[Mircea Pteancu]

In ultima vreme m-am ocupat mai mult de stele duble si variabile decat de DSO.
Dar episodul 608 al Unchiesului Rod Mollise m-a facut sa-mi rasfoiesc jurnalul.
In noul episod, Unchiesu Rod se jeleste ca nu mai are proiect observational activ dupa ce a incheiat Lista Herschel. A incercat in trecut un proiect de observare a obiectelor din manualul lui Burnham dar a capotat.
Acum a reluat ideea sub numele de Project BCH adica Proiectul Burnham's Celestial Book.
Si-a stabilit obiective noi si, mai ales, un nou mod de abordare: relaxata. Fara numere de obiecte de observat obligatorii si, daca obiectul nu pare atractiv - de pilda este foarte slab luminos sau foarte mic - va trece ''peste''.
De inceput, Unchiu Rod a inceput Proiectul BCH si, sincer sa fiu, nu vad de ce nu i-as tine companie tacuta, de la distanta. Asa am ajuns sa rasfoiesc jurnalul deoarece constelatia cu care a inceput este Hercule. Unde eu am reobservat recent de numeroase ori majoritatea obiectelor mentionate de Mollise cu acest prilej: M13, M92, NGC 6229.
Obiectul BCH cel mai recent observat de mine, si descris de Rod, este galaxia NGC 6207.Cerul sau nu pare a fi mult mai bun ca al meu. Am notat despre NGC 6207 , vazut Vineri 20 Septembrie :

'' NGC 6407 ( noa, asta e, memoria lui moshu' Mircea da rateuri - unde o fi surpriza ? ) de langa M13, vizibila foarte slab cu VD (vedere directa), mai bine cu VP ( vedere periferica)/ 171x zoom # 135 f=7mm ''.

Nota lui Rod este foarte asemanatoare doar ca el, rasfatat capitalist fiind, a folosit un Tele Vue Ethos pentru 190x ( marire calculata gresit de el, zic eu ), nu cu un zoom ''eftinescu'' din Hong Kong ca mine.
Folosind SeeStar, Rod a mai reusit sa pozeze galaxia NGC 6405A din roiul de galaxii Abel 2151.
Ceea ce mie nu mi-a trecut prin minte sa caut vreodata.

Dar Mollise a trecut cu vederea planetara NGC 6210.
Planetara pe care eu am observat-o in aceasta vara, ba chiar si cu telescoapele mici.
Atasez schita mea pentru planetara NGC 6210 din 25 Iulie 2022, observata prin dobsonianul D= 250mm.

Cartile Burnham's Celestial Handbook se pot descarca legal si gratis daca le doreste cineva.
Eu mi le-am tiparit si legat fitzos. Vezi randul din mijloc, in poza.

Asadar am sa urmaresc Proiectul BCH al lui Mollise, pare foarte atragator. Mai intereseaza pe cineva ?

Mircea

[Mircea Pteancu]

Cam mare linistea pe aici. Oare ''astronomyromii'' nu mai iubesc obiectele Deep Sky ?

Marti, 29 Octombrie m-a sunat Armand, aflat deja la unul din punctele de observatii cu cer Bortle 4, sa ma anunte ca seeingul era foarte bun pentru stele duble subarc.
Eu aveam dobsonianul Toleascop D=200mm la fezandat si am trecut imediat la observatii.

Am rezolvat si separat stele duble- multiple, urmand intai ''incalzirea'' prin observarea unor duble binecunoscute, tot mai dificile, dupa recomandarea lui William Herschel :

-Alfa Cas

-Eta Cas: se vedea bine, deja la 49x, companionul care este o pitica bruna - este cu adevarat brun-ruginie

- Sigma Cas

- STF 3062/ 1,5'' + STF 3057 / 3,9'' ca ''dubla-dubla'' / ocular zoom Svbony 135

- Epsilon 1-2 Lyrae: discurile Airy tangente se zareau deja la 49x !!!

- Vega cu doi companioni dar cel nordic s-a vazut numai la 246x/ Radian 5mm

- STT 525/ 1,8'': a fost rezolvat ca tripla dar cu mare dificultate si numai la 410x / Radian 3mm. Delta m = 3 magnitudini

- Bu 648/ 1,2'' : ca mai sus, rezolvat cu mare dificultate, Delta m = 2,6 magnitudini.

- STF 371, STFA 161 ( ?)

