[Mircea Pteancu]

Incep prin a-mi face autocritica. Abia azi am observat ca sectiunea de Istoria Astronomiei a forumului nostru nu are un topic dedicat lui Victor Anestin si care sa contina in titlu numele acesta aproape sfant.

Mai precis, un topic inchinat lui Anestin avem. Se numeste ''Sa ne aducem aminte de un mare iubitor al astronomiei''. A fost initiat si sustinut de catre dragul nostru forumist Teo. Dar, spre regretul nostru, Teo nu mai frecventeaza forumul.

https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=100981#100981

Iata de ce, incep acest topic dedicat lui Victor Anestin. Urmez insa modelul romanesc de ''democratie originala'' cu care m-o fi contaminat iremediabil Ion Ranjitul. Si nu am sa numesc topicul dupa numele patriarhului Astronomiei de amatori din Romania ... asa, pur si simplu.
Numele topicului va fi ''Anestiana'' adica o colectie de date, informatii, texte, poze, linkuri etc. Ceva asemanator cu ''Eminesciana'' sau ''Americana''. Desigur, pastrand proportiile ...

https://editurajunimea.ro/categorie-produs...ZJAN51EOAU

https://en.wikipedia.org/wiki/Americana_(culture)


Deci aici vom vorbi nu doar despre persoana si personalitatea lui Victor Anestin ci despre tot ce tine de mostenirea culturala lasata de Victor Anestin, de amprenta lui inegalabila asupra micii dar turbulentei lumi a astronomilor amatori romani.

Incep prin a va prezenta o cunoscuta fotografie, inclusa in articolul comemorativ '' 20 de ani de la moartea lui Victor Anestin'' din ziarul ''Lumea romaneasca'', Joi, 14 Noiembrie 1938.
Am extras poza din ziar si apoi am prelucrat-o cu Gimp. In ea il vedem pe Anestin la apogeu, barbat matur, pozand la masa sa de lucru. In spatele sau remarcam o superba soba de teracota. Pe peretele din fundal se zaresc niste tablouri, probabil portrete inramate de mari astronomi. Nu as fi deloc surprins sa aflu ca unul dintre ele era un portret, cu autograf, al lui Camille Flammarion. Portretele sunt langa faimoasa biblioteca a lui Anestin, formata din carti publicate de marii astronomi ai vremii. Multe dintre ele, le-a primit cadou, direct de la autorii lor.

Fata de situatia din vremea in care Teo a initiat topicul sau, in urma cu saptesprezece ani, a crescut un pic si volumul cunostintelor mele. Asa ca peste timp, la afirmatia mea de acolo ca '' nu stiu daca luneta Merz de 54mm a fost a lui Anestin'', pot sa raspund cu certitudine ca ''da''. Din pacate, nu am gasit deocamdata, nicio imagine cu Anestin cu vreunul din telescoapele sale.

Autorul fotografiei pe care vi-o prezint, imi este necunoscut dar pot sa fac unele presupuneri. Cred ca fotograful a venit acasa la Anestin, pe strada Arsenalului. Acesta il astepta, imbracat la ''trei ace''. Poza a fost facuta primavara sau toamna deoarece imaginatia mea vede un pardesiu pe umarul sau drept. Pe masa se vad pregatite niste foi, o prezentare. De unde deduc ca cei doi s-au indreptat apoi impreuna la una dintre conferintele de popularizare a Astronomiei, tinute de-a lungul anilor de catre Anestin. Conferinte numeroase si cu succes la public dar care, tocmai din aceste pricini, i-au atras ura si gelozia ''marelui minuscul'' Coculescu.

Mircea

[auriga]

Exista si asteroidul Anestin (320790) descoperit in cadrul EURONEAR cu telescopul ESO 2.2-m MPG. Din pacate nu are o citatie. Daca cineva vrea sa scrie una (o descriere scurta de max 360 de caractere) putem sa-l contactam pe Ovidiu Vaduvescu sa o actualizeze pe site-ul MPC aici:
https://minorplanetcenter.net/db_search/sh..._id=320790

[Mircea Pteancu]

Multumim pentru informatie si link, auriga !

Ce intelegi prin citatie, acea nota biografica scurta ?
Daca despre aceea e vorba, o fac eu cu mare, mare drag si i-o trimit lui Ovidiu.
Ce nu fac eu pentru Sensei Anestin !?

Mircea

[auriga]

Exact, o scurta nota ce va aparea ca o descriere asa cum apare si aici de exemplu: https://minorplanetcenter.net/db_search/sh...id=pteancu

[Mircea Pteancu]

Esti tare omule, m-ai bine dispus in aceasta dimineata mohorata. Se face. Problema cu Anestin este ca la o nota biografica despre el sunt prea multe de spus pentru numai 360 caractere.

Atasez o nota despre Victor Anestin de pe situl Universitatii din Firenze. Imi place bibliografia dar lipseste ceva foarte important. Voi ce credeti ?

Mircea

[Andi]

"ORION" -ul !
Observatorul Astronomic URSEANU !

[Mircea Pteancu]

Asa este.Plus cartea de capatai, ''Cum sa inveti stelele''.

