[dreammer54]

Va salut.
Incerc, modest, dupa o pauza de cativa ani, sa privesc din nou cerul.
Cer urban, Bucuresti si instrument cat mai usor.
Asta ma limiteaza la Luna si planete.
In conditiile astea nu mai mai gandesc la apertura, dar vreau ceva cu contrast mai ridicat. Am avut Heritage 130/650, dar nu mai vreau - nu m-a dat pe spate la contrast si sharpness planetar.

Optiunile mele sunt intre un Mak de 90 (eventual 102, poate) si un refractor DIY de 83/900.
MAK-ul, pe hartie, e destul de tentant datorita dimensiunilor.
Trebuie sa mai ies si (foarte) ieftin, asa ca luneta castiga de deaprte.
Doar ca e luuunga si tare mi-e ca i-ar trebui o montura ceva mai solida decat Lacerta AZ6. Pot sa -mi fac singur, single-arm, fie din placaj, fie din teuri zincate. Sau stil Berry-dobson mount.
Doar ca ma tem ca va creste greutatea totala (OTA+montura) mai mult decat e acceptabil pentru mine.

Problema cu MAK-ul de 90 e ca nu ma pot apropia financiar de el si va mai dura muuult pana sa o pot face (oricat de "ieftin" ar fi la 1.000 si ceva de lei, nou, acum).

Intrebari:
Pe cerul Bucurestiului, obiectivulnasta de 83/900 ar putea fi folosit la planete (Jupiter, Saturn) pe la 150x? Stiu ca depinde foarte mult de seeing, dar mai conteaza si optica.
De Luna nu-mi fac probleme.

Am avut intr-o seara un cer bun si printr-o lunetica cu obiectiv de binoclu de 70 mm am vazut Pleiade, Jupiter (da, 2 benzi fantomatice, chiar daca la aproximativ 35x - am fortat obiectivul, stiu).

A doua chestiune...am un focuser cu cremaliera luat de pe un reflector Bird-Jones. Cursa cred ca mi-ar fi destula si cred ca il pot adapta astfel incat sa il prind pe corpul lunetei.
Nu stiu cum "merge", dar daca e prpst se poate transforma, cred, intr-un Crayford/pe rulmenti. Macar am tubul portocular asigurat.

Deci...se poate duce un obiectiv de 83/900 acromat la puteri de 150x pe cer urban si la Jupiter, atunci cand seeingl e bun?

Multumesc.

Am.avut demult 72/900 tot DIY, dar nu prea aveam habar de multe atunci, am vazut Jupiter de vreo 2-3 ori, m-a dezagit si mi-am orientat interesul spre alte obiecte de pe cer.

Multumesc.

P.S.: stou doar ca prima cea mai frumoasa imagine a fost cu 72/90 la 90x, Saturn.
Apoi, mai tarziu, roiuri deschise prin Heritage 130/650 si mai tatziu, Jupiter prin 150/750 flextube...buna opticala 150/750, pacat ca a trebuit sa renunt la el

[dreammer54]

S-au adunat ceva vizualizari la topicul asta...chiar nu a privit nimeni prin acromat 83/900 incat sa poata aprecia pana la ce marire ofera o imagine buna? Oricat de subiectiv ar fi "imagine buna" (experiemta personala, asteptarile fiecaruia, norocul la cumparare, seeing etc).
Multumesc.

[iulian90]

Salut.