- Lambda Cyg/ 0,91'': separata dar oribila la 410x, mult mai frumoasa la 246x. ( Dar sa nu sarim imediat sa spargem telescoapele, sa fim indulgenti, Delta m = 1,5 totusi si in acest caz ... )

- STF 410/ 0,9'' : separata ca multipla cu trei companioni

- 16 Vul/ 0,73'' si 13 Vul/ 1,5'', rezolvate si separate superb

- Bu 720/ 0,58'' , numai rezolvata in discuri Airy tangente, la limita de rezolutie la 410x, ambele stele sunt oranj. Am estimat PA= 125*, StelleDoppie arata PA= 110*... iarasi ''seimonmi'' !

- Bu 858 / 0,82'', separata, primara alba, companionul este mov.

- STF 3039 n-ar fi prea interesanta cu separatia ei de 35'' dar primara este oranj intens iar companionul albastru dar slab luminos. E plina Galaxia de ''albirei'' !

- La Bu 733, STT 2 si STF 24 degeaba am incercat rezolvarea. Cerul s-a deteriorat, a venit un val de ceata tot mai groasa.

Obiecte Deep Sky, observate ca pauza de relaxare intre dublele fitzoase:

- NGC 7789 in Cassiopeia, cu stele slabe dar multe

- M 27 cu forma de cocean de mar si numeroase stelute foarte slabe suprapuse peste nebuloasa, intrand si iesind deasupra limitei de vizibilitate ca un flux-reflux.

- Galaxia Messier 33 si nebuloasa NGC 604 din ea, bine vizibile cu ocularul zoom Svbony care permite reglarea maririi la valoarea optima.

Mircea

[David Marica]

Felicitari pentru acest raport interesant de observatii dle. Mircea! Ma uit cu mare interes peste aceste postari si pe partea asta de forum, la dso.
La mine din pacate este fum, nori, ceata (din cauza ca stau langa valea Fizesului si Somesul Mic, deci este multa umiditate aici, mai ales toamna).

Uitandu-ma atent pe acest raport, am observat ca ati observat si nebuloasa NGC 604, care se afla intr-o alta galaxie, in M33 Triangulum, cu doar un telescop de 200mm. wow, trebuie sa incerc si eu sa observ aceasta nebulaosa cadva si mi-am mai propus sa observ si Nebuloasa Helix pe care inca nu am reusit sa o observ. Nebuloase din alte galaxii cred ca se mai vede in M31.
De M27 imi este dor sa o observ cu telescopul, ultima data am vazut-o cu binoclul in data de 21.10.2024. Oricum incepe sa se vada cealalta nebuloasa preferata, M42 Orion.

Am observat aici si multe stele duble si multiple cu denumiri "interesante", ex.STF 410, Bu 858 cu companion mov, etc. Probabil sunt duble grele, dar candva tot trebuie sa incerc sa le observ, pe langa astea usoare cum ar fi Albireo.

Cer senin,
David

[Mircea Pteancu]

Multumesc David pentru aprecierea foarte pozitiva !

Sfatul meu este sa nu bagi in seama prea mult conditiile adverse. Iei nota ca ele exista, vrei nu vrei. Dar daca ai timp sa faci observatii iar cerul este cat de cat senin, fa neaparat observatii.
Ceata usoara sau norii subtiri pot sa insemne ca seeingul este bun, atmosfera linistita. E vreme atunci de stele duble si planete desi la prima vedere totul pare compromis.

Imi cer scuze dar am gresit in raportul meu de observatii. Steaua pe care am observat-o, si obisnuiesc sa o observ si cu reflectoarele de 148mm si 125mm, este STT 410 din Cygnus. STF 410 este o dubla din Perseu de 5'' pe care inca n-am observat-o.

Despre unele simboluri de stele duble:

STF = Wilhelm Struve, devenit cetatean rus sub numele de Vassily Yakovlevich Struve

STT = Otto Wilhelm von Struve, fiul lui Wilhelm, cu numele rusificat de Otto Vasilievich Struve. In general, stelele sale sunt nuci mult mai tari decat STF din cauza cronologiei, el a cercetat cerul dupa tatal sau

Bu = Sherburne Wesley Burnham, un stenograf si astronom amator devenit unul dintre cei mai respectati profesionisti. Stelele Burnham sunt, aproape fara exceptie, stele foarte dificile, fie cu separatii mici, fie cu companioni foarte slabi, fie ambele.
Burnham a scotocit cerul dupa toata pleiada de observatori de frunte: Mayer, William Herschel, John Herschel, South, Dembowski, dinastia Struve.

Am invatat engleza in anii '80 traducand pentru prietenii mei articolele lui Walter Scott Houston, parintele miscarii Deep Sky. Pentru Scotty, stelele duble si variabilele faceau parte din Deep Sky.