O mare pierdere este manuscrisul pe care l-am numi azi ''ghid de observatii'' in care a trecut in revista DSO-urile de vazut cu luneta. Si observate de el. De la Flammarion a primit cadou o luneta de 75mm, posibil cu aceea. Luneta Merz de 54mm a cumparat-o Anestin iar luneta de 120mm a lui Vermont a stat la el vreo doi ani pana cand s-a vandut. Deci a avut cu ce sa observe.
Nu am idee daca la Observatorul Urseanu a existat rutina sau program de observatii cu ''Grosse Bertha''.

Mircea

[Night]

Din revista Orion, an V, nr. 7 martie 1912

Anestin evocă o întâlnire cu amiralul Vasile Urseanu, care îi va face „distinsa cinste, de a-i încredința cheia Observatorului, autorizându-l în același timp de a face observațiuni sistematice” împreună cu astronomii amatori mai avansați . „Bine înțeles, vom face astfel, ca să putem profita cât mai mult de avantajele ce ni se oferă cu atâta bunăvoință. Numai cu lunete mici, ca cele de 54 m. m. și am putut, vre-o câțiva, să facem observațiuni interesante asupra cometelor Kiess, Brooks și Quenisset” ...

„Luna văzută cu 150 mm - În seara de 24 aprilie 1912 Luna trecuse de primul ei pătrar, cerul era senin, și nu a fost o mai mare plăcere de cât aceia pe are a încercat-o cel care scrie aceste rânduri, împreună cu d-nii Rosetti-Bălănescu, de a privi satelitul nostru, cu luneta de 150 m.m. obiectiv a observatorului Amiral Urseanu” .

„D. Amiral Urseanu ne-a pus la dispoziție observatorul D-sale pentru studiile practice ce vroim să întreprindem şi-i mulțumim din tot sufletul, căci ne-a procurat cele mai neuitate impresii. Luneta cea colosală, albă ca o lebădă, pare că vrea să-şi deschiză drumul spre nesfârşit [...] Zidul drept îl vedeam cum nu l-am văzut nici odată . [...] Cu ocularul de 540, Platon era enorm şi se vedeau atâtea amănunte, în cât ţi-ar fi trebuit ceasuri întregi ca să le schițezi pe toate” .

Din revista Orion, An V, Nr. 8-9, aprilie - mai 1912

„Ziua de 27 Aprilie a fost pentru autorii acestor rânduri o zi ce-au însemnat-o cu piatră albă - albo notanda lapillo cum ziceau cei vechi” .
Apoi se raportează observațiile asupra craterului Gassendi cu ocularul ce mărea de 300 ori efectuate de C. & I. Rosetti Bălănescu. Bogăția detaliilor impresionează.

Din „Ziarul Călătoriilor și al Științelor Populare” din 9 aprilie 1913, articolul: O vizită la Observatorul Amiral Urseanu

„Marți 2 Aprilie, împreună cu auditorii cursului de astronomie ce țin la Universitatea populară, am vizitat observatorul d-lui Amiral Urseanu. De mult timp fusesem rugat de numeroasele persoane ce audiau acel curs, să facem și observațiuni practici. D. Amiral Urseanu cu o deosebită amabilitate ne-a pus observatorul la dispoziție pentru prima seară senină”.

Anestin descrie cum, la ora 9 seara în cupolă și pe terasă se aflau „50 - 60 de persoane printre cari și multe doamne”. Relatarea este foarte vie și seamănă cu modalitatea actuală de efectuare a observațiilor: „Bineînțeles, era greu să arăți entuziasmatului auditor multe obiecte cerești cu o singură lunetă, dar totul s-a petrecut în cea mai perfectă ordine și toți au defilat pe la ocularul lunetei admirând măreții cratere lunari, în special circul Clavius și craterul Copernic, care se aflau pe terminatorul Lunei. Le-am arătat în urmă steaua Mizar din Ursa Mare, care e una din cela mai frumoase stele duble, apoi de pe terasă le-am indicat constelaţiunile cu stelele lor mai însemnate”.

Din ziarul Universul (17 Martie 1914).

„Afară de conferințe, cursuri, bibliotecă, etc. societatea Prietenii Științei organizează și vizite pe la diferite fabrici, muzee, instituții științifice, cum și escursiuni. [...] Pentru a lua parte la aceste escursii e nevoie însă să fii înscris ca membru, plătind cotizația de 50 bani pe lună. [...] In prima seară senină, Marți, Miercuri sau Joi (18, 19, 20 Martie 1914), membrii cari s-au înscris și cei cari se vor mai înscrie, vor vizita observatorul Amiral Urseanu, conduși de d-nii Victor Anestin și I. și C. Rosetti Bălănescu.

Așadar, bazându-mă pe cele de mai sus și nu doar, rezultă că observații sistematice zilnice nu au fost, însă ocazional se organizau seri astronomice cu public, și chiar observații mai avansate, având în vedere implicarea verilor I. și C. Rosetti Bălănescu ce aveau și experiență astro-fotografică.

Din ce îmi dau seama activitatea astronomică s-a sfârșit undeva în a doua jumătate a anului 1914 din motive lesne de înțeles (primul război mondial).