[CristiB]

Informatii despre acest subiect intr-un singur topic nu prea am gasit, doar informatii disparate prin diverse alte topicuri. In caz ca exista pe undeva aceasta tema in mod compact si nu am vazut-o eu poate fi stearsa initiativa mea.
Cand am folosit termenele de 45° si 90° m-am referit bineinteles la pozitia ocularelor fata de axa instrumentului.
Care ar fi avantajele si dezavantajele fiecarei valori (45°/90°) pentru un observator atat din punct de vedere al obsevatiilor in sine cat si din punct de vedere tehnic/calitate imagine?

[catalin dumitru]

Dacă facem referire la ergonomia sculei , atunci cele cu axa îndoită la 45 grade sunt mai potrivite la terestru și la ținte astro cu elevație scăzută .

Dar schema optică poate uneori da lucrurile peste cap . Dacă îndoirea axei la 45 nu se face cu ocolirea muchiei de la acoperișul prismei și dacă această muchie nu e prelucrată spre perfecțiune , mai bine te holbezi prin binoclu drept .
Asta în cazul în care îndoirea o face o prismă roof .

Se poate face binoclu la 45 grade și fără prismă roof . Anume , după redresorul porro 2 , se pune o prismă la 45 , cu dublă reflexie . Însă la această prismă deviatoare , una dintre suprafețele active nu are reflexie totală , așa că trebuie metalizată.

Există și o variantă de prisma cu deviere la 45 grade cu ambele suprafețe cu reflexie aproape totală , dar necesită niște acoperiri cu eroare de fază , pentru că una dintre suprafețe e folosită pentru reflexie și pentru ieșire , simultan .

Nu știu dacă există așa binocluri , eu cred că ar trebui ...

[zoth]

Din ce mi-a trecut prin mana pana acum as zice ca la modelele vechi de binocluri cu oculare inclinate, redresarea imaginii se face in principal cu sisteme porro sau porro 2 (4 reflexii totale interne in ambele cazuri) iar inclinarea axei optice cu pentaprisma (doua reflexii interne, ambele pe suprafete metalizate) daca binoclul vede la 90 grade si semipentaprisma (doua reflexii interne din care una pe suprafata metalizata) pentru binoclurile care vad la 45 grade. Reglajul DIP se face prin rotirea sistemelor erectoare porro in jurul axei optice de intrare in prisme.

Binoclurile noi folosesc in principal prisme roof mari la 45 grade (4 reflexii totale interne) sau 90 grade (2 reflexii totale interne) care fac si redresarea imaginii si inclinarea axei optice. Atentie, la aceste binocluri nu mai intra in ecuatie muchia acoperisului ci doar fetele acestuia, realizandu-se astfel si apropierea axelor optice. Reglajul DIP se face cu ajutorul a doua prisme paralelogram (2 reflexii totale interne) care se rotesc in jurul axei optice de intrare.
Acest principiu nu este nou ci a fost preluat de la binoclurile militare germane, poloneze, rusesti cu axe inclinate, singura deosebire fiind ca acestea din urma isi reglau DIP prin apropierea sau departarea canalelor binoclului.

[CristiB]

[catalin dumitru]

Dacă ne obsedează numărul de reflexii , atunci cel mai avantajos este binoclul cu EMS-uri . Are doar două reflexii pe fiecare canal și poate face reglajul ecartului pupilar prin depărtarea sau apropierea oglinzilor . Astfel nu mai e nevoie de prisme paralelogram .

Dar arde cam tare la buzunar .

[zoth]

[CristiB]

[zoth]

[catalin dumitru]

Da , știam de prismele astea , parcă am citit undeva că o firmă japoneză a făcut în trecut și ceva pe doi inci . Cred că trăgea serios la cântar .

Pe mine m-ar fi interesat o comparație între o prismă din asta și un EMS , din punct de vedere al transmisiei finale :

avantaj EMS - lipsa absorbției în sticlă , lipsa ferestrelor de intrare și ieșire .
dezavantaj EMS - gradul de reflexie diferit de 100 % . (nu am reușit să aflu dacă există EMS-uri cu oglinzi dielectrice )

avantaj prismă - reflexia totală pe ambele "șarpante" , posibil planeitate mai bună a suprafețelor .
dezavantaj prismă - absorbția în sticlă , pierderi (mici dar existente) de lumină la intrare și ieșire , eventual "parasite glare " .

[CristiB]

APM vinde un astfel de binoclu (EMS).
Din cate vad mai are un dezavantaj.

https://www.apm-telescopes.net/de/apm-ems-bino-152