NGC 604 este o nebuloasa ca M42 din Orion doar de o suta de ori mai mare. Este mica si slab luminoasa dar bine observabila, prezinta suprafata aparenta intr-un reflector de 200mm, usor de gasit prin metoda ''Y''.
Poate lansam o tema de observatii pentru NGC 604.

Pozele celor doi Struve sunt extrase din cartea lui Alan H. Batten.

Mircea

[iulian90]

Buna ziua tuturor.

A trecut destul de mult timp de cand nu am mai postat pe acest topic, in mare parte pentru ca observatii vizuale am facut destul de rar in ultima perioada ,fie din pricina vremii, nu numai nori, ploi ci si din cauza prafului saharian care si-a facut de cap in septembrie si octombrie, fie din pricina ocupatiei cu astrofoto in unele seri mai bune. Insa au fost seri in care am lasat astrofoto deoparte si am ales observatiile vizuale cu telescopul Gigant de 245mm.
La sfarsit de octombrie s-au ivit doua seri minunate cu cer senin fara nori si fara praf saharian, 25 si 26 octombrie, in care am facut numai observatii vizuale, dar si aseara pe 4 noiembrie s-a ivit o ocazie buna cu cer senin curat si limpede si fara praf saharian, in care am facut si observatii vizuale dar si astrofoto.
Recent am inceput sa tin cont si de nivelul de praf din atmosfera cand consult prognoza pentru observatii, iar pentru asta folosesc un anume site care afiseaza o harta a Europei cu zonele expuse la praful saharian sau asiatic dar si la praful fin rezultat din emisiile poluante (masini ,uzine, termocentrale etc).

https://www.zamg.ac.at/cms/de/umwelt/luftq...?imgtype=0

Linkul spre acest site se poate gasi si in topicul Starea cerului (sticky) care este primul de sus in sectiunea Observatii astronomice- avansati.

Pe data de 25 octombrie am observat urmatoarele obiecte ceresti:

-M 15, roi globular din constelatia Pegasus. Foarte bine vizibil, rezolvabil in multe stele, centrul luminos insa mai greu rezolvabil in stele decat partea periferica.
-NGC 7479, galaxie din constelatia Pegasus. Greu vizibila, slab luminoasa, mica si eliptica.
-NGC 7448, galaxie din constelatia Pegasus. Deasemenea, greu vizibila, la fel de slab luminoasa si de mica , eliptica insa mai difuza decat precedenta.
-M 33, galaxie din constelatia Triangulum. Greu vizibil numai centrul slab luminos. Este vizibila si in cautatorul telescopului, precum si in binoclul 10x50.
-NGC 604, nebuloasa de emisie din interiorul galaxiei M 33. Relativ bine vizibila, slab luminoasa si mica, de forma neregulata, relativ difuza.
-M 31, galaxie din constelatia Andromeda. Foarte bine vizibila partea centrala a galaxiei cu un centru foarte luminos cvasi-stelar inconjurat de o zona difuza luminoasa si eliptica. Partea periferica cu bratele insa nu este vizibila.
-M 32, mica galaxie de langa galaxia M 31. Foarte bine vizibila foarte luminoasa, cu un centru cvasi-stelar luminos, galaxia avand o forma cvasi-eliptica.
-M 110, cealalta galaxie de langa galaxia M 31. Relativ bine vizibila insa slab luminoasa, relativ mare in comparatie cu M 32, de forma eliptica si difuza.
-M 74, galaxie din constelatia Pisces. Greu spre foarte greu vizibila, numai centrul ei este vizibil foarte slab luminos.
-NGC 772, galaxie din constelatia Aries. Este greu vizibila, slab luminoasa, foarte mica de forma cvasi-eliptica, mai mult rotunda.
-NGC 1023, galaxie din constelatia Perseus. Foarte bine vizibila, luminoasa,de forma eliptica, cu centru cvasi-stelar luminos.
-M 77, galaxie din constelatia Cetus. Foarte bine vizibila, de forma cvasi-eliptica cu centru foarte luminos cvasi-stelar.
-Roiul Dublu din Perseus, foarte fain se vedea, avand puderie de stele, printre care si 6 stele mai distincte de culoare galbena sau oranj. Trei in componenta NGC 884, doua cam intre componente si una la N de componenta NGC 869.
-Tr 1, micul roi deschis din constelatia Cassiopeia, la care am observat doua stele duble plus inca cateva foarte slab luminoase in apropierea roiului.
-M 103, roi deschis din constelatia Cassiopeia, s-a vazut bine, avand numeroase stele printre ele si una de culaore galbena care iese mai in evidenta din centru roiului.

