[Mircea Pteancu]

Rezonez intrutotul cu cele descrise de Night si Tudor.
Nu simt deloc vreun impuls de a privi cerul cu binoclul la modul obiectiv, stiintific. Ci ma las cuprins de farmecul deosebit al cerului instelat.
M-am apucat de observat variabile dupa decenii de viziuni astrale poetice , intr-o incercare de a rasplati Astronomia pentru darurile pe care mi le-a dat.

Privitor la montura cu oglinda plana:

https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=29794#29794

sau direct

https://www.fvas.net/bino.html

Deocamdata ma multumesc cu Parghia binoculara care este mai comoda ca montarea pe un trepied.
Nici stabilizatorul nu-i de lepadat.

https://observoergosum.blogspot.com/2018/0...s-ala.html

Dar, cine stie !? Am o oglinda plana de 200x200mm pe care voiam sa o folosesc la construirea unei ''camera obscura''. Dar poate-i schimb destinatia ...

Mircea

[CristiB]

[Night]

O observație astronomică presupune legarea spațiului de timp, și denumirile devin relevante, dacă consemnăm ceva. În mod comic, chiar a nu observa nimic deosebit, este o observație în sine deoarece dacă peste o oră se va întâmpla ceva în zona respectivă (o novă, supernovă) avem repere temporare.

Dacă nu mă înșel, se pot numi ulterior observații anterioare (ca la asteroizi, precovery) când un obiect este descoperit în observații anterioare descoperirii sale efective, ce ajută la definitivarea unei orbite.

Este anecdotică povestea unui popularizator al astronomiei de la începutul secolului trecut, inimosul Victor Anestin, care într-o discuție cu un prieten l-a întrebat: Ai observat eclipsa de Lună de aseară? , la care prietenul răspunde, Am văzut eclipsa, dar nu am observat-o! (în sensul că nu a notat momentele de început, sfârșit, sau alte contancte importante relativ la cratere, sau alte repere lunare).

Iată cum, contemplarea cerului este o trăire, un sentiment, pe care în cuvinte îmi pare că-l împietez, încercând a-l descrie. Dar, să nu uităm, că tocmai această mirare (și contemplare) ne-a apropiat de acest fascinant domeniu, în primul rând!

[David Marica]

In seara aceasta, dupa ce am terminat sesiunea de observatii cu telescopul, am decis sa fac observatii mai relaxante si rapide cu binoclul Lacerta Explorer 10x50. (08.11.2024, 23:00-23:23)

- Am inceput cu M42-43 care s-au vazut foarte frumos in binoclu, stralucitor.
- Steaua inflacarata Betelgeuse, portocaliu aprins si stelele din centura lui Orion, Alnitak, Alnilam si Mintaka.
- Am trecut la roiuri deschise, Mel 20, Mel 25 si M45, care s-au vazut superb.
- Jupiter si satelitii sai galileeni, desigur, fara benzi ecuatoriale.
- Saturn (se vedea inclinatia ei)
- M29 si M39 (cu usurinta datorita pozitiei lor mai spre orizont)
- M38, M36, M37, aceasta "trinitate" l-am gasit intamplator in apropiere de Mel 20, s-au vazut destul de bine.
- NGC 1528
- Asterismul "Kemble's Cascade"
- M34, M31, M33
- Roiul Dublu din Perseu (NGC 884 & 869), Stock 2 si NGC 457.
- Vega se vedea frumos spre apusul ei.
- La ora 23:19, meteor cu ochii liberi spre Cassiopea, probabil o taurida.

La sfarsitul sesiunii de observatii am decis sa incerc o noua stea variabila, Gamma Cas.
- Gamma Cas si am estimat-o la mag. 2,4, 08.11.2024, ora 23:23. Stele de comparatie, 23 si 27 (23 = Caph; 27= Ruchbah).

Cer senin, David

[Mircea Pteancu]

Excelente observatii David !
Pentru ca faci frecvent observatii, ti se dezvolta acuitatea vizuala. Imi place cum ai remarcat detalii la Saturn cu binoclul.

