[jimao22]

As vrea sa va prezint in randurile ce urmeaza un accesoriu astronomic destul de putin cunoscut la noi si anume SELETEK.

Acest dispozitiv este produs in Spania de LUNATICO ASTRONOMIA si este unic in felul sau. El a fost scos pe piata acum cativa ani in urma si practic acum se afla la a treia generatie (prima se numea SELETEK si avea un singur port de comanda, a doua - SELETEK ARMADILO, ce avea doua porturi de comanda (MAIN si EXP) si a treia varianta - SELETEK PLATYPUS - ce are 3 porturi de comanda (MAIN, EXP si THIRD) si poate fi comandat nu numai printr-un port USB dar si printr-o retea sau prin internet daca observatorul este remote.

Dispozitivul este practic un controler ce interfateaza anumite dispozitive folosite in astronomie cu un computer ce utilizeaza ASCOM.
Prin intermediul sau se pot controla urmatoarele:
- un focuser motorizat (pas-cu-pas sau chiar cu motor c.c.)
- o roata de filtre comandata de un motor pas-cu-pas, facuta in sistem do-it-yourself care nu are in mod normal vreun driver sau o roate de filtre ATIK (la cerere, se poate face comanda pentru orice tip de roata de filtre daca nu este insotita de vreun driver propriu sau recunoscut de ASCOM)
- un derotator
- pana la 4 dispozitive cu actionare cu curent continuu pana in 1 A curent total sau relee daca curentul de lucru depaseste aceasta valoare - de exemplu motorul ventilatorului de la oglinda telescopului, panoul de flaturi (flat-fiel panel), acoperisul observatorului, un laser-guider alimentat si comandat direct, etc. Varianta de PLATYPUS are doua porturi auxiliare si in consecinta pot fi alimentate si comandate pana la 8 astfel de dispozitive in acelasi timp.

Interfata este extrem de prietenoasa si simpla, odata lansat programul ce controleaza SELETEK-ul, acesta la randul sau interogheaza cele 3 porturi si vede daca acestea sunt conectate la vre-un dispozitiv. Evident, utilizatorul va trebui sa selecteze din lista de periferice de comandat pe cele pe care le are si care sunt legate la porturile respective, calculatorul nefacand singur distinctie intre dispozitive (de exemplu daca ai pe portul EXP o roata de filtre si tu conectezi acolo un focuser, calculatorul va considera legat la acel port o roata de filtre si bineinteles ca focuserul va functiona aiurea).

Una dintre cele mai interesante aplicatii ale acestui dispozitiv "miraculos" este folosirea unui senzor de temperatura pentru a face refocalizarea automata a telescopului la schimbarea temperaturii externe.

Pentru a face acest lucru, controlerul trebuie "invatat" curba de temperatura specifica telescopului respectiv. Se face focusul exact (folosind fie FocusMax fie MaximDL pentru precizie) la o anumita temperatura, de exemplu la inceputul sesiunii de observatii . Odata cu scaderea temperaturii, focusul se modifica din cauza contractarii tubului telescopului, ceea ce necesita o noua focalizare. Datele corelate (temparatura versus focus in micro-pasi ai motorului pas-cu-pas) creaza o linie practic, iar pentru alte temperaturi, calculatorul va face o interpolare sau extrapolare a valorilor - tinand cont ca in plaja de temperaturi uzuale, contractia si dilatarea materialelor este practic liniara. Deci odata detectata o scadere de temperatura fata de un prag prestabilit de utilizator (de exemplu la scaderea temperaturii cu 2 grade Celsius) calculatorul comanda deplasarea automata a focuserului in pozitia noua de focus corect.

Controlerul ajuta extraordinar de mult in cazul in care doriti sa va construiti un observator astronomic "remote" home-made (ceea ce eu intentionez sa fac), iar cunostiitele necesare acestui lucru nu sunt extraordinar de avansate, tinand cont ca eu am reusit sa fac cele mai multe din lucrurile povestite aici, fara sa am o pregatire de specialitate (electronica sau automatizari).
Dupa cunostiintele mele, mai sunt inca cel putin 3 colegi de forum in afara de mine, care au fiecare cate un SELETEK (din diverse generatii), asa incat parerea lor este binevenita daca vor sa completeze cumva topicul acesta.

