[Mircea Pteancu]

Aseara, Marti 16 Iulie, ar fi fost logic sa finalizez observarea dublelor din Draco. Dar norii au fost de alta parere si, toata seara, au ocupat oriziontul vestic si nord-vestic, urcand pana la altitudini inalte.
Am decis sa observ pe cerul estic si sud-estic care a ramas , cat de cat, ''senin''. Adica fara nori vizibili dar indesat cu pacla.
Instrumentul folosit a fost dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/6.9 cu ocularul zoom Svbony 10 -30mm pentru mariri intre 29x - 87x, TMB Planetary 5mm pentru 173x si TMB Planetary 4mm pentru 216x.

Constelatia studiata a fost Aquila, descrisa in I.S.W.A.T.I.T. la paginile 44-45.

- Am inceput cu STF 2628. Pentru conditiile reale, a fost un inceput ''cu stangul''. Din cauza paclei, am rezolvat STF 2628 abia la 173x, cu dificultate. Stelle Doppie da o separatie de 3'' si PA = 338 grade. Ceea ce am vazut eu a fost o dubla cu separatia comparabila cu cea de 1,4'' a lui Pi Aql. Iar PA l-am apreciat la aprox. 10 grade. Comparatia cu Pi Aql am facut-o prin observatii succesive la 173x, nu mental.

- STF 2644 cu separatia de 2,6'' a fost rezolvata la 87x. Spre S-SV de STF 2644 am rezolvat S 735, o dubla optica de 57''.

- STF 2654 de 14'' a fost inca si mai usor rezolvata la 87x. Spre Nord de ea se afla STF 2643 despre care am notat : ''... la 216x, se zarea uneori un companion foarte slab luminos, oranj sau rosu, la PA = aprox. 90 grade si separatie 2'' - 3''. Obs. nesigura, pacla in atmosfera.''
Parametrii din Stelle Soppie sunt separatia = 3'' si PA = 81*, Delta mag = 2,3 mv. Masurate in 2016.
Deci ''bingo'', zic eu.

- 28 Aql, cu separatie cea mai mare si 11 Aql, cu separatie mai mica decat prima dar ambele inegale, cu companioni slab luminosi. Rezolvate la 87x.

- STF 178, este semnalata doar pe harta , nu in tabel, esta alta dubla larga, cu primara insa galbena

- 57 Aql are o separatie ''albireonica'' si are si contrast de culoare dar moderat: primara este de un alb - galbui foarte deschis iar companionul, mai pregnant la culoare, este verzui.

- Am rezolvat cu usurinta la 29x / zoom la f = 30mm, dublele 15 Aql si 5 Aql si tripla superba Theta Serpentis.

-STF 2446 AB a fost rezolvata 87x. Exista si C de 11,2mv si D de 10,8mv dar pe acestea nu le-am notat.

- R Aql este o giganta rosie, stea variabila pulsanta. Am vazut-o de culoare oranj intens sau rosu - deschis.

- In roiul deschis NGC 6709 am vazut la 87x zeci de stele dispersate, de luminozitati foarte diferite, cu un asterism triunghiular luminos si dominat de stele oranj. Acesta este celebrul roi ''Inorogul zburator'', dovada clara ca in mediile universitare occidentale se consuma de multa vreme prafuri albe, in cantitati exagerate. Pe cand ''Vaca zburatoare''sau ''Elefantul plutitor'' ?

- Roiul NGC 6738 a ocupat cea mai mare parte a campului la 87x in care se vedeau vreo 20- 30 de stele in jurul unui asterism alungit in forma de ''Y''.

- Am incheiat cu reobservarea la 216x/ TMB 4mm a roiului sferic M 15 care s-a vazut granulat si cu nucleu luminos dar nerezolvat.

Dublele din Aquila si obiectele din note au fost toate observate. Eta Aql este o variabila pe care o observ de mai multi ani, deja.

Situatie: in cartea I.S.W.A.T.I.T. a lui Olcott sunt 37 de tabele si harti stelare aferente.
Dintre acestea am finalizat opt iar la doua ( Balanta si Draco) am inceput studiul dar am restante.
Deci ma aflu, pentru partea siderala, cam la un sfert din continutul ghidului de observatii.
I.S.W.A.T.I.T. are insa si o consistenta parte de Selenografie pe care inca nu am abordat-o.