Ma bucur ca ai continuat observatiile de variabile cu Gamma Cas.
Navi este o stea foarte ciudata, greu de observat vizual, este foarte fierbinte, variaza neregulat, este parte din dubla vizuala ADS782AB dar si dintr-o binara spectroscopica, are o viteza de rotatie atat de mare incat abia se mai simte gravitatia la ecuator si de aceea arunca materie in spatiu, isi schimba clasa spectrala de la B la Be, ba emite, ba nu emite radiatii in H beta si este o sursa de raze X etc etc +++.

https://cs.astronomy.com/asy/m/nebulae/475695.aspx

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

Nu mi s-au '' aliniat planetele '' pentru observatii din 18 Noiembrie. Au fost cateva ''accese'' scurte de cer senin dar nu am reusit sa le fructific. Vremea potrivnica a fost cauza principala. Abia Vineri 13/ 14 Decembrie, dupa miezul noptii, am reusit sa revin sub cerul instelat dar si atunci pauza dintre nori a durat mai putin de o ora. Cerul a fost partial senin dar incarcat de pacla si in timpul observatiei.
Vazand ca situatia nu este promitatoare, nu m-am obosit sa scot la observatii vreun telescop ci am preferat sa folosesc binoclul Swarovski Habicht 7x42mm.

Observatii:

- imediat ce am inceput observatia, intre 0:15 si 0:20, am vazut cu ochii liberi patru meteori care pareau sa aiba radiantul in constelatia Gemenii

- In M44, invizibila cu ochiul liber, am numarat 11 stele intr-un roi foarte palid, timorat de excesele de lumina ale Lunii

- In Orion am vazut perechile de stele Theta 1- Theta 2 si 42 Ori -45 Ori

- In jurul stelei Theta 1 Ori se zarea nebulozitatea lui M42 dar foarte mica si slab luminoasa

- Dubla STT 747 a fost rezolvata in forma de cifra ''8'' dar nu separata

- Roiul Collinder 70 aproape ca nu se vedea, abia am reusit sa identific sase, sapte stele, inclusiv cele din asterismul aratos altadata, in forma de '' S '' - acum fara forma

- In roiul Cr 69 am numarat cinci stele

- Roiul Collinder 65 a adus in schimb o surpriza placuta, am numarat 11 stele, printre care giganta rosie 119 Tau/ Ruby Star, foarte neglijata de catre amatorii de astronomie.
Intr-o scrisoare catre editorul revistei Journal of British Astronomical Association , publicata in numarul din 9 Februarie 2009, Abdul Ahad demonstreaza ca steaua 119 Tauri este a doua ca intensitate a culorii rosii intre stelele vizibile cu ochiul liber. Intradevar, cu un indice de culoare CI = 2,07 , 119 Tau se afla intre Miu Cep/ Garnet Star cu CI = 2,25 si Betelgeus cu CI= 1,85.
Datorita luminii Lunii si a poluarii luminoase ( deteriorarea vazului datorita varstei binevoiesc sa o neglijez cu cochetarie ), 119 Tau nu se vedea cu ochiul liber dar se vedea excelent in binoclul 7x.
Va indemn sa observati aceasta stea care este un adevarat ''star'' al cerului de iarna !

- In NGC 1981/ '' Roiul Crocodilul'' am numarat doar patru stele, adica picioarele din spate si ''vertebra'' dintre picioarele din fata, considerand ca animalu' priveste spre Rasarit

- Marte, ca o stea rosiatica foarte luminoasa este acum un bun reper pentru gasirea roiului M44 deoarece se afla la NV de acesta. Profitati de ocazie, stim din vremea lui Tycho Brahe ca Marte se deplaseaza repede pe cer.

- La Jupiter se vedea discul minuscul, cu doi sateliti galileeni la Est si unul la Vest.

- A mai observat doar Luna, aflata la o raza selenara distanta spre Est de Pleiadele sarace in stele dar care, impreuna, alcatuiesc intotdeauna un remarcabil peisaj ceresc pitoresc. Adica foarte potrivit pentru a fi desenat - ceea ce am facut, pictarea o las in seama celor talentati.

Cer bi-senin, Mircea

-

[Night]

Iată cum un binoclu ce costă doar 200-300 de lei (poate 500 dacă suntem mai pretențioși) poate aduce o desfătare cerească mult mai consistentă decât un telescop de 10 ori mai scump. Felicitări pentru demersul de a face cunoscută această modalitate de a explora cerul.

