[Erwin]

Nu am mai raportat demult aici însă înainte de Crăciun am observat din balcon cu luneta Lady Black 110x610mm făcută de Zoth pe noua montură piston cu furcă inversată. Vremea a fost mereu închisă sau cețoasă seara, chiar dacă din hărțile meteo arăta senin la altitudine. Subiectele serii au fost planeta Jupiter cu cei patru sateliți, două benzi de nori vizibile constant și idei de zone întunecate spre poli. În a doua seară am observat Europa foarte aproape de planetă, era aproape lipită la începutul observațiilor iar mai târziu s-a îndepărtat. Desigur M42 care are o poziție favorabilă pentru balconul meu. Nebuloasa se vede foarte clar chiar și cu această apertură mai mică, condiția este să fie bună transparența, așadar am putut sesiza diferențe între cele două seri, în prima fiind mai clară dar seeing mai slab. Am mai observat Castor ca dublă. Am folosit două oculare: Lacerta ED 30mm pe 2" pe post de căutător și observații de câmp larg și Nagler Type 6 de 7mm pentru Jupiter și Trapez/M42. Am putut vedea stele până la mag. 10 dar nu și componentele E sau F din Trapez.

[David Marica]

Frumoase observații și interesante dle. Mircea și @erwin! Îmi place mult noua montură piston cu furcă inversată! Succes în continuare!
Dle. Mircea mă bucur că ați reușit să vedeți acele zone, X și V pe Lună. Chiar aștept să le văd și eu! Ieri din păcate nu le-am mai văzut...

Ieri, 29.12.2025, observații cu dobson 200/1220, ocular lacerta 25mm și zoom 8-24mm. Cer parțial noros, apoi cer acoperit de nori...
21:30-22:00

Jupiter și cei 4 luni galileeni
Se vedea foarte frumos și clar prin ocularul zoom, mai ales benzile și se vedeau și ceva pete gri pe o bandă, ca in stellarium. Chiar dacă erau deja nori când am ieșit, benzi multe și subțiri de înaltă altitudine, nu prea m-au deranjat. Noaptea trecută erau rafale puternice de vânt, datorită cărora nu mai era curent la iluminatul stradal! (Azi 30 dec ora 20:40, după 2-3 zile de întuneric, au fost reaprinse, din păcate).
Erau momente când era cețos de la nori, dar inca se vedeau detalii mai fine spre poli. Poate cu vreun ocular planetary de 5 sau 6mm aș fi văzut mai multe detalii, dar cam atât.
La 3 dimineața ar fi trebuit să văd pentru prima dată tranzitul lui Io, să văd și eu umbre pe Jupiter, dar din păcate a fost prognozat nori și chiar au fost. Dimineața ninsoare...

Luna - a fost absolut superbă în ocular. Cel mai fain obiect ceresc la ocular. De când n-am mai văzut-o așa cum trebuie prin telescop...
Merită de multe ori și observații mai simple, decât doar galaxii și obiecte de cer profund.
Am văzut multe, foarte multe cratere de înaltă rezoluție spre polul sud al Lunii, dar și mai spre Nord și mările lunare.
Pe alocuri munți și lanțuri muntoase, parcă în formă de inimă și multe umbre superbe. Asta da peisaj minunat. M-am îndrăgostit din nou de obiectele sistemului solar. 😅
Cratere pe care le-am recunoscut: Tycho, Copernicus, Plato, Erathostenes, lanțul muntos din Mare Ibrium, Reinhold și Lansberg, adânci și întunecoase... și multe alte cratere...
Formele de X și V nu cred că le-am văzut. Cred că odată pe lună se văd doar...
Cred că de la Andrei Ionescu am aflat de Luna Cognita, 3 volume de cărți/atlase excelente pe care trebuie să le studiez că
cândva. E un fel de enciclopedie, cu multe detalii, istorie, hărți foarte bune! Vă recomand să le studiați dacă doriți! 🌕📖📚

Ora 22, cerul acoperit total de nori. Luna se vedea prin ceață, valuri rapide, apoi total acoperit.
31 dec., în continuare nori, puțin viscol: https://youtu.be/UJlOpps_8nc?si=AHhInChkDiCJtwDj

31 decembrie seara, s-a curățit cât de cât de nori... Multe valuri rapide, uneori nori care acopereau tot cerul și încurcau mult.
Între 20:20 și 22:00 am făcut observații din grădină, într-un peisaj frumos de iarnă, zăpadă și constelațiile de iarnă pe cer:
Saturn - prin Lacerta de 25mm, un glob mic și inelul in linie. Se vedea încețoșat și nu aveam la îndemână ocularul zoom. Apoi un nor l-a acoperit...
M42 foarte frumoasă, chiar și cu Luna pe cer. Ledurile stradale oprite probabil au ajutat puțin, nu mai bătea lumina în telescop . Zona trapezului, o nebulozitate luminoasă. În centru erau cele și patru stelute mici și trei 3 mai luminoase în stânga, in rest forma întunecată de liliac, fără alte detalii din cauza Lunii...

