[florin_astro]

In urma cu cateva zile am inceput un proiect ambitios de construire a unui telescop cu oglinda principala de aprox. 38cm. Evolutia proiectului o puteti vedea la adresa http://www.astroclubul.org/mures/Articole/tel38/tel38.html . Echipa care va participa la desavarsirea acestui proiect este formata din 4 astronomi amatori (Florin Marc, Raul Truta, Nemes Gyozo, Laurean C.). Dorim ca pagina pe care o vom intretine pe masura ce inaintam in realizarea proiectului sa fie de folos celor care doresc sa isi construiasca singuri optica si telescopul. Asteptam si sugestii de la constructori mai experimentati ca noi.

[Stanescu Octavian]

Felicitari si succes la realizarea proiectului! Montura din poza simulata e probabil cea mai simpla si eficienta.
Quartul e sigur mai bun termic, mecanic, am slefuit o singura data quart facand o secundara de Cassegrain, la abraziv merge f bine se zgarie mai greu, doar la polisare e mai lenesa actiunea (incet si bine).
Totusi mi se pare foarte suptire 20mm la 380mm diam.
Pentru a merge la sigur va recomand sa lasati cimentul si faceti o calota de otel pe strung digital/ manual din trepte fine calculate sau CNC.
Nu vad cum faianta de baie e sigura mai ales la ultimul abraziv, o singura granula de nisip si zgarietura e sigura si adanca.
SPor la treaba!

[Lacerta]

[Doru Dragan]

Draga Laurean (banuiesc),
Tavi Stanescu a slefuit foarte multe oglinzi. Eu le-am pierdut numarul dar Tavi poate o sa se concentreze si o sa-ti dea un numar Din cate mai tin eu minte, inca de la prima sau a doua oglinda a folosit metoda sculei metalice subdiametrale. Intre timp si-a facut mai multe unelte din astea (calote sferice metalice) cu diferite raze focale. Cel putin una a facut-o el singur pe strungul lui de acasa iar altele sunt facute pe CNC. La parabolizare, Tavi a facut si oglinzi mai "rapide" de F/5. Nu vreau sa ma hazardez dar din nou poate-ti mai da el un numar . In ultimul timp, Tavi slefuieste suprafete cu orice tip de conica (inclusiv elipsa, hiperbola) concave sau convexe. Chiar si suprafele asferice (pentru Schmidt-Cassegrain). Pentru testari foloseste metode clasice (Foucault, Ronchi, Maxutov) si testari interferometrice laser (rosu si verde). Telescopul cu oglinda de 38 cm l-a facut acum vreo 5 ani (poate gresesc si sunt 6).
http://www.astronomy.ro/album/displayimage...&pos=6
Toate astea cate ti le-am spus le-ai fi putut afla daca citeai cu atentie ce s-a mai spus pe acest forum. Ai fi putut scapa de ridicolul afisarii unui zambet cam ... In orice caz Tavi are peste 20 de ani de experienta in domeniul slefuirii componentelor instrumentelor astronomice si incerca in felul lui sa va scuteasca de consecintele unor rateuri neplacute. Desteptu invata din greselile altora ...

[Lacerta]

Tot respectul.
Metodele simple sunt mult mai usor intelese si folosite. Daca luati pe cineva cu asa ceva sigur nu o sa inceapa sa slefuiasca o oglinda. Una e semi- sau chiar profesionalismul domnului Stanescu si alta e amatorismul.

[Doru Dragan]

Eu am insirat toate povestile astea ca sa te conving ca nu-i vorba de oricine care-si da cu parerea ci despre cineva cu experienta. Nu e vorba aici de schimbarea metodei ci doar de a asculta niste sfaturi pentru ca sa nu dati cu capul de ceea ce altii au patit.
Asa cum zicea si Tavi, o scula de ghips cu placute de faianta poate sa produca multe dureri de cap dintre care cea mai grava e obtinerea unei zgarieturi in fazele finale de slefuire fina. Zgarietura se poate intampla din cauza ca din faianta (sau ghips) se desprinde un zgrunture mai mare. Zgarieturile se pot obtine si cand nu ai grija cu curatenia la locul de munca In cazul asta trebuie reluata slefuirea de la un abraziv mai mare. Asta in cazul unei oglinzi care si asa e cam subtire e o mica catastrofa. Fabricarea unei scule (calote sferice) metalice pe un strung sau CNC reprezinta o problema dar odata rezolvata se castiga in siguranta. Nu cred ca in tot Targu Muresu ala nu gasiti voi un strung si un strungar dispus sa piarda ceva timp cu treaba asta.

[Lacerta]

Nu prea am timp sa analizez metoda asa ca detalii sunt bine venite. Macar daca criticam si comparam sa stim despre ce vorbim.

[Mitu Catalin]

Mult succes ! Sper sa apuc si eu odata sa trag un ochi prin el .

[florin_astro]

[Tavi F.]

In primul rind succes la realizarea proiectului!
Despre unealta cu placi ceramice, am mai spus ca nu imi place, nu am folosit-o, si nu o voi folosi niciodata. Nu o sa-mi dau prea mult cu parerea pe tema asta, poate o fi faianta americana (sau ce placi folosesc ei) mai buna decit cea de la noi. Pe internet puteti gasi multe informatii, foarte multi folosesc cu succes asa numita "tile tool", nu doar la oglinzi f. mari, ci si la cele mici, unde optiunea sticlei e foarte accesibila.