Pe data de 26 octombrie am observat urmatoarele:

-Veil Nebula (NGC 6992+6995 si NGC 6960), nebuloasa de emisie din constelatia Cygnus. S-a vazut mai bine decat in alte seri, gratie cerului curat si limpede din acea seara. Am observat cu ocularul de 40mm si filtrul UHC partile NGC 6992 si NGC 6995 ca un filament in forma de arc cu anumite zone mai luminoase decat altele, iar la NGC 6960 de langa steaua 52 Cygni am zarit greu partea aflata la N de 52 Cyg, de forma unei aripi de pescarus.
-North America, o alta nebuloasa de emisie din Cygnus, care s-a vazut relativ greu si s-a evidentiat mai mult prin variatia luminozitatii fundalului prin "baleiere" lenta cu telescopul. Tot cu filtrul UHC si ocularul de 40mm am observat-o.
-M 27, nebuloasa planetara din constelatia Vulpecula. S-a vazut bine cu fultru UHC si ocularele de 40mm si 20mm, mare , difuza relativ slab luminoasa ,de forma unei haltere dar cu vedere periferica s-a vazut si partile mai slab luminoase care impreuna cu partea mai luminoasa da o forma generala eliptica nebuloasei. In interiorul nebuloasei se mai vedeau si cateva stele slabe.
-M 76,nebuloasa planetara din constelatia Perseus. De forma similara cu cea a nebuloasei M 27 insa mai mica si mai slab luminoasa, aceasta nebuloasa s-a vazut totusi relativ bine cu filtru UHC si ocularele de 20mm si 9mm.
-NGC 891. Galaxie din constelatia Andromeda. Este o tinta care in trecut am cautat-o fara suscces cu celelalte telescoape, (114mm si 150mm), insa de data asta cu Gigantul de 245mm si pe un cer bun am gasit-o in cele din urma, foarte greu este vizibila, mare eliptic-alungita si relativ subtire ca urmare a faptului ca galaxia se vede pe muchie spre noi.
-Cr 21. Un mic roi din constelatia Triangulum care l-am regasit in timp ce incercam sa caut galaxia NGC 672 care insa nu a fost gasita. Micul roi a mai fost observat si in trecut cu telescopul de 150mm, din ce mi-aduc aminte, iar in Gigantul s-a vazut destul de bine, avand cam 13 stele, fiind relativ mic.
-M 45 Closca cu pui - Roi deschis din constelatia Taurus. La acest roi care este foarte mare pentru grosismentele oferite de telescopul Gigant am observat mai mult nebuloasele din jurul stelelor Merope si Maia, dar mai ales in jurul stele Merope s-a vazut cel mai bine nebuloasa de reflexie ca un halo ce inconjura steaua si mai mult cu filtrul UHC decat fara el, cu ocularul de 40mm.
-NGC 488, galaxie din constelatia Pisces. Este relativ bine vizibila, mica,relativ slab luminoasa, de forma rotunda si difuza.
-NGC 524, galaxie din constelatia Pisces. Este bine vizibila, relativ luminoasa, ,mica ,de forma eliptica.
-NGC 1514, nebuloasa planetara din constelatia Taurus, in apropiere de granita cu constelatia Perseus. Este relativ vizibila, slab luminoasa, relativ mare, cu o stea in mijloc destulde bine vizibila. Numai cu filtru UHC a fost vizibila nebuloasa.
-NGC 1161, galaxie din constelatia Perseus. Este bine vizibila, relativ luminoasa, de forma eliptica, cu centru cvasi-stelar.

Iar aseara pe 4 noiembrie am observat urmatoarele obiecte:

