[Mircea Pteancu]

O nota de Istoria Astronomiei,trasnmisa spre publicare de catre dl. Virgil V. Scurtu:


VICTOR NADOLSCHI(1911-1996)

1. Putina istorie

NU vom vorbi in cele ce urmeaza de ASTRONOMIA ROMANEASCA veche, cum ar fi aceea a dacilor cu SOARELE lor de andezit, nici despre incercarea de a aduce in tara astronomi celebri din vest, precum REGIOMONTANUS si PURBACH, sau chiar despre profesoratul faimosului MAXIMILIAN HELL la CLUJ. Istoria povestita aici incepe cu unirea PRINCIPATELOR, de la 1859. Ca o compensatie a faptului ca orasul IASI pierdea calitatea de capitala a Moldovei, aici s-a infiintat in anul 1860 prima UNIVERSITATE din ROMANIA, cum s-au numit, nu peste mult timp, PRINCIPATELE UNITE. Din ele nu faceau parte, inca, BASARABIA si BUCOVINA de nord. Nu mult timp dupa infiintarea UNIVERSITATII din IASI, in fosta capitala a MOLDOVEI ia nastere o societate culturala numita JUNIMEA, printre primii ei membri fondatori numarandu-se nume cunoscute, cum ar fi TITU MAIORESCU, critic de arta si filosof, IOAN MIRE MELIK, matematician, si NECULAI CULIANU, matematician si astronom. Cand MAIORESCU, care a fost si RECTOR al UNIVERSITATII din IASI, ajunge ministrul Instructiunii Publice, se punea problema infiintarii la IASI a unui OBSERVATOR ASTRONOMIC. Iata ce ii scrie MAIORESCU lui MELIK la 6 mai 1874:"...Observatorul astronomic n-am sa-l uit la votarea noului buget, la toamna...". La IASI se realizeaza in anul urmator, 1875, prima SALA MERIDIANA din PRINCIPATE, de catre astronomul geodez militar CONSTANTIN CAPITANEANU(1844-1895). Dar pana la viitorul OBSERVATOR ASTRONOMIC avea sa mai treaca ceva vreme...
2. Tineretea si anii de formare
Ultimul astronom oficial de la IASI, demn de acest nume, a fost VICTOR NADOLSCHI. Nascut la 4 iulie 1911 la CHISINAU, intr-o familie de polonezi refugiati, va pleca sa-si faca studiile superioare tocmai la POLITEHNICA din TIMISOARA, de unde se retrage, din motive financiare(?!) peste cativa ani, continuand sa studieze MATEMATICA la IASI. Dar VICTOR, minte deschisa, cocheta si cu FIZICA, intrand in gratiile viitorului academician PROCOPIU. La lucrarea de licenta, ca si la aceea de doctorat, a fost condus de IOAN PLACINTEANU, care a fost un fizician teoretician, nu cu totul strain de astronomie. In anii 30, cand VICTOR isi facea facultatea la IASI, mai era acolo CONSTANTIN POPOVICI, mare matematician care cocheta cu astronomia, fiind fondatorul OBSERVATORULUI ASTRONOMIC din IASI, din dealul COPOULUI. Ca asistent POPOVICI a avut norocul sa-l aiba pe VINTILA SIADBEY, primul astronom pasionat, care a activat la IASI. Asa dar, sub indrumarea lui POPOVICI, a lui SIADBEY, dar si a lui PLACINTEANU si a lui PROCOPIU, ultimii doi fiind fizicieni, se formeaza ultimul viitor astronom al IASULUI...
3.La OBSERVATORUL din IASI
Cu doctoratul dat in anul 1942, sub conducerea lui PLACINTEANU, dar si cu un referat favorabil din partea lui PROCOPIU, incepe activitatea lui VICTOR NADOLSCHI la UNIVERSITATEA "Al.I.CUZA" din IASI. In anul 1947, dupa mazilirea lui PLACINTEANU de la conducerea OBSERVATORULUI, pe motive de simpatie cu miscarea legionara, NADOLSCHI ocupa postul de coordonator al OBSERVATORULUI-un post de director nu era, dupa cum spunea NADOLSCHI, acolo director era numai SEMINARUL MATEMATIC, condus in acea vreme de academicianul ALEXANDRU MYLLER, "socialistul de cabinet" dupa cum l-a numit NADOLSCHI, si care se opunea ca cursurile universitare sa fie deschise cu o slujba religioasa, dupa cum se incetatenise din vremea rectoratului lui NECULAI CULIANU, primul astronom recunoscut al IASULUI, din epoca MODERNA.
POPOVICI fiind plecat la BUCURESTI, unde va deceda in 1956, iar SIADBEY fiind decedat inca din 1944, pe umerii lui NADOLSCHI va atarna sarcina reorganizarii OBSERVATORULUI, devastat partial in timpul razboiului. ALTAZIMUTUL fiind total distrus, ramanea functional refractorul ecuatorial RESSEL, cu un diametru de numai 16 cm si o distanta focala de 2 m. Cu acest modest instrument, instalat in cupola principala, de 5 m diametru, NADOLSCHI va face observatii regulate asupra SOARELUI, primele de acest fel din ROMANIA, in parte in colaborare cu MATEI ALEXESCU, un alt impatimit al observatiilor solare, care conducea destinele OBSERVATORULUI POPULAR din BUCURESTI, ctitorie a contraamiralului VASILE URSEANU si a lui VICTOR ANESTIN. Ca si ALEXESCU, NADOLSCHI se va ocupa si cu studiul planetelor, JUPITER, MARTE si VENUS, executand desene si harti reusite. Au