Compania LUNATICO ASTRONOMIA este condusa de Jaime Alemany, un entuziast (din nou) astronom care si-a transformat pasiunea in afacere cu mare succes. Vreau sa spun ca suportul lui Jaime fata de clienti este EXTRAORDINAR, nu cred ca am mai intalnit asa ceva pana acum (desi am mai discutat si am ramas frumos impresionat si de alti producatori de device-uri astronomice - vezi review-ul de la roata de filtre TRUE TECH). Exista si un forum al utilizatorilor de produse LUNATICO unde se discuta si se raspunde la toate problemele ivite la clienti, feed-back-ul acestora fiind foarte apreciat de Jaime.

Din aceasta cauza, nota mea este 10 pentru produsele si suportul lor.

[valy]

Cat costa?

[ursamajor]

[MESAJ SISTEM]: Acest mesaj nu este vizibil public, datorita statutului utilizatorului care a scris mesajul.

[jimao22]

Am uitat sa spun ca am avut initial un ARMADILO si daca am vazut ca nu este nimeni pe aici interesat sa-l cumpere la un pret bun, am aranjat cu Jaime sa fac un buy-back rezonabil cu care am facut un upgrade la PLATYPUS. Pozele sunt de cand le aveam pe amandoua odata.

[Emil]

Ca un fel de paranteza trebuie specificat ca Platipus se "completeaza" foarte bine (stiu ca expresia e cam turbata dar alta nu mi vine in minte) cu Firefly un alt periferic produs de catre aceasi firma.
Confirm angajamentul in domeniul relatiilor cu clientii a lui Jaime, din experienta proprie este genul de persoana care nu se lasa pana cand problema nu este rezolvata.
Referitor la Armadillo este un produs mult mai robus decat produsele concurente iar in cazul in care de exemplu a fost folosit la procesul de update a firmware-ului o imagine (firmware) gresita nu este necesara nici un dispozitiv extern de reprogramare a controlerului si nici trimiterea inapoi in Spania a dispozitivului. Utilizatorul are posibilitatea de a sterge complet firmware-ul iar apoi printr-un program extern (disponibil de la ACTMEL (SAMBA) se poate reintala firmware-ul corect.
De asemenea Armadillo suporta inclusiv un senzor de temperatura extern, cel intern are tendinta de a indica temperaturi mai ridicate decat in realitate datorita faptului sa se gaseste in carcasa insa aceasta deviatie se poate corecta prin-un factor de corectie (off-set).
Compensarea la temperatura este - din punctul meu de vedere - cam frectie la picior de lemn pentru ca deformarea telescopului - implicit a punctului de focus optim - nu este liniara, pe de alta parte angrenajul este mecanic deci avand un anumit joc (vezi slope-ul pe care ti-l da FMax-ul) deci pe langa neliniaritatea deformarii mai am erori de repozitionare. Cand se lucreaza cu sisteme rapide compesarea nu va face mare lucru decat sa aduca camera intr-o pozitie aproximativa, in acest caz fiind necesara o functie de genul
Delta T => valoare prag atunci refocuseaza.
Pe de alta parte trebuie tinut seama de faptul ca atunci cand compensarea la temperatura este activa nu se mai pot trimite comenzi catre motor.

P.S. Greselile de ortografie sunt produse de catre intuneric

[jimao22]