Eu folosesc o luneta cu obiectiv de 83/900 (apertura reala de 80mm), si pot spune ca e buna in general la planete, Luna si Soare (cu filtru solar bineinteles) avand un contrast bun, insa la planete cromatismul este oarecum cam deranjant, in special "fringe-ul" albastru-violet la marginea discului luminos al planetelor (cele mai luminose precum Venus, Jupiter sau Marte la opozitie) iar imaginea este putin virata spre o nuanta mai "calda", in rest se descurca bine, chiar si la obiecte de cer profund, nu prea slab luminoase.
Insa pentru planete, Mak-ul de 90mm ar fi mai indicat nu doar pentru ca este mai compact, dar are calitati optice ce il apropie mai mult de reflectoare, in special cromatismul mult mai redus decat in cazul unui acromat datorita caruia imaginea planetelor se vede mult mai naturala, focala nativa lunga in pofida dimensiunii mici a tubului, in mare un Mak e mai specializat pe planete si in general pentru grosismente mari decat o luneta cu obiectiv acromat.
Am si lunete dar si reflectoare si pot spune ca reflectoarele m-au fermecat cel mai mult datorita lipsei cromatismului, mai ales cele cu raport focal mare care ofera imagini foarte bune cu un contrast bun in pofida obstructiei produsa de oglinda secundara. Datorita acestor calitati optice ale reflectoarelor am ajuns in prezent sa detin mai multe reflectoare decat lunete (5 reflectoare vs 2 lunete).

[Mircea Pteancu]

dreammer54

Bine ai revenit in Astronomie ! Si sper sa ti se rezolve orice fel de problema.
Poate reusim sa te ajutam cumva.

Nu ti-am raspuns nimic deoarece nu am luneta de 80mm, nu am experienta cu asa ceva. Daca obiectivul este decent, banuiesc ca da rezultate bune la planete, Luna si Soare.
Dar inclin sa fiu de aceeasi parere cu Iulian, poate ca Makul ar fi mai potrivit la planete. Am un ETX 90x1250mm si ofera imagini foarte bune la stelele duble, domeniul meu preferat. Dar este un instrument cu obstructie centrala, totusi.
Luneta de 80mm nu am dar am mai multe de 60mm. Nici macar ETX ( care are pedigree ) nu intrece luneta ''zoth'' 60mm. Dar spre deosebire de luneta 80mm despre care vorbim aici, care este F/11, luneta ''zoth'' este F/ 13,8. Imaginile sunt frumoase ca de vis. Ceva mai slab luminoase, desigur.
Asa e coorva asta de Optica, pana la urma tot te ''traduce'' pe undeva ...

Mircea

[catalin dumitru]

Obiectivele Fraunhofer 80-83/900 mai pot fi "gâdilate" prin respațiere . Unele ies chiar beton , e chestie și de noroc , să ai suficientă marjă și să nimerești lentile fără defecte zonale . Sau să le poți anula erorile de șlefuire prin rotirea între ele .

[Night]

Dacă nu mă înșel obiectivele de tip dublet au marcate orientarea din fabrică. (s-ar putea să mă înșel).

[mmarin]

Aia cu „Makul e bun pentru planete” e din seria legendelor astronomice pe care toată lumea le repetă da' nu stă nimeni să le verifice. „Binoclul e instrumentul cu care să faci primii pași în astronomie”, „cumpără un plossl”... toate sfaturile astea au fost bune când au fost date acu' un milion de ani, în contextul discuțiilor respective dar nu sunt adevăruri absolute.
Mak-urile au obstrucție centrală măricică - cca 30% și, pentru că chinezu' a vrut să concureze SCT-urile și a redus raportul focal sub cel calculat de rus, au aberație sferică de gradul doi decelabilă. Mai adăugăm câmpul îngust și lumina parazită pe care tubul de perforație nu e în stare să o elimine complet și deja nu mai par atât de bune pentru banu' cerut.
Pe de altă parte, obiectivele cumpărate de pe Ali Express sau alte târguri online sunt oarecum o loterie: cele mai multe sunt cam la aceeași calitate cu cele montate pe lunetele ieftine, unele sunt chiar bune, unele sunt rebuturi. Și într-adevăr, un tub lung cere o montură mai solidă. De fapt, cu răbdare poți aduce o montură ieftină în parametri sau poți construi una decentă dar fără un trepied sănătos nu poți obține o imagine stabilă la magnificații mari.
În final o să reiasă că tre' să spargi mai mulți bani decât ai calculat inițial.
Și, ca să răspund și la prima întrebare, cu un acromat de 80/900 poți atinge 120x fără ca imaginea să devină inutilizabilă dacă te ajută condițiile atmosferice. În buricul târgului însă n-o să se întâmple prea des.