Mircea

[Mircea Pteancu]

Azi este 19 Iulie si , pana ieri, am observat in 14 din cele 18 seri iuliene. Motivul pentru care am reluat observarea sistematica a obiectelor din cartea I.S.W.A.T.I.T. este insa legat direct de calitatea proasta a cerului. Ba transparenta redusa de pacla si nori, ba turbulenta atmosferica, ba ambele, asezonate din belsug cu idiotenia generalizata a poluarii luminoase. Ceea ce se poate observa in aceste conditii sunt obiectele luminoase care, prin natura lor, sunt si spectaculoase.

Aseara, Joi 18 Iulie am inceput prin observarea obiectelor din constelatia Ursa Minor, pag. 35 - 37 din cartea I.S.W.A.T.I.T. a lui William Tyler Olcott. Telescopul folosit a fost dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/6.9 cu ocularul Svbony model 170: 10 - 30mm pentru mariri de la 29x la 87x.

- Polaris a fost rezolvata superb la 87x. Am folosit ocularul zoom pentru a determina marirea minima la care inca se mai vede companionul lui Polaris, separat de steaua principala. Rezultatul a fost ca acest lucru se intampla pana la setarea de f= 28mm. Asta inseamna marirea de 31x. Faptul ca pornesti de la o marirea superioara si apoi o micsorezi, ajuta mult la vederea companionului deoarece stii unde si la ce privesti.

- Pi 1 UMi/ STF 1872 de 32'' si 40+41 Dra / STF 2308 de 18'' au fost rezolvate la G= 29x deoarece au separatii mari. Poate sunt potrivite sa le masor cu micrometrul inelar.

- Tabelul si harta pentru UMi a lui Olcott contine si o stea numita STT 262 ... pe care nu am aflat-o. Olcott da pentru ea separatia de 28''. Eu am gasit ''ceva'' in zona dar parametrii nu se potrivesc deloc. Pentru steaua pe care am gasit-o eu la locatia crezuta corecta , am notat : ''... tripla. AB = aprox. 1,5'' la PA = 270* si AC= 2' - 3' si PA= 350*''.
Ceea ce am rezolvat eu la 216x / TMB Planetary 4mm este Burnham 799 cu AB= 1,4'' si PA = 265* iar AC = 91'' si PA= 17*. Acestea erau acum 9 ani, in 2015. Diferenta este mare unghiul de pozitie a lui AC, intre Stelle Doppie si estimarile mele, unde ajunge la 27*. In rest , le-am cam nimerit.

- Am masurat in Stellarium. Intre pozitia lui Burnham 799 si cea a lui STT 262, diferenta este de un grad. Deci am avut STT 262 in ocular dar am studiat steaua gresita, pe Bu 799.
STT 262 ramane restanta iar Bu 799, un bonus foarte frumos.

Cepheus, in I.S.W.A.T.I.T., pag. 54 -55 :

- Delta Cep si Miu Cep le-am studiat la 29x. Delta Cep este o stea de importanta covarsitoare deoarece este prototipul cefeidelor. Intreaga scala a Universului cunoscut este construita in baza observatiilor de cefeide. Iar giganta rosie Miu Cep, ''Garnet Star/ Steaua Granat'' este un spectacol la orice marire.

- Tot la 29x/ zoom f= 30mm, am rezolvat si STF 2816 ca tripla, si STF 2840 de langa Miu Cep.

- La fel Xi Cep si Beta Cep, rezolvate la 29x dar aceste duble inegale, cu primara luminoasa si companion slab luminos, merita pe deplin sa fie studiate si la mariri mai mari.

- Kappa Cep are AB = 7,3'', aici 216x a fost de ajutor.

- STF 2873, formata din stelute de 7mv si 7,5mv, separate la 14'', formeaza o dubla de-a dreptul modesta.

- STF 2883, de 14'' si STF 2893 de 29'', rezolvate si separate la 87x, nu sunt nici ele prea spectaculoase.

- Terminand lista lui Olcott pentru Cefeu, am adaugat eu spectaculozitate prin observarea dublelor subarc STF 2 de 0,97'' si STF 13 de 0,96'', de langa Gamma Cep. Desi am folost maririle de 216x/ TMB Planetary 4mm si 270x/ TS Planetary 3,2mm, stelele au fost doar rezolvate in forma de cifra ''8'' dar fara separare cu puntita neagra. Totusi, uneori, STF 13 parea sa prezinte o puntita de cer intre stele dar observatia acesteia a fost nesigura. Poate ''nextu'' urmator ...

