai sus, ce e in neregula la design-ul asta?

[valy]

[Mircea Pteancu]

Nu functioneaza cu suprafete sferice.
Trebuie sa folosesti o oglinda concava parabolica si o oglinda parabolica convexa.
Acestea se aseaza in pozitie confocala , cu alte cuvinte , obtii echivalentul lunetei Galilei dar cu oglinzi.
Daca respecti cele de mai sus , fasciculul reflectat de oglinda parabolica convexa va fi un fascicul de lumina paralela.
Acest fascicul de lumina paralela poate fi interceptat de un obiectiv de luneta.
Vor exista doua domenii de grosismente delimitate de o anumita valoare G.
Daca grosismentul lunetei va fi mai mic de valoarea critica G, vei avea un camp vizual dual , in centru cu un grosisment si un altul inelar ,de alt grosisment.
Daca grosismentul va fi mai mare decat G , vei vedea in ocular doar imaginea de grosisment mare , deci un singur camp vizual.
Telescopul cu oglinzi parabolice confocale este un sistem afocal si este atribuit preotului Marin Mersenne care l-a descris in cartea sa ''L'Harmonie Universelle'' din 1636.

https://en.wikipedia.org/wiki/Marin_Mersenne

De ce nu s-a raspandit telescopul Mersenne ?
Deja obtinerea unei oglizi parabolice concave este in sine dificila , daca se doreste o inalta precizie.
O oglinda parabolica convexa este un rebus pe care nu prea multi muritori il stiu dezlega.

Edit : a fost mentionat telescopul Cassegrain ''clasic''.
Departe de mine gandul de a-l supara pe colegul radur sau de a da lectii dar atentionez incepatorii ca acel sistem nu are oglinzi sferice.
Daca nu avem cine stie ce pretentii de calitate ,un telescop Cassegrain poate fi construit cu oglinzi sferice.
De fapt oglinzile se pot obtine direct din cele doua discuri cu care se slefuieste oglinda principala a oricarui reflector ,deci cele doua oglinzi vor avea aceeasi raza de curbura.
Oglinda principala trebuie sa fie insa de F/D = 12 sau mai lunga.
Separatia dintre cele doua oglinzi este de aprox. 0.7 F deci secundara va fi amplasata cam la 8.4 ori diametrul primarei.
Iar amplificarea obtinuta este de aprox. 1.6x deci raportul final al sistemului este F/D aprox. 20.
Obstructia centrala este importanta , de minim 30%.
Sistemul este necorectat dar daca suprafetele sferice se obtin cu o buna precizie , este un sistem utilizabil.
Noa,daca insa mai adaugi amplificari suplimentare , lunete interne etc ... mila Domnului sa fie cu tine !

Edit 2 :

radur

Comentariul de mai sus priveste doar partea tehnica a intrebarii tale.
Sa nu uit sa te felicit ,ideia ta este stralucita , ai sesizat o posibilitate interesanta de dezvoltare a reflectorului.

Mircea

[zoth]

Dupa desen sistemul seamana cu un Cassegrain echipat cu reducator de focala. Pentru ca oglinzile sunt sferice sistemul nu este si nu poate fi corectat in aceasta configuratie!
Pentru un raspuns corectat ar fi necesara adaugarea unei placi Schmidt sau a unui menisc Maksutov in fata

[Erwin]

MTO11-CA din dotare are un sistem de lentile la ieşire cu scopul de a produce un câmp plan, bine corectat, pentru fotografia pe film. Aşadar combinaţiile de gen nu sunt noi. Maksutov are toate suprafeţele sferice, ceea ce lipseşte din schema ta este meniscul din faţă, cum a zis Zoth.

[radur]

Eu la capitolul optica sunt undeva sub zero cunoștințe)
De aceea am presupus că dacă pun o oglinda de aceeași formă anulez efectele primei oglinzi si astfel, daca tot e sistem afocal(Nu stiam ce înseamnă) obțin razele paralele de dinainte de intrarea în prima oglinda însă mai concentrate si mai departe poti folosi orice obiectiv dublet/triplet apo/etc pe post de colimator.

Acum întrebarea este de ce un sistem afocal nu este liber de defecte? De ce ia cu el efectele oglinzilor? Nu ar trebui să fie o copie fidelă a razelor paralele care pătrund în sistem?

[Mircea Pteancu]

radur

Cred ca exista mai multe moduri de a raspunde la aceasta intrebare a ta.
Ca sa nu ne complicam in cine stie ce calcule de aberatii tocmai in seara de Ajun de Craciun , eu iti sugerez un raspuns simplu : un sistem afocal de oglinzi nu este neaparat lipsit de aberatii dupa cum nici luneta Galilei , desi focalizata pentru un obiect la infinit este un sistem afocal , nu este musai lipsita de aberatii.
Pentru ca un sistem optic sa fie corectat ...se cam lasa cu ''Blood,Sweat&Tears'' !

https://www.youtube.com/watch?v=kx7103TyBls

Mircea

[nobody]

Material de studiu (sunt multe capitole):
8.2. ALL-REFLECTING TWO-MIRROR TELESCOPES
https://www.telescope-optics.net/two-mirror.htm

[zoth]

[radur]

Salutare si multumesc pentru interes, cu aberatiile optice sunt la curent, m-am lamurit si de ce trebuie doua parabole la sistemul Mersenneinian (si cu doua parabole aberatiile tind spre zero, ramanand curbura campului de rezolvat)

[nobody]

Vedeti si analiza de aici: https://www.cloudynights.com/topic/392210-...telescope/

[zoth]

Interesanta discutia de pe CN si la fel de interesanta ideea de a baga mai multa lumina si rezolutie intr-o luneta
Mersi nobody!

[nobody]

Cu placere. Ai vazut spotul lateral la scara de 2 mm ?

[zoth]

Am văzut, e pilaf!! ...da ideea tot îmi place, cred ca se mai poate lucra pe răspuns.