[tudor]

Felicitări! Deci se pare ca de ceva vreme avem parte aici la noi de aurore în fiecare an!

[Erwin]

Nu este chiar in fiecare an, exceptie fac anii de minimum al activitatii solare. Din pacate anul asta este unul de pe panta descendenta a ciclului, asadar ocaziile ca asta vor fi mai rare. Sigur, nu imposibil, s-au mai vazut pe finalul ciclului evolutii spectaculoase.

[tudor]

Au fost fotografiate aurore boreale la noi în tara în anul 2023, 2024, 2025 și 2026. Fotografiile sunt chiar pe acest topic începând cu 2023. Ziceam doar ca de ceva vreme avem activitate boreala la noi în România.

[dragos.n]

Daca va scadea in continuare campul magnetic al pamantului, vom vedea chiar mai des. In 2024 am vazut aurora mai slab, dupa o eruptie X8. Acum a fost o eruptie X2.

Dar din ce stiu, secolul trecut s-a vazut aurora de vreo 3-4 ori, din tara noastra. Insa atunci campul magnetic terestru era mai puternic

[Night]

Probabil în secolul trecut, dacă am fi avut telefoane ca acum (2020+) s-ar fi fotografiat la fel, multe aurore.

In 3 cazuri distincte am fotografiat cu telefonul aurora, nevăzând nimic cu ochiul liber.

Termenul de a vedea s-a schimbat in constiinta publicului, ce confunda a vedea pe display-ul telefonului, cu a vedea folosind proprii ochi.

Desigur, astronomii amatori mai experimentați și cu un cer negru + ochii adaptati la intuneric, posibil sa fi vazut nuante de rosu inspre nord. Insa, aceste cazuri sunt rarisime.

[dragos.n]

Argumentele prezentate sunt pertinente, dar nu suficiente. Pentru ca in secolul trecut, poluarea luminoasa era mult mai mica, sau aproape total absenta. Deci conditiile de vizibilitate erau incomparabil mai bune. Chiar si cu 20-30 de ani in urma, cand iluminatul stradal exista cam peste tot, doar ca nu era cu leduri, vizibilitatea cerului era mai buna.

Pe de alta parte, datele privind scaderea campului magnetic in ultimii 170 de ani sunt recunoscute oficial de toata lumea stiintifica din domeniu, cat si de astronomii amatorii interesati. La fel, corelatia dintre aceasta scadere, si amplitudine aurorelor, si aria lor de raspandire geografica.

[tudor]

Și mai e un aspect. Pe vremurile acelea populatia nu era conectata la un centru internațional de monitorizare al Soarelui, cum suntem acum, care sa ne indice când să ne uităm pe cer după posibile aurore boreale în zonele noastre. Atunci doar cei ce luau legătură prin posta sau telefonic cu cei de la un institut de cercetare puteau fi cât de cât la curent cu tipul de erupție solară. Azi intram din câteva click-uri și vedem. Dar si noi cei din zilele noastre dacă nu am fi avut acces pe net, ar fi trecut pe lângă noi aceste aurore boreale neobservate! Atunci ar fi fost observate doar întâmplător, nu cum urmărim noi acum online activitatea solara, planificandu-ne dinainte ieșiri cu aparatele foto (practic "dându-ne întâlnire" la ora fixa cu Aurora Borealis)

[dragos.n]

Da, si acesta este un argument pertinent. Desi se poate spune si ca, pana la aparitia televiziunii, in anii 60, mult mai multa lume isi petrecea serile in aer liber, chiar uitandu-se la cer, cel putin in perioadele de vreme mai calda.

Oricum, eu sper ca voi sa aveti dreptate, iar eu sa gresesc. Foarte serios spun asta.

[Mircea Pteancu]

Night a scris si stie ce spune :


''Desigur, astronomii amatori mai experimentati si cu cu un cer negru + ochii adaptati la intuneric, posibil sa fi vazut nuante de rosu inspre nord. Insa, aceste cazuri sunt rarisime.''

Marti 20 Ianuarie, cinci membri ai lui Galaxis am facut un mic star-party in ciuda conditiilor atmosferice deloc prietenoase. La zenit cerul a fost SQM 20,6 dar exista pacla in aer, ceata la sol abia se risipise, ce sa mai spunem de frig.
Aurora polara s-a vazut intai pe ecranul telefoanelor, unde a fost bine vizibila incepand de la 20:30 TLR. Cu ochiul liber insa, asa cum a descris Night, se zarea o inrosire a fondului cerului care palpita dar acea lucoare a fost foarte slab vizibila. Daca ramaneam in oras, cel mai probabil nu o vedeam deloc.

https://www.astroclubgalaxis.ro/2026/01/st...-frig.html

Cu privire la aspectele generale legate de aurore: exista tendinta foarte puternica de a extrapola, telefonul ne umfla pieptul de mandrie electronica si nimeni nu-i ca noi deoarece telefonul toate le stie.
Antoine Darquier a observat in 1750 patru aurore boreale. Cea mai intriganta este cea din 24 August a acelui an. El a propus ca aurorele sa fie numite ''polare'' si nu ''boreale'' si a fost primul care a sugerat ca sunt fenomene electrice atmosferice legate de campul magnetic terestru.
Aurorele sunt mai putin fenomene astronomice si mai mult geologice. Despre frecvente, intensitati, cresteri, descresteri si periodicitati, eu inclin categoric spre a-i asculta pe acestia , nu pe astronomi. Geologii au o cunoastere incomparabil mai aprofundata a trecutului, istoriei si evolutiei globului terestru decat astronomii. A discuta aurorele polare inafara acestei istorii e pierdere de vreme.

Un fapt dovedit de geologi este existenta unei ciclu de incalziri si raciri ( mini-glaciatiuni) cu perioada de o mie de ani. Acum ne gasim pe varful unui maxim de incalzire - ceea ce redusii gen Gretta Dumberg numesc ''incalzire globala''. Deoarece cauza ciclului de 1000 de ani este, cel mai probabil o fluctuatie de acest fel a Soarelui, nu ar fi de mirare ca frecventa aurorelor sa fie mai mare deoarece dumnealui Soarele este mai nervos. Si nimeni si nimic nu poate sa schimbe asta, nici macar conspirationistii cu HARP-ul lor cu tot. Treptat lucrurile vor merge spre racire pe Pamant, Soare mai calm si aurore mai putine. Vom vedea peste o suta, doua de ani.

Mircea