Mircea

[Mircea Pteancu]

Vineri 19 Iulie a.c., am observat obiectele din constelatia Scorpio, dupa cartea I.S.W.A.T.I.T. a lui Olcott, pag. 32 - 33. Instrumentul folosit a fost dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D=125mm F/6.9 cu ocularul zoom Svbony 10 - 30mm si diverse oculare TMB Planetary.

* Constelatia Scorpionul este, pentru observatiile mele de acasa, o constelatie de frontiera sudica. Nici macar nu o vad in intregime, roiurile M6 si M7 sunt vizibile intr-o fereastra foarte scurta de timp dimpreuna cu stelele din coada fioroasei insecte. Deci, aseara, nu am avut cine stie ce sperante, m-am apucat de observatii cu sentimentul '' hai, ca trebuie sa o fac si pe asta''. Cat de departe am fost de adevar ! Este adevarat ca lista lui Olcott pentru Scorpio este scurta, doar sase stele. Dar ce stele ... '' muica, suntem neam de piatra '' ! Una dintre ele este , poate, cea mai frumoasa stea multipla de pe sfera cereasca !

- Am debutat incetut si domol cu Beta Sco/ Graffias, o dubla de 14'' pe care am rezolvat-o in tineretea mea observationala, la 13 Iunie 2015, cu luneta D = 45mmx300mm la 17x. Deci este o dubla lejera.

- Nu acelasi lucru se poate spune despre Nu Sco. Aceasta poarta un nume demn pentru vreun erou din ''Star Wars'', seria veche. ( Seria noua are aproape exclusiv personaje lesbiene care fac sex si raman gravide cu partea negativa a Fortei, preamaresc raul ca fiind ceva ... bun si alte ''alea d'alea'', specifice mintilor care au luat-o la vale. Oricum, nu mai urmaresc povestea de multa vreme, devenise plictisitor de conformista in a fi nonconformista ... ).
Olcott a inclus in cartea sa doar ce se vede la Jabbah cu o marire mica, adica dubla H 5 6 AC, cu o primara de 4,35mv si un companion de 6,6mv, separate prin 41''.
La 87x, lucrurile s-au complicat iar Jabbah se vedea ca o stea tripla, cu o primara de 4,35mv si doi companioni, C si D, aflati la 2,4'' intre ei si la 41'' de steaua primara de 4,3mv.
La 173x, steaua luminoasa se dedubleaza in Burnham 120 AB, separate prin 1,35''.
O adevarata comoara cereasca, un colier de nestemate astrale, o frumusete fara seaman ! Vai, ce drag imi este acest reflector minuscul, mic si urat ziua dar care noaptea isi intinde aripile si devine o lebada astrala ce ma poarta pe aripile ei prin asemenea colturi fermecate ale Galaxiei !

- Si, entuziasmat de privelistea minunata de care am avut parte, am trecut mai departe, la una din urmatoarele stele de pe lista, Xi Sco. Acolo, dupa Olcott, trebuia sa vad o dubla inegala de 7''. Intradevar, in campul telescopului se vedea o stea luminoasa cu un companion la 7''. Daaar ... ce naiba ... cand s-a intamplat asta ? ... uite ca am decolimat bunatate de telescop... ce ma fac eu acum, in miezul noptii cu un telescop decolimat ?
Steau primara arata un astigmatism serios la 173x, obtinut cu ocularul TMB Planetary 5mm. Indrept telescopul spre alte stele si, ce sa vezi, astigmatismul dispare. Nu mi-a trebuit mult sa ''ma prind'' ca ceva e in neregula cu Xi Sco. Am marit la 216x cu TMB 4mm ... et voila ... primara asta e dubla ? La 270x , obtinuta cu TS Planetary 3,2mm, nu mai era nici un dubiu. Da, Xi Sco AB are separatia de 1,08''.
In campul telescopului se vad asadar la Xi Sco cinci stele : AB la 1,1'', C la 7'' si doua stelute mai indepartate care de fapt formeaza o dubla separata , STF 1999 cu separatia AB de 12''.
Mi s-au terminat epitetele si adjectivele la Nu Sco dar Xi Sco imi pare a fi, daca nu ''cea mai'' , una dintre ''cele mai'' frumoase stele multiple de pe bolta instelata. Incercati si voi, ca se termina repede. Nu steaua ci perioada de vizibilitate.