Jupiter - 2 benzi ecuatoriale și cei 4 sateliți galileeni prin ocularul de 25mm. Ceva mici turbulențe semnalate. Cu ocularul zoom 8mm s-a văzut mai bine planeta, benzile și slab polii, dar se vedea turbulentă destul de evidentă. Cerul s-a acoperit de nori ulterior. Foarte multi trecători, dar care acoperă mare parte din cer, din păcate.
La 21:00 am strâns totul, era frig în jur de -5° și mulți nori. La 20:40 au revenit becurile stradale din păcate și mașini de deszăpezire pentru un strat mic.... Stele variabile iarăși n-am observat cu acești nori și cerul puternic luminat de Lună!
Acum când scriu s-a mai înseninat, dar cam cețos spre sud. Aura lunară e interesantă.

( p.s. - am uitat sa mentionez ca din 2026 o sa avem intalniri lunare la Cluj organizate de Stefan Pop Cot in colaborare cu Primaria Cluj-Napoca. Marti, 13 Ianuarie 2026, ora 18:30, in Pavilionul Tinerilor, Parcul Feroviarilor va avea loc prima editie si daca sunteti prin zona, va asteptam cu drag. Participare libera. Proiectul sau locul acesta se va numi "Spatiul Cosmic", va fi o platforma deschisa cu intalniri lunare, discutii, proiecte si observatii noaptea prin telescop cu publicul etc. va las sa cititi mai multe din postarea lui Stefan: https://www.facebook.com/photo/?fbid=25893...4984238570)

Cer senin vă doresc și la mulți ani! Să ne revedem și în 2026 cu noi rapoarte diverse de observații! ✨
David

[Mircea Pteancu]

David

Felicitari pentru observatii, a trebuit sa te lupti cu frigul si cu vantul ca sa le faci dar din cele scrise de tine, a meritat cu varf si indesat !

Sunt foarte de acord cu tine, nu numai observatiile Deep Sky sunt observatii. Toate obiectele si fenomenele ceresti sunt interesante si e foarte bine ca observi o gama foarte variata.

Distractie placuta in ''Spatiul Cosmic'', promite sa fie ceva foarte interesant. Te rog sa ne povestesti cum merg lucrurile acolo. Tu deja ai experienta observationala, ajuta-l pe Stefan ca actiunea sa aiba succes cat mai mare. Sa faci ''propaganda'' printre colegi la facultate, de pilda. Si sa asisti un telescop la observatiile cu publicul, daca va fi nevoie, alt lucru foarte util.

E foarte buna ideea sa adaugi un ocular Planetary la trusa de oculare. Cel de 6mm ar fi recomandabil si dupa ce te vei familiariza cu el, poate si 5mm si, in final, 4mm.

An Nou Fericit sa ai, plin cu note mari la examene si cu multe si interesante observatii astronomice !


In seara de Marti 30 Decembrie 2025 am incheiat anul observational la ocularul telescopului Maksutov ETX 90x1250mm. Am folosit ocularul Lacerta UFF 25mm pentru 50x si ocularul zoom Svbony 10 - 30mm pentru mariri intre 42x si 125x. Conditii: pacla, uneori nori subtiri, Luna cat cuprinde.

Observatii:

- M42 nu prea spectaculos din cauza Lunii

- M43 s-a vazut slab dar a fost vizibila si steaua variabila din mijlocul ei

- In Trapez s-au vazut patru stele. Steaua B foarte slab luminoasa, este stea variabila cu eclipsa

- Am rezolvat Delta Ori fara probleme

- La Zeta Ori, dubla AB doar rezolvata si se vedea si companionul C, slab luminos

- Am rezolvat Sigma Ori ca tripla iar STF 761 de langa Sigma Ori/STF 762, s-a vazut tot ca tripla, cu toate stelele foarte slab luminoase

- In roiul deschis NGC 1981 am numarat 14 stele

- Am rezolvat Iota Ori ca tripla. Privind cu atentie, se zarea nebulozitate in jurul stelei= NGC 1980

- M47, roi rarefiat dar spectaculos la mariri mici. Roiul din vecinatate, NGC 2423 se vedea ca o ceata luminoasa gri, slab luminoasa dar in care licareau cinci, sase stele rezolvate


- In roiul Tau CMa / NGC 2362 am vazut sase stele la Vest de steaua principala si patru la Est, deci in total 11 stele.