-NGC 604 - reobservata, s-a vazut parca mai bine decat pe 25 octombrie.
-M 33 - reobservata, deasememena s-a vaut ceva mai bine centrul galaxiei.
-NGC 1528, un roi deschis din constelatia Perseus .S-a vazut bine, fiind relativ mare, cu numeroase stele.
-Roiul Dublu din Perseu, reobservat. S-a vaut si mai bine decat data trecuta, mai sus pe cer si avand si mai multe stele slabe pe fundal ce inconjura cele doua componente ale Roiului Dublu, amestecate cu stele luminoase din ambele componente.
-Stock 2, un alt roi minunat aflat spre N de Roiul Dublu , dar in constelatia vecina Cassiopeia, care este foarte mare, avand numeroase stele.
-NGC 584, galaxie din constelatia Cetus. Relativ bine vizibila, relativ slab luminoasa, mica, de forma cvasi-eliptica, cu centru cvasi-stelar.
-NGC 596, galaxie din constelatia Cetus. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, mica, de forma eliptica.
-NGC 615, galaxie din constelatia Cetus. Foarte greu vizibila.
-NGC 779, galaxie din constelatia Cetus. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, mica, de forma eliptic-alungita.
-NGC 157, galaxie din constelatia Cetus. Foarte greu vizibila, foarte slab luminoasa, relativ mare, foarte difuza.
-NGC 720, galaxie din constelatia Cetus. Relativ bine vizibila, relativ luminoasa, eliptica.
-NGC 936, galaxie din constelatia Cetus. Bine vizibila, relativ luminoasa, mica, de forma cvasi-eliptica, cu centru cvasi-stelar.
-M 77 - reobservta, s-a vazut ceva mai vine decat pe 25 octombrie.
-M 1, ramasita de supernova din constelatia Taurus. Relativ greu vizibila, foarte slab luminoasa, relativ mare de forma cvasi-eliptica usor neregulata si difuza.
-M 42+ M43, nebuloase de emisie si reflexie din constelatia Orion. Aceste nebuloase ,mai ales M 42 s-au vazut aprpape ca-n poze prin filtrul UHC si ocularele de 40mm si 20mm, filamentul estic ca o "mustata" s-a vazut mai bine decat in alte seri iar partea vestica mai difuza si pierduta. In jurul Trapezului s-a vaut bine zona centrala cea mai luminoasa a nebuloasei M 42 ca un fel de cvasi-romb cu detalii intunecate iar la E de Trapez si parte intunecata care aproape atinge Trapezul. Totusi din cauza seeing-ului nu prea bun de aseara nu am reusit sa deslusesc componentele E si F din Trapez.
-NGC 1975, nebuloasa de relflexie aflata ma la N de M 42-43, s-a vaut la limita, doar ca un fel de halo in jurul celor 3-4 stele din dreptul ei.

Mai jos am atasat si niste poze de la "Backyard Star Party" de aseara, in prima poza "subsemnatul" alaturi de Gigantul de 245/1286mm, in urmatorea poza masuta pe care se gaseste un atlas stelar, o foaie cu notitele de observatii si cutia cu oculare si accesorii la lumina lampii cu lumina rosie slaba montata pe masuta, cateva poze cu echipamentul astrofoto format din telescopul SW de 130mm pe montura ecuatoriala, camera ASI178MM si laptopul, pe care l-am setat sa faca fotografii in mod automat la nebuloasa planetara M 76 din Perseu, dar si o poza cu Luna si Venus care apuneau la inceputul serii spre sud-vest. Am facut fotografii la mai multe tinte in diferite seri insa urmeaza sa le prelucrez in zilele urmatoare.

[iulian90]

Aseara am mai iesit din nou la observatii cu telescopul Gigant profitand de cerul senin curat si limpede.
Am vizat niste galaxii de prin partea de sud a constelatiei Cetus ,care nu le-am putut observa cu telescoapele de 150mm si 114mm dar am observat si altele la declinatii mult mai mari precum si alte tipuri de obiecte ceresti, acestea fiind:

-NGC 1052. Galaxie din constelatia Cetus. Este relativ bine vizibila, relativ slab luminoasa,foarte mica si de forma eliptica.
-NGC 1084. Galaxie din constelatia Eridanus. Este ceva mai greu vizibila decat precedenta, mai mare si mai slab luminoasa si totodata mai difuza, de forma eliptica.
-NGC 404/ Mirach Ghost. Galaxie din constelatia Andromeda (langa steaua Mirach). Este bine vizibila, in pofida apropierii (aparente) fata de steaua Mirach, relativ luminoasa, mica ,de forma eliptica, cu centru cvasi-stelar.
-NGC 507. Galaxie din constelatia Pestii (in apropiere de granita cu constelatia Andromeda - face parte dintr-un grup de galaxii numit chiar NGC 507). Este relativ bine vizibila, foarte mica, relativ slab luminoas, cu centru cvasi-stelar. Este cea mai luminoasa galaxie din grupul NGC 507.Voi incerca sa mai observ si alte galaxii din grup ,cel putin una ar mai avea sansa sa fie zarita, nu departe de NGC 507.
-NGC 891. Galaxie din constelatia Andromeda. Foarte dificila de zarit aceasta galaxie chiar si cu Gigantul de 245mm, abia-abia daca am zarit ceva obscur de forma eliptic-alungita in locul unde este pozitionata galaxia pe cer.
-NCG 1275/ Perseus A. Galaxie din constelatia Perseu. O alta galaxie ce face parte dintr-un grup de galaxii, Abell 426,este relativ greu vizibila, slab luminoasa dar cu centru cvasi-stelar,de forma eliptica. Galaxia mai este si sursa de radiatii X si de unde radio, de unde si numele de Perseus A.
-NGC 1931. Roi asociat cu nebuloasa din constelatia Auriga. Este relativ bine vizibil, fiind vizibile 4 stele in centrul roiului asociat, din care trei mai bine vizibile, dispuse in triunghi si una foarte slab luminoasa, toate stelele fiind inconjurate de o mica nebuloasa slab luminoasa si difuza.
-NGC 1908. Roi deschis din constelatia Auriga. Micul roi deschis din apropere de roiul M 38 a dezvaluit peste 15 stele (cu exceptia celor doua mai luminoase de langa roi).
-NGC 2158. Roi deschis din constelatia Gemini. Un alt roi micut si mult mai obscur decat precedentul, se vede greu,dezvaluind pana in 6-7 stele si o ceata difuza foarte slab luminoasa (formata din restul de stele ce nu pot fi rezolvate).
-NGC 1535 / Cleopatra. Nebuloasa planetara din constelatia Eridanus. Aceasta nebuloasa planetara este bine vizibila, luminoasa , relativ mica, de forma rotunda usor neregulata avand o culoare cenusie usor verzuie la cel mai mic grosisment (32 x cu ocularul de 40mm dar culoarea este vizibila si la 64 x - ocular 40mm si barlow 2x), avand o stea centrala greu vizibila la grosismente mari.

