[Astroclubul Bucuresti]

Se spune ca o fotografie face cat o mie de cuvinte dar dupa ce privesti prin telescop galaxiile din cuprinsul constelatiei Cainii de Vanatoare vei dori sa revi asupra lor in fiecare an cu aceiasi emotie si uimire ca si cum ar fi intaia oara. Pe camp atmosfera de iarna este linistita, in departari se aude cum noaptea se asterne peste sate iar sub telescoapele noastre mari de sticla ochii devin ageri si ascutiti ducand mintea si imaginatia catre lumi fantastice si indepartate. Incalziti de haine groase si de un ceai de mar si scortisoara in termos, aceste nopti de observatii sunt de milioane si raman in amintire cat pentru o viata intreaga. Desi la vizual prin telescop galaxiile nu se vad deloc atat de frumos si colorat ca in fotografia procesata de colegul nostru Bogdan Stanciu, emotia privirii acestor pete difuze din Univers este plina de maretie si merita impartasita!
Messier 94 este o galaxie spirala barata relativ apropiata de Pamant (16 milioane ani-lumina) si stralucitoare – magnitudine aparenta +8,4. Dupa Messier 51, este una din cele mai impresionante galaxii din constelatia Canes Venatici. A fost descoperita de Pierre Méchain in 1781 si observata de Charles Messier 2 zile mai tarziu, comparandu-i luminozitatea cu cea a roiului globular Messier 79.
Messier 94 este cea mai stralucitoare galaxie din grupul Canes Venatici I, compus din 40 membri, majoritatea de tip neregulat si spirale neregulate. Deocamdata, nicio galaxie-satelit nu a fost descoperita in jurul lui Messier 94.
Descrierea complexitatii acestei galaxii nu este usoara, incepand cu clasificarea sa. In schema de Vaucouleurs, este o galaxie (R)SA(r)ab – adica o galaxie cu brate moderat infasurate si inel interior si exterior. Diametrul sau nu este foarte mare – 50.000 ani-lumina – dar apropierea fata de noi si perspectiva din fata dezvaluie foarte multe detalii. Nucleul este cea mai stralucitoare parte si emite radiatii X, in principal datorita unui corp compact care se crede ca este o gaura neagra de dimensiuni medii (30.000-100.000 mase solare).
De la nucleu catre exterior, bratele spirale se unesc in inelul interior, unde formarea de stele noi este la nivel inalt. De aici, stralucirea scade dramatic catre o zona de tranzitie spre niste brate spirale strans infasurate. Acest contrast de stralucire intre zona interioara si cea exterioara a dat numele de Ochiul de Pisica acestei galaxii.
La marginea inelului exterior, stralucirea scade practic la 0, urmata de o zona difuza vizibila doar in expuneri indelungate. Aici domina stelele tinere, care dau o nuanta albastruie, iar rata de formare a stelelor noi este dubla comparativ cu inelul interior.
Cele 2 inele descrise ar fi putut aparea in urma unei fuziunii de galaxii, dar o noua teorie separa galaxiile de tipul Messier 94 pe scara evolutiva, plecand de la un pseudo-nucleu si o serie de brate strans infasurate si ajungand la inelul exterior, format ca un recul gravitational fata de masa compacta a zonei interioare. Se pare ca Messier 94 este o galaxie inca in curs de evolutie. Un studiu din 2008 asupra vitezei de rotatie a galaxiei a aratat ca este practic lipsita de materie intunecata, intreaga sa masa fiind formata din materie vizibila.
Timp expunere: Rosu 54x300 s, Verde 55x300 s, Albastru 52x300 s
Telescop: Astrograf Newton 10″ f/4.5 - MOANA Project
Camera: ASI 1600MM
Procesare: PixInsight
Autor: Bogdan Stanciu

[dmtr69]

Impresionanta imagine. Detaliile sunt ca in imaginile Hubble! Procesarea acestei galaxii nu-i o treaba usoara (am pozat-o si eu).
Ce-i MOANA project? Este cumva "remote imaging"? Ca prea-i curata imaginea. (O cautare pe Google mi-a dat ceva cu observarea oceanelor)

[Teo B01]

https://erellaz.com/moana/
Cam asa , exista si o sectiune ce permite accesarea de date

[dmtr69]

Interesant! Cred ca voi incerca si eu sa procesez ceva de acolo (mai ales ca acum nu prea avem parte de cer senin).

[Teo B01]

EU ma inscriu la vizionarea rezultantei