- Am revazut HJ 3945/ Albireo de iarna, foarte frumoasa dubla

- Castor a fost rezolvata ca tripla iar la Delta Gem am dat chix

- M35 a fost reobservat, jefuit si el de stralucirea gloriei de catre Baba Luna

- M44 a fost prea mare pentru campul de 33 grade al zoomului la 42x = 47' / camp real

- Turbulenta s-a accentuat pe durata observatiei, Zeta Cnc a fost rezolvata doar ca dubla

- Am incheiat cu patrularea terminatorului selenar cu mariri de pana la 125x. Este adevarat ca Luna incurca tare la observatiile Deep Sky dar este un obiect natural care ofera privelisti telescopice fara egal.

Pentru ''culoare'', atasez o poza a micului Mak ETX. Poza e mai veche, placa de lemn a fost vopsita.

Adio anule observational 2025, ai fost un an bun cu mine, multumesc !

Astept cu sperante anul observational 2026, cer senin si pace tuturor, An Nou Fericit, Mircea

[tudor]

12 catre 13 ianuarie a fost pentru mine prima iesire din acest an. Aceasta noapte a fost una destul de frigurosa -12 grade. Dar cu atat mai mult, opt ambitiosi au ales sa stea in frig si sa-si incerce putin limitele! Din fericire nu am ajuns la limitele noastre, deci se putea si mai frig. Totusi "protagonistul" principal al noptii a fost tot frigul, care ne-a lovit cam pe toti in buricul degetelor. S-a pozat si observat Jupiter si bineinteles regina noptii M42. Prin telescopul Gargy de 500mm al lui Andrei nebuloasa Orion arata ca o fantoma mare cu aripile deschise.

[Mircea Pteancu]

Numai acum am vazut raportul de observatii al lui Tudor.
''Cei opt samurai'' , bravo voua, felicitari !

Azi-noapte, Vineri 16 Ianuarie 2026.
Eram in brate cu cartea lui Flammarion, ''Les etoiles et les curiosites du ciel''. Nu-i o figura de stil. Atat aceasta cat si ''Astronomie populaire'' sunt ditamai zdrahoanele, cand le citesti faci si otara de ''bodibilding''.
Eram undeva la inceput, la capitolul despre constelatiile Ursa Mica, Cepheus si ... Messier. Ultima, amintita pe post de curiozitate. Mai exact, eram la pasajul in care Flam povesteste despre formidabila carte ''Phaenomena'' a lui Aratus, o descriere a constelatiilor asa cum le vedeau anticii.
Baofeng era langa mine si, ca de obicei, ciripea muzica de la Virgin Radio.
Deodata, ecranul devine albastrui, muzica se intrerupe si se aude o voce repetand in engleza o insiruire alfa-numerica. Probabil, un indicativ. Fenomenul s-a repetat de trei ori. Telefonul nu mi-a fost la indemana, nu am putut sa fac inregistrare audio. Dar cand ecranul s-a albastrit, am vazut ca transmisia receptionata a fost pe frecventa presetata a Statiei Spatiale Internationale. Ora la care a inceput transmisia a fost imediat dupa 00:30.

Azi am verificat pe Heavens Above si s-a confirmat ca am receptionat semnal retransmis de ISS.
Cum mi s-a mai intamplat, am auzit acest semnal de la ISS din mansarda, sub acoperisul de tabla. Dar asa cum Gabriel aka nobody a explicat deja, pe lungimea de unda de 70cm, tabla de acoperis nu formeaza chiar o cusca Faraday, mai ales ca exista si deschiderile ferestrelor.
Vedem in harta de pe Heavens Above ca altitudinea maxima a acestui pasaj a fost de 27 grade, undeva in constelatia Iepurele. Ceea ce pentru mine este un record personal: cel mai ''josnic'' pasaj observat pana acum.
Oricum, eu n-am mare merit, Armand cu presetarea sa si Baofeng au facut totul.

Afara e vreme naspa, nori, pacla, ceata. Si pare ca saptamana viitoare va fi si mai naspa.
Asa ca eu ma intorc la pseudo-bodibilding ...

Mircea

[iulian90]

Foarte interesanta receptia transmisiei ISS in timpul trecerii pe deasupra Romaniei, dl. Pteancu. Baofeng, banuiesc ca e statie radio emisie-receptie ? Am citit despre aceste statii , care sunt portabile, ca opereaza in banda UHF, unele si in banda VHF, iar lungimea de unda de 70cm corespunde frecventei de 428,5 MHz, adica in banda UHF. Am incercat si eu acum 5 ani sa receptionez semnale ale unor sateliti TV geostationari in banda undelor milimetrice, cu o antena parabolica TV-satelit, ramasa nefunctionala in curte de cand am trecut pe fibra optica, dar folosind un detector de semnal (cu cadran cu ac) conceput special pentru alinierea antenelor parabolice TV prin satelit, care tiuia cand prindeam semnal de la vreun satelit si acul se misca in functie de intensitatea semanalului, insa nu am mai continuat initiativa, antena fiind greu de orientat.
Poate pe viitor voi incerca si eu receptia semnalului transmis de ISS, cu astfel de statie radio (nu-s scumpe deloc din ce am vazut).