In afara de aceste obiecte am mai observat si roiurile deschise M 36, M 37 si M 38 din Auriga si M 35 din Gemini, precum si nebuloasele M 42 + M 43 din Orion, apoi m-am retras la caldurica caci se lasase un frig patrunzator la miezul noptii.

[Mircea Pteancu]

'' Cer senin curat si limpede '' ... hm ... ce este oare acela ? N-am mai vazut asa ceva de atata vreme incat incep sa ma indoiesc ca exista in realitate.

Glumesc ( pe jumatate ), frumoase observatii Iulian, felicitari !
Foarte bine ca ai profitat de cerul bun si ai observat in Cetus si in Eridanus.
Aici la mine, abia se vede Alfa Ceti. Gasirea lui M77 cere un mic efort iar gasirea lui Mira Ceti a devenit o arta.

Ca sa nu inchei totusi in ton (prea) plangacios, aseara am reusit sa rezolv Keid / 40 Eridani / STF 518 cu luneta ''zoth'' F/ 13,8 la G= 118x / TS 7mm UWA. Keid este o stea multipla dar aseara am reusit sa vad doar STF 518 AB. Asta am si dorit: 40 Eri B este o pitica alba de clasa spectrala DA3, prima descoperita si cea mai usor de observat. Nu ca Sirius B care este de aceeasi natura dar care te perpeleste mult si bine pana ce reusesti sa o vezi.

Spor la observatii, Mircea

[iulian90]

Multumesc frumos dl. Pteancu.

Mira Ceti am observat-o si eu de curand si este aproape de minim cu doar un grad mai luminoasa decat steaua de 9,4 mv din imediata apropiere a sa deci undeva pe la 9,2-9,3 ar avea magnitudinea Mira Ceti.
O sa incerc sa observ si eu steaua 40 Eri, mai ales daca companionul sau este o pitica alba.

[Mircea Pteancu]

Vineri 22 Noiembrie am fost la observatii pe cer negru, cu Armand. Deoarece prognoza meteo era destul de nefavorabila, nu ne-am spart in figuri cu telescoapele, ne-am mulltumit amandoi cu reflectoare de cinci inch.
Dupa ce ne-am balacit oleaca, la mica adancime, in cerul apropiat / Shallow Sky si am observat Jupiter, Saturn si Marte ( 10 obiecte, cu tot cu satelitii ), am dat comanda de warp 7 la sala motoarelor si am trecut in Cerul profund/ Deep Sky.
Am avut astfel parte de premiera absolut superba de a vedea, slab luminoasa dar totusi bine vizibila pe Phantom Galaxy / M74 in Pisces. Mai precis, pentru prima data am reusit sa vad M74 cu telescopul meu de 125mm. Si am vazut inca alte 63 de obiecte. Detalii puteti citi aici:

https://www.astroclubgalaxis.ro/2024/11/gi...mbrie.html

Cer senin, Mircea

[iulian90]

Buna ziua tuturor.

Dupa mult timp in care rar am mai facut observatii vizuale, de cele mai multe ori astrofoto, aseara am dedicat mai mult timp observatiilor vizuale in zona constelatiei Virgo, unde se intalnesc numeroase galaxii printre care si cele din celebrul Lant al lui Markarian.