Mai ales in ultimul timp, discutiile de pe forumul asta cica "de amatori" au fost serios influentate de reclama agresiva si propaganda, venite din toate partile. Prea multe nu o sa mai spun, doar o sa dau niste referinte.

[Doru Dragan]

Metoda sculei subdiametrale a aparut din cauza ca sticla e scumpa (nu numai pentru noi, romani ci chiar si pentru americani ) si din cauza ca amatorii avansati vor sa faca oglinzi din ce in ce mai mari. Doar n-o sa slefuiesti o oglinda de 38 cm cu un disc tot de 38 cm Abia ai reusit sa procuri discul pentru oglinda Asa incat de la anumite dimensiuni in sus se impune sa lucrezi cu scule subdiametru. Acuma metoda nu e chiar "cu TOTUL diferita de cea clasica a discurilor egale". Si in cazul asta se lucreaza pe diametru sau pe coarda si in cazul asta trebuie facuta o miscare de rotatie in jurul mesei de lucru (sau sa pui masa sa se roteasca ) si in cazul asta se face un test Foucault sau Ronchi si in functie de ce observi se continua intr-un fel sau altul.

[Tavi F.]

Desi nu cred ca era cazul, o sa fiu mai explicit.

In metoda clasica (cea cu discuri egale) intotdeauna discul superior devine concav, cel mai des folosit ca oglinda principala de telescop, iar pt. controlul sagetii de concavitate se schimba pozitia discurilor.

In metoda sculei subdiametrale (60..75%), oglinda concava ramine intotdeauna jos, iar sageata se genereaza si se modeleaza din variatia tipului curselor si a presiunii. Lucruri total pe dos fata de ceea ce invata novicele ATM.
Mai exista f. multe alte aspecte de care nu mai vorbesc, asta e deosebirea fundamentala a procesului de slefuire.

Dar pentru generarea unei suprafete de revolutie (lucru comun tuturor componentelor optice astronomice), sigur ca ne vom roti in jurul postului de lucru (sau rotim planseta), ca nu vad alta metoda, doar nu o sa ne dam peste cap.

Bafta la slefuit!

[Doru Dragan]

O s-o mai spun si p-asta ca doar n-o fi foc Cu cat cresc dimensiunile oglinzilor pe care vrea sa le faca un amator cu atat creste cantitatea de sticla pe care trebuie s-o indeparteze in faza initiala de degrosare pentru a ajunge la sageata de concavitate propusa. Mai ales ca e de presupus F/D e din ce in ce mai mic ca doar n-o sa te urci cu scara la ocular Asa incat e de preferat sa se gaseasca o metoda de degrosare mai rapida si mai usoara. In cazul asta este recomandata o freza cu clopot diamantat. In felul asta se ajunge rapid si usor la suprafata concava propusa si nu mai ramane decat munca de "creatie"

[Mircea Pteancu]

Florin si echipa de astronomi din TG. Mures

Succes in proiectul vostru ambitios.
Metoda slefuirii cu scule subdiametrale si compozite este folosita pe larg ''urbis et(mai ales ) orbis''.
Eu deja am citat situl vostru ca fiind cel mai bun sit roman al unui club local de astronomie.
Totusi nu tre sa va coxati,Tavi are dreptate,mare,mare atentie la materiale,cele disponibile la noi difera radical de cele occidentale/mai ales americane.
Imi amintesc faptul ca prin 1982 Zaidel imi recomanda slefuirea pe scula metalica preformata prin strunjire,el recomanda fonta.Iar Gavril Beches a inceput sa slefuiasca pe scula metalica strunjita prin anii '80.Chiar mai mult ,imi amintesc ff bine cat de incantat era Gavril de faptul ca putea sa modifice raza de curbura a sculei de otel.Aceasta era spijinita pe contur si avea pe axa o gaura filetata in care era montat un surub prin intermediul caruia ,cu o piulita se aplica o forta axiala care deforma/modifica intre anumite limite raza de curbura a sculei.Un mare bonus pentru faza de figurizare mai ales!
Cred ca materialul faiantei/gresiei noastre difera de cel occidental (marmorat omogen?) iar substratul/scula tre sa fie nu din gips obisnuit ci din ciment stomatologic, asa numitul ''dental stone''.
Vorbind de materiale,in final am gasit RTV-ul recomandat pe ATM pentru lipirea oglinzilor de telescop (la un importator italian,nu stiu de ce ma mai mir)....dar m-ar costa vreo 350 Euro bidonul.Mircea

[dragos.n]

Salut Florin.

Un asemenea telescop cum ati inceput sa faceti voi cred ca merita sa fie gandit din primul moment pentru a putea fi folosit si fotografic, si de aceea eu va recomand sa va ganditi la o montura in potcoava, care se poate motoriza relativ usor, si cu cheltuieli mici. Alte variante ar fi o platforma, care are insa o serie de limitari si nu e chiar usor de realizat, sau un sistem de genul ServoCat, care e destul de scump. Este adevarat ca o montura in potcoava este mai mare si mai grea, dar, din cate inteleg eu, voi sunteti o echipa si va puteti descurca usor cu asa ceva.

Spor la lucru si cer senin. Dragos