Vin si eu cu primul raport de observatii (vizuale ) pe 2026, am mai lasat putin deoparte astrofotografia si am zis sa mai acord atentie si observatiilor vizuale.

Aseara am inceput prin a observa nebuloasele M42-M43 din constelatia Orion, iar la M 42 am realizat si un desen, apoi am observat in constelatia Gemeni roiurile M 35 - mare cu numeroase stele ,unele mai luminoase, multe slab luminoase, doua dintre ele mai galbene, NGC 2158 - greu vizibil, cateva stele au fost discernate. Mai jos, in constelatia Monoceros am observat roiul "Bradul de Craciun" NGC 2264 - mare, abia incapea in campul ocularului de 40mm la 64x, Hubble's Variable nebula NGC 2261 - relativ bine vizibila dar parca mai slab luminoasa decat in anii precedenti, chiar si cu Gigantul de 245mm aceasta nebuloasa se vedea cam la fel de slab luminoasa ca in telescopul de 114mm cand am observat-o prima oara acum 4 ani, pe cand anul trecut cand am observat Hubble cu Gigantul de 245mm nebuloasa Hubble se vedea vizbil mai luminoasa decat acum, dar am citit ca aceasta nebuloasa are o variatie de luminozitate (si poate si de marime) periodica, de aici si numele de Nebuloasa variabila a lui Hubble.
In constelatia Auriga, am observat roiurile M 36 - cu stele relativ luminoase, M 37 - fermecator, cu numeroase tele fine si M 38 - mare, cu numeroase stele, avand o alura de fluture, dar si NGC 1907 - micut, compact, 15-16 stele vizibile si NGC 1931 (asociat cu nebulozitate) la care am zarit doar 3 stele si nebulozitatea din jurul lor.
Mi-am indreptat atentia si spre roiurile M 47 - bine vizibil, zarind si steaua dubla din componenta roiurului, NGC 2423 in apropiere de M 47 - relativ mic si compact, M 46 - mare, cu stele numeroase dar slab luminoase, planetara NGC 2438 nu am zarit-o caci nu am avut la indemana filtrul UHC, fiind montat pe o camera.
Apoi am trecut si observarea stelei R Leporis, care se vedea destul de slab luminoasa dar rosiatica, am facut o evaluare a luminozitatii si mi-a dat o magnitudine de 9,8, folosind doua stele de comparatie din imediata apropiere, una A, de 9 mag. cealalta B, de 10 mag ,estimarea fiind A3V1B.
Iar tot la capitolul stele variabile am evaluat si steaua Betelgeuse despre care am citit lucruri interesante in ultimul timp, si care se pare ca are si un companion recent descoperit, iar luminozitatea estimata a fost de 0,37 magnitudini, folosind ca stele de comparatie, Rigel, notat cu A de mag. 0,13 si Aldebaran notat cu B de mag. 0,86, formula de estimare fiind A1V2B.

[Mircea Pteancu]

Iulian

Da, ai dreptate, Baofeng mentionat de mine e aparatul acela mic, costa 100 de lei. Inafara de asemenea receptii, poate fi folosit ca aparat radio FM.
Antena pe care ai construit-o tu este mult mai sofisticata. In viitor poate gasesti o rezolvare pentru pozitionare.

Faine observatiile vizuale, felicitari ! Mi se pare ca demult de tot, am facut si eu asa ceva dar aproape ca nu-mi mai amintesc ( giouc ! )
Mai omule, tu ai talent la desen astronomic si inca mult talent ! Desenul tau la M42 este foarte fain, vreau sa mai vad si altele.

Despre Nebuloasa variabila a lui Hubble: este unul din obiectele FNGC si am observat-o si eu recent. Slab luminoasa, nebuloasa. R Mon, care o lumineaza nu are perioada determinata. Am verificat-o in JohnsonV si intradevar, variabila R Mon este pe la 11,5 mv.

Cer senin, spor la observatii, Mircea

[Erwin]

@Mircea: felicitari!
@Iulian: parca imi aduc aminte ca ti-am dat un RTL-SDR mai demult. Il poti folosi pentru receptii radio cu o antena potrivita. Antenele cu castig mai mare, tip Yagi, sunt directive si relativ simplu de construit. https://www.changpuak.ch/electronics/yagi_uda_antenna_DL6WU.php]

[tudor]