[real32]

În registrul domnului academician Ştefan Hepites (indicând ca referinţă observatorul meteorololgic de la Şcoala de Medicină din Bucureşti) apare un triplet seismic, produs la sfârşitul anului 1868 şi începutul anului 1869.

"1868, 13 noiembrie, 9,11 a.m., Bucureşti. - Un cutremur cu 4 lovituri pe direcţia SV către NE care a ţinut aproape un minut. A treia lovitură a fost cu putere mai mare decât celelalte. (Obs. met. Şcoala Med.).
1868, 27 noiembrie, 10,39 p.m., Bucureşti . - Încă un cutremur în 6 lovituri onduloase în direcţia SV către NE şi a ţinut 42 secunde (Idem).
1869, 10 ianuarie, 8,08 p.m., Bucureşti. - Pe la 8 ore 8 minute seara s-a simţit un cutremur constând în două lovituri dintre care cea dintâi avea o putere mediocră şi a doua mai slabă ondulatorie şi trecătoare. Acest cutremur avea o direcţie de la SV la NE şi ţinu aproape 20 secunde (Idem)."

Nu ştiu dacă timpul indicat este "timp solar adevărat" sau "timp solar mediu". Diferenţa este destul de importantă, pentru că în data de 13 noiembrie, ecuaţia timpului are o valoare de 15 minute şi 42 secunde.

În acest registru al academicianului Hepites, începând cu anul 1880 se precizează explicit când este vorba de timpul mediu:

"1 ianuarie, 6,12 a.m. t.m. Herăstrău. - Cutremur de la SV (Registrul Observatorului Meteoroloic Şcoala Agronomie)."

iar din 1892 se utilizează şi timpul oficial (timpul mediu al meridianului de 30 de grade, care este cu aproape 16 minute înaintea timpului meridianului de la Bucureşti).

[Night]

Ștefan Hepites incepe activitatea de monitorizare a cutremurelor din anul 1892 (serviciul seismologic al României). Tot atunci inființează primul serviciu al orei exacte în România (!).

Serviciul seismologic a fost înființat din cauza și/sau datorită unui cutremur produs la 14 oct 1892, ce a stârnit mare panică. (sursa Știință și Tehnică 1984, 1 iul)

Revenind la dilema privind timpul aș merge pe Timpul solar adevărat, cel mediu a început să fie folosit după 1892 (concluzia mea). Dar dacă foloseau sistemul orar alaturka?

Dar, ce contează câteva ore în producerea unui cutremur ?!!!! Având în vedere cauzalitățile ne-uniforme...

Am zis ore mai sus, și nu minute, deoarece : " La ora 9:11 a.m. (ora locală a Bucureștiului) în data de 13 noiembrie 1868, ceasul setat după sistemul alaturka ar fi indicat aproximativ ora 16:33 (sau ora 4 și 33 de minute din a doua jumătate a zilei otomane).

Notă istorică: Deoarece soarele apune la ore diferite în fiecare zi, bucureștenii care foloseau ceasuri alaturka trebuiau să își potrivească mecanismele manual, de regulă în fiecare seară la apus sau săptămânal, conform tabelelor de efemeride publicate în calendarele vremii. Totodată, în acea perioadă, Bucureștiul folosea ora locală a meridianului său, nu ora Europei de Est (EET) de astăzi, care a fost adoptată abia în 1891." (sursa chat gpt)

Asadar daca Hepites nu specifica sistemul orar, lucrurile se pot complica mai mult, decât bănuiam la început.

p.s. minutele chiar sunt irelevante, contează poate orele, de la 3 ore în sus. (estimare din burtă, intuitivă) De ce te interesează ora exactă?, întreb din curiozitate.

[real32]

Mulţumesc mult pentru răspuns. Încerc să descifrez informaţiile despre evenimentele seismice, care apar în cronici vechi sau în însemnările de pe manuscrise. În general, am reuşit să corectez datele unor cutremure şi să determin cu o precizie destul de bună momentul producerii acestora, combinând informaţiile din Ţara Românească şi din Moldova (unde orele sunt date sub forma alla turca pâna spre mijlocul secolului al XIX-lea) cu cele provenite din Transilvania (unde bănuiesc că în cronicile vechi se folosea timpul solar adevărat al localităţii respective).

