[neox]

Doamne fereste!!
Sigur ca pus in fata obiectivului. N-am incercat niciodata cu filtru la ocular oricare ar fi el. La film de radiografie si negative A/N am observat
ca daca se incalzesc imaginea incepe sa se incetoseze un pic, asa ca observam cu pauze, cat sa se raceasca un pic filmul. De fapt cea mai buna imagine am obtinut-o nu cu partea foarte densa (neagra) ci cu partea mai transparenta un pic doar cat sa fie comod la observatii.

[Mircea Pteancu]

Sa nu uitam de mesajul lui Doru,de lucrul cel mai important pe care a vrut sa-l sublinieze.Si anume ca oricine poate observa Soarele,orice instrument poate fi folosit daca este protejat de filtru solar,ba chiar si ochiul liber/prin filtru, da unele rezultate la petele solare mari.Am auzit de un astronom amator din (Tg. Jiu,poate) care a facut observatii solare continue pe durata a 20-25 de ani.Ar fi de dorit ca numarul de observatii solare ,si calitatea lor,sa creasca.Sau nu putem din cauza poluarii luminoase,ori ca telescopul e mic...sau ca n-are ''go to''... Mircea

[Alex B.]

Întrebare, ca unul care urmăreşte soarele zi de zi (deşi Soarele nu prea arată mare lucru acum cel puţin în lumină albă): de ce nimeni nu ia în considerare că de fapt cea mai sigură metodă de observare vizuală a soarelui este prin proiecţie. Metoda este utilizată şi recomandată de profesionişti şi de amatorii care au experienţă prin alte părţi ale lumii (de citit: http://www.skyandtelescope.com/observing/o...ction.html). Este acceptată şi de AAVSO pentru cei care participă în programul lor solar. Probabil că nu vezi chiar ca prin nu ştiu ce filtru dar un lucru este sigur: nu se pun în pericol senzorii celor două "camere" înfipte de natură în cap. În plus cei de la AAVSO recomandă ca nici instrumentul să nu fie prea mare. 50 - 80 mm sunt suficienţi (http://www.aavso.org/observing/programs/solar/guidelines.shtml).
Totodată cred că trebuie spus foarte serios că observarea solară chiar şi prin proiecţie sau oricum altfel nu e o activitate pentru copii. Accidente cu consecinţe grave pot avea loc oricând. Niciodată nu poţi fi sigur că nu ai orientat instrumentul fără capac (sau filtru) înainte să pui ocularul sau că nu îndrepţi ocularul într-o direcţie greşită (mai ales la reflectoare).
Apropo de Programul solar al AAVSO, ar fi bine dacă s-ar mai înscrie şi alţi observatori din România. Ar fi frumos să mai apară în Buletinul Solar al AAVSO şi alte nume de români că nu suntem mai proşti decât alţii. Până acum este doar unul (cu toată modestia, subsemnatul ). Doar dacă nu or fi unii cu nume străine că nu se specifică ţara.
Cer senin şi...soare din plin!

[Stanescu Octavian]

Poate trebuie reamintita si metoda cu oglinda nemetalizata. Am folosit fara probleme sau frica de accidente si cu public, copii de 5 ani. cu oglinda de 250mm

[Ionut Dohotariu]

Bravo! imi place ce dicutati aici! In perioada in care Dl. Dragan a scris primul mesaj eram la mare! Bravo lui! interesant!

[Alex B.]

Iată şi o altă modalitate mai specializată utilizată de amatorii avansaţi. Un telescop Newton la care oglinda secundară joacă şi rol de filtru. Este aluminată pe ambele feţe. Filtrează (transmisie sub 0,2%) şi în acelaşi timp crează imaginea pentru ocular. Este destul de clar în schemă (scuze pentru calitatea imaginii).
Avantajele ar fi:
- risc minim în caz că oglina-filtru se sparge deoarece imaginea dispare imediat.
- nu există obstrucţia centrală deci contrastul esta maxim.
- nu există turbulenţă instrumentală deoarece tubul este închis.
Evident, oglinda filtru este de calitate optică la fel ca o oglindă secundară normală dar şlefuită pe ambele feţe, ceea ce creşte costul. De asemenea, un filtru întunecat la ocular este probabil necesar la fel ca şi un filtru antitermic.
O variantă poate fi cea în care se foloseşte o oglindă secundară normală dar nealuminată. Procentul de transmisie ar fi însă aici de 4%.
Bibliografie: Gerald North, Advanced Amateur Astronomy. Excelentă carte.