Relativ la compensarea cu temperatura a focusului, nu am testat inca functia deoarece, datorita unei erori la cablul meu care facea legatura intre SELETEK si motor, inserand senzorul de temperatura externa, acesta din urma functiona aiurea (aici s-a vazut masiv sprijinul lui Jaime). Acest lucru a fost remediat chiar zilele astea si cum am o noapte cu stele, am sa fac testele necesare.
Dar din ce stiu eu de la fizica, in domeniul de temperaturi uzuale (care nu se apropie de temperaturile de topire ale materialelor), dilatarea materialelor este liniara, de genul delta L=(a x delta T +b). Partea cu jocurile este reala cred.
Oricum, tot zilele astea fac o modificare majora la focuserul motorizat de la newtonian in sensul ca voi lega motorul de reductia 1:10, ceea ce inseamna ca in loc de 9.100 de pasi/cursa intreaga a focuserului (3,85 microni/pas) voi avea 91.000 de pasi, adica 0.385 microni/pas. Asta ma va ajuta enorm sa obtin o focusare buna in interiorul Critical Zone Focus (CZF) tinand cont ca newtonianul meu e rapid si acest lucru este esential.
Scuze de off-topic, mi s-a parut totusi destul de legat de subiect.

[Emil]

LOL, hai sa spunem ca imi plac off-topic-urile astea la subiect.
Incerc ca detaliez de ce nu am incredere in compensare

1. Masa senzorului de temperatura este foarte mica ceea ce insemana ca in comparatie cu el, telescopul are nevoie de un timp mai indelungat pentru aclimatizarea la diferenta de temperatura deci focusorul va amplasa camera intr-un punct de focus optim inca aflat in viitor din punctul de vedere al telescopului

2. Plasarea fizica a senzorului in functie de tipul de telescop utilizat. Senzorul amplasat undeva in aer nu este altceva decat o sursa alternativa de informatii aproximative, deoarece va masura inclusiv variatii de temperatura cu durata foarte mica care vor duce la miscari inutile ale ansamblului camera focusor iar daca focusorul nu are o cursa perfect liniara deci fara sa joace pe axa la momentul in care focusorul da comenzi succesive IN, OUT atunci cadrele vor fi puscat prin shift in focusor.

3. Componente diferite in ansamblul tub-optica deci diferiti coeficienti de dilatare...hi hi hi ce aliaje ai in telescop? De unde scotii coeficientii de dilatare a acestor aliaje (teste de laborator? - nu sunt rau incerc doar sa iti explic de ce eu nu am incredere in compensare)

Daca tot vrei sa mergi pe compensare atunci va trebui sa sacrifici nopti intregi pentru obtinerea de datele de corelare intre temperatura, pozitia de focus si mai ales de viteza cu care temperatura se modifica iar pentru fiecare caz in parte cred ca trebuie sa folosesti o curba de compensare diferita, iar pe de alta parte cum stabilesti care curba de compensare o vei folosi in seara X si care in seara Y?

Pentru mine o focalizare manuala sau automata la fiecare 2-3 ore parca este mai sigura....

[jimao22]

Sunt de acord cu tine, dar partial.
Si am sa justific.

Cel mai lung obiect care se dilata pe traseul optic este tubul. Urmeaza focuserul. Si apoi suportul secundarei. In mod firesc, cel mai mare introduce cele mai mari variatii. Deci prin reducere la absurd, luam in calcul doar tubul si neglijam total celelalte obiecte. Daca avem o luneta (de exemplu voi face ceva similar si la EQUINOX acum ca am doua motoare pas-cu-pas), avem doar tubul si gata, e mai simplu...

Ca sa evitam problemele cu senzorul si masa lui precum si masuratorile ce se fac in aer, voi lipi senzorul de tub cu un adeziv termoconductor, sau il voi prinde cu un surubel si un mic colier si voi pune vaselina termoconductoare ce se foloseste la microprocesoare.

Vreau sa fac chestia asta fiindca daca tot am inceput pe aceasta calea, voi face tot ce depinde de mine sa am un sistem complet automatizat, accesibil chiar si prin internet si la care sa aiba acces si astronomii din Fuerstenfeld de exemplu .

[valy]

Poti lipi senzorul direct pe fierul telescopului astfel ai o citire maireala a temperaturii.

Dar intre timp s-a inventat fibra de carbon

Oricum interesanta jucaria, pretul (~200E) mi se pare foarte mic, doar daca punem la socoteala surubareala, cutia, mufaria, si toate cele parca iesi mai scump sa-l faci DIY.

[jimao22]

[jimao22]

[auriga]

frumos demers, vei fi limitat doar de seeing, succes!