Nu reuşesc să combin într-un mod coerent informaţiile despre tripletul seismic de la sfârşitul anului 1868 şi începutul anului 1869. In principal, mă bazez pe informaţiile din registrul academicianului Hepites, dar ceva "nu se leagă" pentru cel de-al treilea cutremur, cel din 10 ianuarie 1869. În datele Observatorului Meteorologic de la Şcoala de Agronomie, primele două cutremure par să fie date cu timpul solar mediu, iar cel de-al treilea cu timpul solar adevărat!

Contextul în care apar datele despre cutremurele din 1868-1869 este mai dificil, deoarece apăruse o fază tranzitorie de standardizare a măsurării timpului, care făcea trecerea de la timpul local specific pentru fiecare localitate spre timpul dat de fusurile orare, aşa cum îl cunoaştem în prezent. Această fază tranzitorie folosea timpul capitalei pentru standardizare şi a început în Anglia, în 1840. Această oră s-a impus treptat în toate domeniile de activitate, ajungându-se ca în anul 1855, 98% din ceasurile din Marea Britanie să arate ora Londrei (a meridianului observatorului din Greenwich). Presupun că lucrurile au evoluat în mod asemănător şi în Imperiul Austro-Ungar, unde se utiliza ora Budapestei, în 1880, la Braşov. Totuşi, nu ştiu dacă această standardizare tranzitorie era valabilă pentru Transilvania anului 1868.

Da, cutremurul de la Dulovo, din 14 octombrie 1892, este primul cutremur important pentru care Hepites foloseşte ora Europei Orientale (EET).

Dacă nu vă plictisesc aş putea să vă expun cele câteva raţionamente pe care le-am făcut pentru ora cutremurelor din 1868-1869.

[MariusP]

[real32]

Pentru cutremurul din dimineaţa zilei de 13 noiembrie 1868 am pornit cu ora din registrul domnului academician Hepites, care este dată de Observatorul Meteorologic de la Şcoala de Agronomie:
- ora 09:11, la Bucureşti, presupunând pentru început că este exprimată în timp solar mediu, ceea ce înseamnă ora 09:26:36 EET, unde am efectuat corecţia diferenţei de longitudine dintre meridianul Bucureştiului şi meridianul de 30°.
Cu această oră (aproximativ 09:27 EET) am încercat să potrivesc informaţiile care apar în alte surse istorice.

Pe o carte veche (Critil şi Andronius), provenind din biblioteca lui Dimitrie C. Sturdza Scheianu, din comuna Şcheia, judeţul Iaşi, cutremurul este menţionat la ora 09:30 (probabil timp solar adevărat), adică ora 09:24:18 EET, cu corecţiile EQ_timp=-15m 42s şi ∆T_long=10m 0s, pentru ecuaţia timpului şi corecţia longitudinii.

În scrierile meteorologului Antal Rethly, cutremurul apare la:
- ora 08:45 - 08:50, la Braşov (probabil timpul solar mediu al Budapestei, adică ora 09:28:33 - 09:33:48 EET, cu ∆T_long = 43m 48s);
- ora 08:45 la Bodoş, jud. Covasna (probabil timpul solar mediu al Budapestei, adică ora 09:28 48 EET, cu ∆T_long = 43m 48s);
- la ora 09:10 la Braşov (probabil timpul solar mediu al localităţii, adică ora 09:27:36 EET, ∆T_long = 17m 36s);
- la ora 09:45, la Cubei, în Ucraina (probabil timp solar adevărat local, adică ora 09:34:18 EET, cu EQ_timp = -15m 42s şi ∆T_long = 5m 0s, sau timp solar adevărat la Odesa, adică ora 09:26:22 EET, cu EQ_timp = -15m 42s şi ∆T_long = -2m 56;
- în jurul orei 09:00 într-o telegramă de la Bucureşti, adică în jurul orei 09:16 EET, cu ∆T_long = 15m 36s.

Am constatat că informaţiile se potrivesc destul de bine.