- Dubla P. 236 de 4'' nu am gasit-o, nici pe cer, nici in CDSA si nici in atlasul de duble al lui Taki.
Am pus cautatorul RDF la locatia aproximativa aratata de Olcott pe schita lui si am tatonat in jurul pozitiei de 1/3 dintre Eta Oph si Antares. Si ... pas ! Singura stea dubla care , cat de cat, seamana cu parametrii dati de Olcott ( 6,5mv+ 8mv + 4'') este steaua Sh 240: 6,6mv+ 7,6mv+ 4,3''. Pe aceasta am rezolvat-o lejer cu ocularul micrometric Baader f= 12,5mm, la 69x. Nu am determinat deocamdata, pentru reflectorul ''Ratusca'', valoarea unei diviziuni liniare asa ca nu am incercat masurarea separatiei. Dar am incercat masurarea unghiului de pozitie si am obtinut PA = 350*. Stelle Doppie da PA = 253,4*, masurat in 2019. O eroare de doar 1,6* la prima incercare zic eu ca este un progres mare fata de +/ - cinci grade ( zece , cinspe, douazaci ... ) de pana acum.

- Am incercat o masurare a unghiului de pozitie si la Albireo unde am obtinut PA= 55*.
Stelle Doppie da pentru Beta Cyg un PA= 53,9* din 2022. Eroare de 1,1*. Viitorul este roz !

- Am reobservat Rho Oph pe care Olcott a inclus-o si aici si am vazut patru componente cu AB = 3''.
C este la 151'' iar D este la 156''. Alta frumusete cereasca !

* Am revenit rapid stil ''punct ochit, punct lovit'' in Ursa Minor unde , la mica distanta de Burnham 799 am gasit foarte usor STT 262, rezolvata la 29x.

- Am reobservat la 173x dubla Burnham 799. Are si ursoaica farmecele ei !

- In Cepheus am revazut STF 2 si STF 13 dar nici la 216x/ TMB Planetary 4mm si nici la 270x / TS Planetary 3,2mm, nu am obtinut ssepararea, doar ''eternul'' semn al Infinitului. M-am multumit cu atat.

* Am incheiat cu observarea lui Saturn unde la 173x, am vazut foarte bine inelul devenit o bara groasa. Spre Sud de inel parca se vedea o banda sau umbra inelului ?
Trei stele se vedeau spre Vest de Saturn, formand o linie inclinata. Chiar langa ansa estica se vedea Rhea. La sase ori diametrul inelului spre Vest se vedea Titan. Uneori, si mai spre Vest de Titan si foarte , foarte slab luminos se zarea fluctuant, doar uneori vizbil, un punct luminos care nu a fost nicio clipa vizibil cu vedere directa: Iapetus. Acest obiect eluziv, se zarea, atunci cand se zarea, numai cu vederea periferica, la o treime din distanta dintre Titan si steaua mijlocie a asterismului liniar de trei stele din Vestul campului.

Foarte bogat este sipetul Scorpionului. Asa-s fiarele astea mitologice. Si Smaug, fiorosul Dragon este posesorul unui superb tezaur in Draco. Unii insa, mai iuti de mana - precum Bilbo Baggins , sau de oculare - precum Moshu Mircea, se strecoara la comoara lor. Indrazniti si voi !

Mircea

[Mircea Pteancu]

Duminica 21 Iulie, am continuat ''lectura la ocular'' a cartii I.S.W.A.T.I.T..
Telescopul folosit a fost dobsonianul D= 125mm F/6.9 armat cu ocularul zoom Svbony 10 -30mm si oculare TMB Planetary.

Canes Venatici, pag. 22 -23: sunt numai cinci stele in tabel si pe harta din cartea lui Olcott.

- Cor Caroli/ Alfa CVn este o stea dubla superba, una dintre cele mai frumoase. Daca ar trebui sa aleg un singur cuvant care sa o descrie ar fi ''eleganta''. Trebuie sa o observi cu atentie, relaxat. La 87x se zarea deja contastul de culoare fantastic iar la 173x acesta era bine vizibil: primara este de un alb pur iar companionul este lila.

- 2 CVn este lejer rezolvata la 87x dar merita sa folosim si aici mariri mai mari. La 173x se vedeau bine culorile componentelor: primara de un oranj palid iar companionul eu l-am vazut indigo lavanda. Olcott l-a vazut ca fiind albastru.

- ''La Superba''/ Y CVn se vedea deja oranj in cautatorul RACI si inca si mai bine, cu culoare oranj - rosiatica in telescop, la 87x.