[Night]

omiteți culoarea mak u ri lor.

per say.

[dreammer54]

Craciun Fericit tuturor.
Va multumesc pentru ajutor.
Raspund cu foarte mare intarzier, dar nu din lipsa de consideratie pentru voi. Imi cer scuze daca v-am jignit raspunzand asa tarziu.

Concret, pana la urma am ales sa-mi construiesc refractorsiam cumparat un obiectiv 83/900, dublet acromat.
Partial din cauza costului mic fata de un Mak si partial ca sa-mi fac damblaua cu refractoarele (primul instrument fiind un 73/900 tot acromat, am ramas cu gandul la prima impresie).

Desi va fi greu sa fiu obiectiv, pentru ca in primul rand ar fi apertura de 130 mm.a Heritage-ului versus 83 mm.acromatul. Stiu, stiu, dar, daca totul va fi bine as vrea sa nu nedreptatesc acromatul avand in spate experiemta cu oglinda de 130 mm.

Si presupunand ca imi va iesi ok (mai ales la partea de colimare, caci in afara de obiectiv totul, inclusiv focuser-ul, va fi facut in casa (fara strungar, cu un traforaj manual, bomfaier si bormasina).

Voi pune poze si voi scrie aici ce a iesit...

[Erwin]

Bine ai revenit!

Proiectul este potrivit, și eu am început așa. Însă am luat un obiectiv gata optimizat de colegul nostru Zoth. Am avut acces la un strungar bun la vremea respectivă. A ieșit o lunetă pe cinste pe care încă o folosesc. Ce am greșit la ea a fost faptul că m-am chinuit cu o mașină de găurit și o masă în cruce improvizată să fac frezarea canalelor pentru rulmenți. Mașina nu era destul de rigidă pentru aluminiu așa că a trebuit să corectez poziția axelor rulmenților punând epoxy în locașurile imprecise. Ca să fie pe poziția corectă am băgat hârtie între tub și corp până s-a întărit epoxy. Însă nu prea ține acest epoxy. În timp s-a stricat și a trebuit refăcut. Acum am mașină (tot homemade) de frezat însă nu a fost timp de refacerea acelui focuser, fiind alte proiecte prioritare.

În privința a ceea ce se poate vedea confirm observațiile lui Iulian. Având un mak de 100mm F/10 MTO-11CA original, am putut face comparație. Luneta este afectată de cromatism însă ca putere de adunare a luminii la DSO este foarte asemănătoare. Luneta are un contrast un pic mai bun.

Am avut prima oară o montură din T de bronz de 1". Prea mică și aveam probleme cu vibrațiile sau cu reglajul pe altitudine. Însă am putut observa Luna și planetele, plus o serie de alte obiecte. Montura din piston de Dacia, a doua pe care am construit-o duce cam 5Kg și a ținut bine luneta care are mai puțin. Am folosit-o cu succes destulă vreme până am construit un cassegrain de 200mm și 11.6Kg pentru care am făcut montura din piston de tractor. Asta duce acum macheta telescopului Hubble care are vreo 14Kg.

[Mircea Pteancu]

Nu te teme de colimare. Eu o fac cu Cheshire in lumina de zi, nu-i un capat de lume.
Vorbim la vremea potrivita, cand ajungi acolo.

Succes in finalizarea lunetei, Mircea

[dreammer54]

Multumesc.
Eu am vazut diferente intre Poxipol bicomponent si Bison Epoxy bicomponent. Poxipolul niciodata nu a tinut prea bine, Bison Epoxy a fost cu totul altceva, mult, mult mai bun. Dar tot asigurarea cu surub si piulita a fost cea mai buna, dupa lipirea cu Epoxy.