[Mircea Pteancu]

Multumim pentru incurajare Night, sunt intrutotul de acord cu ce ai spus !
Ma bucur ca ai revenit pe forum.

Cer senin si toate cele bune, Mircea

[David Marica]

Aseara, 27.12.2024, dupa ora 22, am decis sa ies afara sa fac observatii cu Binoclul 10x50 Lacerta Explorer si cu telescopul, cerul fiind excelent, senin, negru, cu multe stele.
Intre 22:20 si 23:00, am facut urmatoarele observatii cu binoclul:

- La ora ~22:20, spre Vest - NV, am zarit o stea portocalie cu ochii liberi, dar in binoclu se vedea ca o stea dubla portocaliu-rosiatic, foarte bine rezolvata. Prin preajma era stralucitor si Deneb. Din ce imi amintesc, era la stanga de Deneb. Problema este ca m-am intors s-a fac ceva poze, iar cand am revenit dupa cateva minute cu binoclul, nu mai era, dar Deneb era in continuare pe cer. Ciudat, deci nu stiu, o fi fost o stea dubla, satelit(cu sau fara lasere), dar avion nu cred, deoarece avionul are led-uri rosu si verde intermitent si se misca rapid. Deci interesanta experienta am avut, am crezut ca observ pentru prima data o stea dubla rosie foarte interesanta.

Am mai observat:
- M39 si steaua Deneb;
- M31 (s-a vazut decent, nucleul galbui si foarma sa ovala, parca se vedea si M110 mai indepartat si foarte difuz);
- M33 ca un norisor gri foarte difuz; Steaua Mirach (galbui);
- NGC 457, Roiul Bufnita s-a vazut foarte bine in Cassiopea;
- NGC 884 si 869, stock 2
- Mel 20, Mel 25 si M45, aceste roiuri s-au vazut spectaculos prin binoclu, evident s-au vazut si cu ochii liberi.
- Jupiter si satelitii sai, foarte mici in binoclu, imi tremura mult mainile spre zenit.
- Marte (s-a vazut frumos, luminos si rosiatic)
- Pollux si Castor, cu culorile lor diferite, alb-albastrui si galbui.
- M42 si M43 - s-au vazut foarte bine, probabil daca era binoclul pe un trepied vedeam mai multe detalii.
- Am admirat si stelele din jurul constelatiei Orion, Saiph, Rigel, Alnitak, Alnilam si Mintaka, Betelgeuse, Bellatrix si cred ca si Lambda Orionis;
- Sirius stralucitor, iar mai jos de Sirius, roiul M41, iar putin mai departe, la stanga de M41 se vedea si M47.
- M81 si M82 foarte slab si difuz, cred ca doar M81 se vedea mai mult.
- Steaua dubla binoculara, Mizar si Alcor.
- Am incercat sa observ o noua stea variabila, pe care sa ii calculez magnitudinea, dar am decis s-a fac cu ochiul liber, mainile erau obosite, iar stelele de comparatie erau mai indepartate.
https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=239427#239427

Cer senin,
David

[zoth]

Si azi si in urma cu o saptamana am observat cu benoclul trecerea la meridian a planetei Venus in jurul orei 15.30. Nici azi, nici in urma cu o saptamana nu am putut vedea sau estima faza planetei la magnificatia de 10x si nu-mi mai aduc aminte daca acest lucru este posibil sau nu. Poate cineva cu mai multa experienta sa-mi dea o parere..
Azi am avut la indemana si luneta acromata de 80mm si la 33x faza se vedea clar. Am mai constatat ca sunt varza la estimare, azi am prognozat un 50% si cand m-am uitat pe soft faza era de 55%. Trebuie sa mai exersez, sunt inca departe de adevar ..
Pe la 16.30 am vrut sa-l vad si pe Saturn trecand la meridian dar el nu a fost de aceeasi parere, am reusit sa-l disting in benoclu abia spre orele 17.00.

Cer senin in 2025!