[Stanescu Octavian]

Da, faina idee nu stiam ca s-a facut , eu o aveam de mult in cap dar nu am facut-o practic ,fiind multumit de Og ne aluminizata.
Dar eu ma gandeam ca merita deoarece e telescopul ideal compatibil cu refractorul ca nu are obstructie.
ma gandeam si la observatii planetare chiar cu pierderea a peste 50% din lumina.

[Alex B.]

Nu cred că la planetar merge. Dacă oglinda este aluminată pe ambele feţe şi numai 0,2% din lumina solară trece cred că altceva nu se mai vede. E ca un filtru solar din sticlă dar care joacă şi rol de oglindă. Este oricum interesant de aceea m-am gândit s-o menţionez. Pentru cineva care se pricepe la realizat suprafeţe optice cred că trebuie să fie foarte interesant şi preţul ar fi mai mic.

[Erwin]

Dl. Tavi, pentru planete: ce-ar fi dacă se foloseşte pe post de secundară o sticlă plană, nealuminizată, aşezată în aşa fel ca lumina la ocular să ajungă prin reflexie totală?

p.s.
reflexie totala=unghi de incidenţă mic, ar fi reflexie şi pe partea de intrare in telescop... Poate că o anumită sticlă, aşezată la un anumit unghi ar da o reflexie convenabilă?

[Stanescu Octavian]

merge pt planete ca se poate metaliza , sa zicem cu Al 50% , (semitransparent)
pe ambele fete ( transmisie rezultata 0,2) nici acolo pt soare nu-i bine ca se produc reflexii ce strica rau imaginea.
Erwin: sticla are in general 4% reflexie , prin inclinare creste dar si transmisia sacade .

[Mircea Pteancu]

Intrand pe situl lui Sidewalk Astronomers veti gasi un exemplu detaliat al acestui tip de telescop solar,inventat de John Dobson.De exemplu

http://planitarium.net/sfsa/sunscope/


Mircea

[Ionut Dohotariu]

nu este acelasi lucru cu ce a spus Alex B.?

[Cristian Monea]

Ba da .

[Alex B.]

Da, este acelaşi lucru. Nu prea sunt convins de chestia cu inventarea lui de către J. Dobson. Autorul pe care l-am citat eu nu preciza nimic în acest sens. Oricum, metoda este interesantă, cu dejavantajele menţionate. Eu rămân la părerea că ce mai sigură modalitate de observare a soarelui rămâne cea la care nu trebuie incluşi ochii în sistemul optic. Eu pot să confirm că faculele şi zonele mari de convecţie (nu sunt convins că şi supergranulele, la scara la lucrez eu cel puţin) se văd la proiecţie fără probleme. Totul este o chestiune de tehnică de lucru şi de calitate a ecranului (aici mai am eu unele probleme). La un ecran bun se poate şi fotografia imaginea. Şi evident trebuie să ştii la ce să te uiţi.

[Mircea Pteancu]

Am completat cu o informatie care lipsea.Gerald North este un autor prolific,vad ca are multe carti de astronomie,dar inteleg ca nu a precizat cine este autorul schemei optice,nu a spus nimic in acest sens.
Am sa scriu la Sidewalk Astronomers si am sa le prezint aceasta contestatie ,sa vedem ce vor spune.
Off-topic
Kulin Gyorgy in ''A tavcso vilaga'',editia din 1980 parca,prezinta scheme inrudite cu oglinda plana de apertura,una are si secundara iar cealalta nu, deoarece ocularul este pe axa;dar precizeaza si numele autorilor.
Firma Coulter a produs pentru pentru vreo patru decenii telescoape Dobson ,reusind performanta sa nu pomeneasca niciodata in clar si intreg numele celui care a inventat montura.Darmite sa-i fi platit vreun dolar.Poate de aceea Karma nu a fost foarte darnica ,firma Coulter falimentara fiind cumparata in anii '90 de o firmulita de electronica,Murnaghan Instr.,iar proprietarul ei murind de o boala cumplita.
Mircea