Am scos telescopul Gigant 245mm la aer si dupa ce s-a aclimatizat m-am pus imediat pe cautat si observat galaxii, de data asta ajutat si de platforma ecuatoriala care mentine tintele in camp si faciliteaza mult observatiile vizuale, putand trece rapid de la o tinta la alta fara sa mai fie nevoie sa ma uit des prin cautator (daca tinta ar fi iesit din camp fara urmarire). Dealtfel telescopul Gigant acum il folosesc numai pe platforma ecuatoriala de cand i-am construit-o, fie la astrofoto, fie la vizual.

Am inceput cu galaxia M 60, pornind dispre steaua Vindemiatrix (Epsilon Vir) spre steaua Rho 2 Vir si virand spre steaua 34 Vir dau de galaxia M 60 pana sa ajung la steaua respectiva.

Galaxia M 60 se vedea foarte bine ,luminoasa, relativ eliptica, cu centru luminos. In imediata apropiere se zarea greu si NGC 4647, foarte obscura.
Nu prea departe de cele doua galaxiii se zarea si galaxia M 59, mai micuta la la fel de bine vizibila, mai eliptica si cu centru luminos, iar putin mai la S se zareau si galaxiile NGC 4637 (relativ bine vizibila,eliptica ) si NGC 4660 ,micuta ,rotunda si cu centru luminos, cvasi-stelar.
Apoi m-am intors la steaua Rho 2 Vir si de acolo am pornit spre galaxia NGC 4596 care se vedea relativ bine, mica dar ceva mai slab luminoasa ,si de acolo am pornit spre asterismul de forma cifrei 9 spre vest, in apropierea caruia am zarit galaxiile NGC 4564, foarte mica dar luminoasa si bine vizibila, NGC 4567 ,greu vizibila aproape la limita si steaua dubla cu separatie mica care se gaseste in asterismul "9" marcat in harta Stellarium de mai jos.
Putin mai la N de acel asterism am zarit galaxia M 58, bine vizibila, eliptica cu centru luminos cvasi-stelar, putin spre NV se vedea si galaxia M 89, foarte bine vizibila luminoasa , nu departe de dansa se zareau greu si galaxiile NGC 4550 si NGC 4551 ,ultima chiar la limita vizibilitatii.
De acolo am facut un salt spre galaxia M 90, care se vedea relativ bine, destul de mare ,eliptica difuza dar cu centru aproape stelar, nu doar cvasi-stelar. Iar de acolo m-am intors spre M 89 de unde am facut un salt spre galaxia M 87 /Virgo A, care se vedea foarte bine cu centru foarte luminos cvasi-stelar.
Am incercat sa observ jetul relativist de plasma ce porneste din nucleul galaxiei insa fara succes, luminozitatea mare a centrului galaxiei ingreuneaza vizibilitatea jetului, si poate seeing-ul nu foarte prietenos de aseara.
Insa am zarit usor galaxia NGC 4478 din apropierea lui M 87 si chiar galaxia NGC 4476 dar greu ,la limita.
De acolo am pormit spre asterismul triunghiular, "poarta" spre Lantul lui Markarian, am facut insa un popas la acest asterism unde am observat galaxia NGC 4440, relativ greu vizibila, foarte mica si eliptica, apoi am pornit spre galaxiile M 84 si M 86, cele mai luminoase din Lant. Acestea se vad foarte bine, ambele sunt foarte luminoase, cu centre luminoase cvasi-stelare, M 86 fiind ceva mai difuza decat M 84. In apropierea lor am zarit galaxiile NGC 4387 (greu vizibila, rotunda ) si NGC 4388 (foarte greu vizibila, eliptic-alungita).
De aici am pornit spre urmatoarele galaxii din Lantul lui Markarian, anume NGC 4461 (relativ vizibila, slab luminoasa dar cu centru cvasi-stelar) si NGC 4458 (greu vizibila, slab luminoasa), urmate de perechea NGC 4435-NGC 4438 / "Ochii" , care se vedea relativ bine, NGC 4435 mai luminoasa, cu centru cvasi-stelar, NGC 4438 ceva mai slab luminoasa si mai difuza, apoi spre galaxiile NGC 4473 (bine vizibila, luminoasa cu centru cvasi-stelar) si NGC 4477 (relativ bine vizibila, ceva mai difuza), pe langa ultima am zarit la limita si galaxia NGC 4479, foarte slab luminoasa. Am trecut si pe la NGC 4459 care se vedea bine luminoasa ,cu centru cvasi-stelar si am terminat cu galaxiile M 88 (relativ vizibila, slab luminoasa dar cu centru cvasi-stelar) si M 91 (relativ greu vizibila, mica si rotunda).