- Am gasit cu greu STF 1615, ascunsa in pacla, rezolvata apoi fara dificultati.

- 15 CVn apare in ocular ca o tripla luminoasa dar Olcott o descrie doar ca dubla, a treia stea luminoasa nu apartine de sistem. Stelle Doppie insa imi arata ca 15 CVn intradevar este o tripla. Companionul dublei luminoase STF 24 ar trebui sa se rezolve in BU 608 BC cu separatia de 1,3''. STFA 24 o pot bifa dar ramane curiozitatea de a vedea si BU 608. Poate deseara ?

Ursa Major , pag. 34 -35, unde Olcott semnaleaza in tabel noua stele duble/ multiple, dintre care eu am vizitat aseara sapte.

- 23 UMa a fost destul de usor de gasit si ceva mai greu de rezolvat, nu din cauza separatiei de 23'' ci din cauza unui Delta mag = 5,5mv. Am rezolvat-o si apoi am folosit aceasta stea pentru a gasi celelalte din zona.

- Sigma 2 / STF 1306 a fost mult mai dificila de rezolvat. Are separatia de 4'' si Delta m = 4mv. La 87x nu am reusit nicicum, a trebuit sa folosesc 173x, si multa rabdare dar pana la urma am reusit.

- Folosind marirea minima de 29x , obtinuta cu ocularul zoom, am rezolvat apoi STF 1415, STF 1495, STF 1520, 65 UMa si Zeta UMa.

Am zarit la o marire de aprox. 60x si galaxia M81, dar numai cu vedere periferica.

Am ramas asadar restant la Ursa Major cu dublele 57 UMa si STF 1561, deja pierdute aseara in pacla si in poluarea luminoasa aradeana.


* Am testat ocularul Apex 28mm, format 2'', care pe ''Ratusca'' asigura 31x si camp de 1,8* : Cr 399 -a incaput aproape complet in campul ocularului, M29, M39, 61 Cyg, Zeta Lyr, Beta Lyr, campuri stelare din Calea Laptelui.

* Am incheiat, ca merinde pentru ''suflet, inima si minte'', cu rezolvarea cu succes a lui Delta Cyg.

Aceasta a fost sesiunea nr. 18 pentru Iulie curent.

Mircea

[Mircea Pteancu]

Multe am mai observat de la raportul de mai sus, dar despre asta vorbim poate nextul urmator.
AScum vreau doar sa anunt Universul ca gata, este oficial: am vazut cu vedere directa companionul B al stelei multiple Lambda Cyg, folosind dobsonianul ''Ratusca cea urata'' ! Si sunt foarte multumit, ba chiar fericit de acest rezultat.

Asadar ...
Aseara, Sambata 21 Septembrie a.c. am finalizat recolimarea dobsonianului ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/ 6.9. Recolimarea am inceput-o Vineri seara dar dupa ce am facut acelasi lucru dobsonianului ''Grond'' D= 250mm F/ 4.8. Pe cand am terminat cu ''Grond'' se facuse deja cam intuneric asa ca recolimarea ''Ratuscei'' ramasese ... in coada de telescop.
Sambata am facut un sacrificiu enorm si , pentru a ma putea ocupa de Ratusca, am renuntat la somnul de frumusete. A meritat, am obtinut o colimare ''brici''.
Pentru a verifica rezultatele dobului mic, am pus in statie si pe ''Grond''. Am pus intre aceste doua reflectoare scaunul de observatii Lybar. ''Grond'' are portocularul pus in stanga tubului, ca pentru cei cu ochiul predominant drept. ''Ratusca'' are portocularul pe partea dreapta. A fost o decizie premeditata aceasta deoarece acest telescop a fost construit anume pentru ''Sidewalk Astronomy''. In timp ce persoana din public se afala la ocular, eu sunt pe partea cealalta a telescopului, folosind cautatoarele pentru a gasi si a mentine obiectele alese in campul vizual.
Ce mai tura - vura, cu reflectoarele si Lybarul puse asa, este suficient doar sa ma rotesc pe scaun de la un ocular la celalalt.

