[zoth]

Mai jos pun un material pe care il consider util (sper) atat pentru cei avansati dar si pentru cei ce fac acum primii pasi in astrofotografie.
Dupa cum o sa constatati, unele aspecte nu se privesc acolo in articol cu atata seninatate cu care suntem obisnuiti sa le tratam de obicei.
Interesant, regasim in materialul de mai jos si unul dintre designurile propuse de Klaas Honders despre care am mai vorbit intr-o vreme prin aceasta sectiune.
Lectura placuta:

http://starizona.com/acb/articles/article_opt_designs.pdf

[Gabriel Muranca]

Chiar interesante design-uri si analize ... dar sunt accesibile muritorului de rand din Romania ?

[Dan Vasiliu]

Cu putina imaginatie si mult spirit inventiv sunt utile. M-am uitat un pic pe material. Multumesc Zoth.

Cer senin !

[Gabriel Muranca]

Zoth, exista in programul ATMOS un exemplu numit "Baker-Schimdt" care am inteles ca se considera optimizat pentru foto. Are vre-o legatura cu "Baker Reflector-Corrector" ?
Constructiv nu pare sa aiba dar m-au uimit cat de bine sunt corectate aberatiile optice comparativ cu design-urile clasice de genul: Newton, Schimdt-Cassegrain sau chiar ApoDoublet.

Revin la intrebarea initiala: de ce nu se produc mai in masa aceste design-uri net superioare optic si pentru observatii vizuale? Este vorba de pret si tolerante ?

Sau se merita de ex. sa modici un Newton de serie ?

[Stanescu Octavian]

Avansati, avansati Sunt interesante corectiile , fara oglinda secundara. sunt pentru astro fotografie de camp ingust in lipsa cipului mare de 90mm acolo e pt film ( la vizual nu-s grozave au mai toate obstructie 40%.)
se pot face dar doar la scara mai mica , aici cu oglinzi de peste 300 mm si focar 1500-1800mm necesita montura de observator profi ce costa mult mai mult ca tubul optic.

[Gabriel Muranca]

[Stanescu Octavian]

Difractia ce reduce contrastul e problema, atenuarea luminoasa e minora daca calculezi aria lipsa.

[Gabriel Muranca]

Logic.
Ce-mi nu mi-e clar, este de ce camerele sunt mai putin sensibile la difractia obstructiei ?

Teoretic, aceasta difractie se manifesta ca o poluare luminoasa.
Iar prin efectul de cumulare al camerei se amplifica si lumina utila dar in aceeasi masura si "zgomotul" cauzat de difractie plus zgomotul intern al camerei. Deci, teoretic, contrastul ar trebui sa ramana acelasi sau chiar sa se inrautateasca.

Singurele explicatii plauzibile care le vad la diferenta de contrast ar fi raspunsul neliniar al retinei ochiului sau pragul minim de sensibilitate al camerei la cumulare. Ori ceva combinatie intre acestea

[Gabriel Muranca]

Am pus o intrebare proasta

[dragos.n]

Intrebarea nu cred ca e proasta. Poate ca de fapt raspunsul e cam greu de gasit. Eu unul nu cred ca pot sa dau unul. Cel mult sa presupun ca acest contrast este la fel de slab in cazul camerelor, dar, prin stacarea fotografiilor, si prin alte tehnici de prelucrare, imaginile sunt mult inbunatatite. Dar este doar o presupunere.

[dragos.n]

Un telescop cu corector Baker este construit de Takahashi, dar e un Ritchey-Chretien, BRC 250, iar corectoarele Wynne sunt folosite de firma ASA, Astro Systeme Austria pentru newtonurile lor ultra rapide, construite special pentru astrofotografie.

Despre accesibilitatea lor in Romania, da, daca esti director de banca.

[Gabriel Muranca]

Revin la intrebarea mea despre contrast.
Tot scormonind pe net, am ajuns la concluzia ca imaginea bruta data de o camera nu are un contrast mai bun, ci rezultatul prelucrat, prin metode neliniare, ofera contrast aparent mai bun. Un exemplu:http://www.robgendlerastropics.com/LRGB.html

In plus, unele tehnici de achizite si compunere a imaginii (in mai multe etape, deloc simple) pot releva multe detalii care scapa ochiului.

[Laurentiu]

Cred ca asta e raspunsul corect

Cei care se mai ocupa cu fotografia si "developarea digitala" stiu ca se poate imbunatati contrastul destul de usor la postprocesare.

Spre deosebire de astronomia vizuala.