Cam aceasta a fost incursiunea prin "Tinutul Galaxiilor" din Virgo. In prima imagine de mai jos, cu o captura de ecran cu Stellarium, am notat cu sageti rosii traseul care il urmez de regula cand observ galaxiile din zona Lantului Markarian din Virgo. Uneori mai fac salt direct de la M 59 spre M 58 (sageata intrerupta) dar aseara am ajuns la M 58 pe ocolite, caci am mai avut alte galaxii pe drum de observat in preajma stelei Rho Vir si a asterismului "9".

Nu am ezitat sa observ nici galaxia Sombrero M 104 caci tare frumos se vedea prin Gigantul de 245mm, mi-a ramas intiparita imaginea ei de anul trecut cand am observat-o cu acest instrument.

Apoi am trecut si la astrofoto si am fotografiat galaxia M 87 cu camera ASI 178MM prin telescopul Gigant, la expunere de 2s, aduanand cam 200 cadre care inseamna in jur de 400 s adica 6 minute si 36 s, dar in acest timp am reusit sa scot in evidenta detalii ce nu le-am putut observa vizual, anume; jetul relativist din centrul galaxiei M 87 care in fotografii se distinge cat de cat, plus alte galaxii obscure in imediata apropiere a lui M 87, care erau imposibil de zarit vizual.

[iulian90]

Aseara am repetat observatiile in zona galaxiei M 87 cu telescopul Gigant 245mm, am reusit sa observ galaxiile vecine NGC 4486A si NGC 4486B, care s-ar putea sa fie sateliti ai galaxiei M 87.
NGC 4486A la prima vedere pare o stea , avand un centru foarte luminos, cu aspect stelar, dar privind cu atentie , pe un cer curat cum a fost aseara , se zareste o aura foarte slab luminoasa in jurul centrului , de forma eliptica, aceasta fiind o dovada ca e galaxie si nu o stea, cum credeam inainte, desi am mai zarit-o si perceput-o ca stea in imediata apropiere a lui M 87 cu ocazia altor observatii facute anul trecut.
Cu telescopul de 150mm am perceput galaxia NGC4486A numai ca pe o stea cand am mai observat galaxia M 87 in anii trecuti, fara sa imi dau seama ce este cu adevarat acea steluta.
Si cealalta galaxie , NGC 4486B , am reusit sa o zaresc la limita , fiind foarte mica si foarte slab luminoasa, de forma circulara, ca o biluta foarte mica.
Insa jetul de plasma din centrul galaxiei M 87 nu am reusit sa il zaresc, un motiv ar fi luminozitatea mica, similara cu luminozitatea celor doua galaxii foarte slab luminoase (din care una PGC 41342) din preajma centrului lui M 87 ( conform pozelor de mai sus) si faptul ca jetul e acoperit de luminozitatea mare a centrului galaxiei M 87.

Totodata aseara am strans peste o mie de cadre de 2s cu galaxia M 87 si vecinii sai, NGC 4486A, NGC 4486B , PGC 41342 si perechea sa fara nume , NGC 4478 , NGC 4476 precum si jetul de plasma din centrul galaxiei M 87, cadrele de aseara fiind de calitate mai buna decat cele de alaltaseara. Astazi voi prelucra cadrele cu M 87 dar sunt sigur ca din 1000 de cadre rezultatul final va fi cu mult peste cel prezentat mai sus.

[iulian90]

Iata si imaginea finala a zonei cu galaxia M 87, dintr-o stiva de 1257 cadre de 2s stranse aseara. E cu mult mai buna decat imaginile de mai sus, cu detalii mai bine vizibile si zgomot mai redus. Jetul de plasma din centrul galaiei M 87 se observa mult mai bine iar in preajma galaxiei M 87 se vad si celelalte galaxii mai bine.
Galaxia NGC 4486A se pare ca are o stea din Calea Lactee suprapusa peste centrul ei, usor decalata, de aceea si aspectul galaxiei foarte stelar. Steaua respectiva are magnitudinea de 11.6 .
Magnitudinea limita imaginii ar putea ajunge aproape de 20, am reusit sa indentific stele cu magnitudini de pana 18.25 cu ajutorul Wiky-SkY Map, dar sunt stele si mai slabe de atat care nu au putut fi indentificate.
Mai multe galaxii PGC sunt vizibile in imagine, in preajma galaxiilor M 87, NGC 4478 ,NGC 4476 sau NGC 4486A, insa unele nu am reusit sa le indentific. Galaxia NGC 4486B surpinsa in primele imagini de mai sus nu a mai intrat de data asta in imaginea imbunatatita de mai jos.