[tudor]

Dupa luni de repaos am scos Albatrosul la stele pentru o scurta sesiune de observatii
Zona Fundulea, 2 ianuarie 2025

Am observat:
Nebuloasa Orion cu ocularele TV Plossl 32mm filtru UHC, Fujiyama 25mm, Morpheus 17.5mm si TV Delite 11mm
Nebuloasa Flame cu TV Delite 11mm
Nebuloasa Crab cu Morpheus 17.5mm
Pleiadele cu Morpheus 17.5mm

Dar pentru mine obiectele noptii au fost acestea doua, pentru care am stat ceva sa le gasesc:
Asteroidul Eunomia cu Morpheus 17.5mm, ora 21:25. Este al zecelea asteroid observat de mine!
Telescopul James Webb Space Telescope (JWST). A avut o magnitudine aparenta de aproximativ mag. 8.

[Mircea Pteancu]

Tudor

Felicitari pentru inaugurarea campaniei de observatii 2025 !
Desi n-ai suflat o vorbulita, din mentionarea ocularelor ( grosismentelor ) folosite se vede ca nebuloasele M42- M43 ti-au dat serios ''de lucru''. Adica ai avut ce vedea.

Iar asteroidul Eunomia si, mai ales, JWST sunt cu adevarat visinele ( bine insiropate in visinata / da-le-ncolo de cirese, ca nimeni nu le baga in seama ) de pe tort.

Daca mai stii despre opozitii de asteroizi, te invit sa ne dai alerte, sa le observam si noi.
Iar despre vizibilitatea lui JWST habar nu am avut. Multumesc pentru ponturi !

Cer senin, Mircea

[tudor]

Da, am observat îndelung M42 și M43. Ce mi-a atras atenția a fost conturul bine delimitat al nebuloasei. M-am concentrat pe niște stele de magnitudini greu accesibile, ce se suprapuneau pe suprafața luminoasă a nebuloasei. Cat despre asteroidul Eunomia și JWST m-am chinuit ceva sa le gasesc. Asta pentru ca FOVul era plin de stele de toate magnitudinile, ce facea repararea mult mai anevoioasa.

În noapte asta, 4 ianuarie 2025, cu Fregata și ocularele TV Delite 11mm, din Bucuresti, am urmărit ocultatia Saturn/Lună. La ora 20:00 a început ocultatia. Saturn la 36x s-a observat ca un glob mic tăiat de o linie. Planeta aproape atingea nimbul din penumbra Lunii. La ora 20:05 Saturn s-a ascuns după Lună, rămânând vizibil doar Titan, satelitul natural al lui Saturn! După câteva zeci de secunde și satelitul a fost acoperit de Lună.

[Night]

Apropo de ocultația de aseară, la imersie Saturn s-a văzut cu ochiul liber până când discul era 1/2 în spatele Lunii (in telescop).

Însă, când a ieșit (de partea scăldată în razele Soarelui), nu s-a văzut cu ochiul liber timp de cel puțin 30-40 de minute. Lucru perfect normal, având în vedere faza Lunii.

Ochiul uman și a sa capacitate de a vedea distinc obiecte ce au străluciri aparente diferite! (Mi-aș fi dorit un full well uman mai bun).

[Erwin]

Pentru că abia ne întorsesem din vacanță nu am avut vreme să pregătesc un setup pentru observarea faimoasei ocultații de aseară, așa că am ieșit cu binoclul 7x42 Swarovski Tirol nu departe de blocul în care locuiesc. De la balcon nu s-a văzut din cauză că blocul de la vest este mai înalt cu 2 etaje.

Imaginea a fost cristal, am putut vedea clar câteva cratere mari de pe Lună însă nu am putut deosebi Saturn de un guguloi luminos, totuși nu avea aspect stelar. Lumina cenușie a Lunii era neuniformă, se zăreau mările lunare. Am stat în umbra unei "construcții într-o apă" ca să nu îmi bată felinarele în ochi. Am putut urmări ingress-ul, scăderea treptată a luminozității lui Saturn când a fost acoperit de Lună, câteva zeci de minute bune, nu am numărat. Deoarece pentru a vedea ieșirea ar fi trebuit să merg mai departe, poate în parc, Luna fiind prea jos, am renunțat și am intrat în casă.

A fost prima observație astronomică din acest an cu binoclul. Serile trecute am observat Jupiter, Marte, Venus și Luna doar cu ochiul liber.

La mulți ani cu cer senin, tuturor!