In legatura cu colimarea, am eu ceva sperante mi mult sau mai putin realiste.
Mi-ar placea sa reusesc alinierea din constructie, fara sa mai trebuiasca colimare.
Dorim cu totii sa facem lucrurile cat mai bine, dar ma gandesc ca, totusi, la 120x si f/11 colimarea nu e la fel de critica ca la 200x si f/5.
Probabil mai mult (150x) se va putea doar la Luna (si chiar acolo, doar daca voi avea noroc, oricat de nepretentioasa ar fi Luna). Dar intai asa vad ce poate si apoi concluziile.
Poate gresesc, dar incerc sa-mi mentin asteptarile realiste in limita a 120x si sper ca la 120x si f/11 micile erori/o colimare mai putin decat perfecta nu vor avea un impact atat de grav asupra imaginii la ocular. Dar, cum am zis, intai sa testez.

Idee de colimare am una singura, daca e sa pastrez lucrurile cat mai simple: 3 L-uri pe interiorul tubului, la 120 de grade. Pe aceste L-uri sta placa de baza a focuser-ului, cu suruburi si arcuri. As putea, astfel, sa colimez focuserul (inclinatia acestuia sau, altfel spus, reglajul de tilt), intocmai ca oglinda principala a unui newtonian.
Sa fac celula obiectivului reglabila, pe tub de PVC, cred ca ma depaseste.

Si tare mi-ar placea sa nu mai trebuiasca sa colimez, ca la newtonian, dar daca altfel nu se poate, nu am nici o problema sa colimez.

Multumesc.

[dreammer54]

Am inca o intrebare: daca tubul la interior e innegrit printr-o metoda foarte eficienta, cat de necesare mai aunt diafragmele?
Eu am folosit la altele velur negru autocolant, iar impresia a fost...wow! Mai negru decat noaptea!
M-ar tenta, daca s-ar putea fara diafragme (si implicit tuburile interioare care sa tina diafragmele...stiu, astea ar face rubul mai rigid, dar nu e esential).
Multumesc.

[mmarin]

Vin cu câteva păreri izvorâte din experiența personală:
Velurul negru absoarbe într-adevăr excelent lumina, chiar și aceea care cade aproape tangent pe suprafața acoperită dar e destul de greu de aplicat pe interiorul unui tub îngust. Merită totuși încercat, chiar dacă îl aplici doar în zona dintre obiectiv și prima diafragmă tot e o îmbunătățire majoră.
Diafragmele nu trebuie neapărat separate cu bucăți de tub, soluția e simplă dar adaugă semnificativ la greutatea instrumentului. Am văzut că unii leagă diafragmele între ele cu baghete din lemn (gen bețe pentru vată de zahăr) și apoi introduc „trenulețul” în tub. Soluția pare un compromis pentru că ceva lumină se mai strecoară între diafragme și pereții tubului dar în realitate nimic nu ajunge la ocular din direcția asta. O altă idee ar fi să construiești distanțierele din carton subțire vopsit în negru.
Tuburile din PVC sunt un material la îndemână dar nu sunt tocmai rigide și atârnă destul de greu la cântar. Cu ani în urmă am găsit la Dedeman niște burlane din oțel emailat, sunt mai ușoare, mai rigide și arată ceva mai bine.

[dreammer54]

Multumesc.
Pentru aplicarea mai usor a velurului, am gasit undeva, demult, urmatoarea idee:
Se taie o coala din carton simplu astfel incat sa formeze un tub care intra in tubul principal.
Se masoara din nou, ca sa fim siguri ca intra fest in tub, apoi se aplica velurul pe coala de carton, iar coala cu velurul aplicat se ruleaza din nou in forma de cilindru, eventual se lipesc marginile (pe generatoare) si se introduce in tub.
N-am incercat-o, ca in newtonienele.de 130 si 150 mm.am avut suficient spatiu cat sa pot aplica lejer velurul, dar pare o metoda simpla si eficienta.

Posibil sa aleg variamta cu velurul si apoi o sa vad daca mai pun sau nu diafragme.