fost singurii astronomi profesionisti din ROMANIA care s-au ocupat cu asemenea observatii planetare...Dar NADOLSCHI fiind de formatie matematician, a elaborat si metode si observatii mai elaborate. Astfel el studiaza si eclipsele de SOARE si de LUNA, imagineaza o metoda originala de determinare a latitudinii locului, numai prin masurarea timpului de apus al SOARELUI, metoda citata de STAMATIN in cursul sau de ASTRONOMIE GEODEZICA. Inafara de o teorie a eclipselor de SOARE, NADOLSCHI aprofundeaza o teorie a lui MINNAERT cu privire la statistica activitatii solare si asimetria est-vest, pentru care este admis repede ca membru al UNIUNII ASTRONOMICE INTERNATIONALE. Se mai ocupa cu fotometria stelara extrafocala, cu realizarea de noi instrumente-un microfotometru fotoelectric si un telescop reflector, a carei oglinda de 24 cm diametru a slefuit-o NADOLSCHI insusi. A scos in acest timp doua cursuri universitare litografiate, in 1957 si in 1963, bine apreciate de studenti. A publicat multe carti de popularizare si a tradus singurele doua lucrari de istorie a astronomiei, de PEREL si WILLY LEY(OBSERVATORII CERULUI). Cartea sa despre ASTEROIZI SI COMETE inca nu are egal in literatura astronomica romana. In timpul vietii sale a publicat circa 80 lucrari stiintifice, de valoare inegala, singur sau in colaborare.
In acea vreme l-am cunoscut personal, prin anul 1955, cand profesoara de chimie m-a trimis la OBSERVATOR sa-i aduc unele chimicale. Apoi l-am admirat pe prof.VICTOR NADOLSCHI in multe din conferintele sale de popularizare a astronomiei, de la ARLUS, care-si avea atunci sediul in vechea cladire a JOKEY CLUBULUI, care ulterior a fost demolata, pe locul ei ridicandu-se actuala CASA DE CULTURA A STUDENTILOR din IASI.
Dar, pe langa multele sale talente, dr.NADOLSCHI avea si un cusur mare: cand cadea prea adanc sub influenta lui BACHUS, devenea agresiv si jignea pe unii din interlocutori, care astfel ii deveneau dusmani si ar fi vrut sa scape de el. Si in acest scop s-a cautat o UNEALTA cu care sa fie dizlocat conf.dr.doc. VICTOR NADOLSCHI, membru al UAI de la UNIVERSITATEA din IASI. In aceasta postura apare JULIAN BREAHNA, absolvent al sectiei de astronomie de la BUCURESTI, dar si nepot al unui ilegalist, coleg de inchisoare cu faimosul GH GHEORGHIU-DEJ, care a condus destinele ROMANIEI postbelice, dinainte de EPOCA CEAUSESCU...In anul 1962 cand in decembrie am participat ambii la SIMPOZIONUL DE ASTRONOMIE de la TIMISOARA, cu ocazia infiintarii acolo a noului OBSERVATOR ASTRONOMIC, de la tribuna manifestarii dr.NADOLSCHI a afirmat ca, viitorul SIMPOZION va avea loc la IASI, cu ocazia sarbatoririi a 50 de ani de existenta a OBERVATORULUI din IASI. Evenimentul nu a mai avut loc, deoarece incepusera frictiunile dintre NADOLSCHI si noul sau "colaborator". Acestea au durat de fapt 5 ani, din 1961 pana in 1966, cand NADOLSCHI este silit sa se transfere la GALATI, de unde se va pensiona peste 2 ani, pe caz de boala, la varsta de numai 57 de ani. Dar a mai trait 30 de ani, in care, din lipsa de aparatura si literatura, nu a mai adus contributii insemnate in astronomie. Cu o exceptie: prin 1979 a calculat orbita unei planete transneptuniene, numita de el X1, care ar putea exista realmente printre multimea de TNO-uri (Trans Neptunian Object) si pe care vom incerca sa o descoperim cu ajutorul astronomilor dinafara, care dispun de instrumente corespunzatoare. Dupa plecarea lui NADOLSCHI de la OBSERVATORUL din IASI, acesta a intrat intr-o eclipsa care continua si azi...
Anul acesta se implinesc 100 de ani de la nasterea lui NADOLSCHI,( care a decedat in anul 1996), iar peste 2 ani se vor implini 100 de ani de existenta a OBSERVATORULUI ASTRONOMIC din IASI, dar inca tot NU vedem o posibilitate de a se iesi din aceasta eclipsa, indusa de conducerea impusa de SEMINARUL MATEMATIC, CALAUL ASTRONOMIEI IESENE !
VIRGIL V. SCURTU, 21 nov.2011

[neox]

Multumim pentru aducerea aminte a unei alte figuri emblematice din astronomia romaneasca!
Din pacate cum se intampla cam in orice domeniu la noi, oamenii de valoarea sunt izbiti in haul uitarii pentru ca jeneaza alte persoane importante...nu spui cine .
Am si eu cartea lui Nadolschi despre Asteroizi si Comete si este unda dintre cele mai valoroase din colectia mea cu toata literatura straina sa-i tina piept
. Printre putinele carti stiintifice dar si accesibile pentru amator dedicat observarii si studiului acestor corpuri fascinante din sistemul solar.