Dupa o scurta incalzire cu Eta Cas, Gamma Del si Delta Cyg ( greu rezolvata la 173x/ Radian 5mm dar bine separata la 188x /Radian 3mm) am atacat tinta suprema, Graalul telescoapelor mici, Lambda Cyg.
Ceea ce am vazut a fost departe de ceea ce am vazut la dublele amintite mai sus dar , fara smecherii, fara vedere periferica sau cea a lui T Rex, la 288x, se vedea partial discul Airy al companionului B. Diametrul lui era cam 75% din cel al stelei A. Discul Airy al lui B nu l-am vazut intreg ci partial ascuns, cam 25%, dupa cel al stelei primare A. Primara A era alba iar B era gri. Alta diferenta , greu de reprezentat grafic, era - cum sa-i zic altfel - consistenta. In timp ce A era luminoasa, ''prezenta'' , B era nu numai gri dar avea si un aspect diafan, fantomatic.
De aceea l-am numit ''Fantoma''.
Nu mai am incotro, la asa rezultate, musai trebuie sa inchin o oda lui ''Ratusca''.
Dobsonianul meu mare ( nu sariti, am cris doar al ''meu'') a prezentat o imagine similara cu cea din cel mic. Doar ca mai luminoasa, cu AB bine separate dar si mai urata. Nu sta F/ 4.8 pe langa F/ 6.9. Aici frumusetea se masoara ca la sutiene, cu cat mai mare etc etc ( stiti voi, doar ma adresez unor experti ... ).

Am incheiat testarea indreptand telescoapele spre Errai/ Gamma Cephei unde am observat dublele STF 2 cu separatia de 0,96'' si STF 13 cu separatia tot de 0,96''.
La acestea, discurile Airy au avut forma clara de cifra ''8'' sau de semn al Infinitului.
In timp ce STF 2 lasa, dupa pulsatiile seengului, sa se zareascca o separatie efemera, la STF 13 n, doar semnul Infinitului.

( S-a decshis popota, pa ...)

Mircea

[Mircea Pteancu]

Sambata 16 Noiembrie a.c. am avut o tentativa ( mai degraba jalnica) de a continua proiectul observational I.S.W.A.T.I.T. Instrumentul folosit a fost reflectorul newtonian D=148mm F/5 cu ocularele XCel 25mm/ 30x + Svbony 7-21mm zoom / 107x ---36x + TMB Planetary 5mm/ 150x.
Cerul a fost puternic iluminat de Luna si era atat de paclos incat Pleiadele nu se vedeau cu ochiul liber.
Bolta cereasca parea lucioasa dar oarecum mata, ca un patinoar uzat.

Am reglat cautatoarele pe Capella. Nu am folosit reflectorul pentru mai mult de o luna asa ca am verificat pe Pleiade , intre 30x si 107x daca totul este bine; acolo am admirat pe Alcyone cu cei trei companioni.

Apoi am trecut la biznis, ISWATIT, pag. 40, Triangulum.

* Sarcina parea simpla, o singura stea a fost inclusa de Olcott acolo si anume 6 Tri adica STF 227.
La 107x am vazut o dubla moderat inegala ca magnitudini. Separatia am apreciat-o bine la 4'' dar cu PA ''am zbarcit-o'' deoarece am apreciat unghiul la 35 grade. StelleDoppie indica PA= 67*.
( ''Ma scot'' cu scuza ca nu-i prima eroare asa de mare ... )
Primara am vazut-o alb-galbuie iar companionul gri-albastrui acolo unde Olcott a notat galben si albastru.

- Pe Gamma Tri, Olcott o indica drept o tripla vizibila cu ochiul liber. Glumesti cumva, mai William Tyler ? Nu ai avut ''norocul'' sa-i cunosti pe primarii Aradului si sa ai de a face cu ura si agresiunea lor impotriva cerului instelat. Cautatorul RACI 8x50mm da, prezinta Gamma Tri ca tripla.

- Olcott scrie la pagina 40 despre M33 dar pe un asa cer ar fi fost pierdere de vreme sa incerc sa vad galaxia din Triangulum. Data viitoare, pe un cer mai bun.

* La aceeasi pagina 40 din ISWATIT este tabelata Andromeda.

- Am inceput cu 56 And unde am vazut un companion slab luminos la Vest, la distanta minutara, de peste doua - trei minute. Primara este de culoare alba iar companionul de un galben intens. Sau invers? Spre Vest de steaua galbena se mai vede o steluta care credeam ca nu apartine sistemului.
Si acum, tineti-va bine. A meritat sa ies la observatii in asemenea conditii precare ? Mai ca nu as sti ce sa raspund la o asemenea intrebare ... inainte de a consulta Stelle Doppie. Ceea ce am facut, fara mare tragere de inima. Cand colo, Stelle Doppie imi ofera un raspuns care m-a electrizat. Daaaa, a meritat sa fac observatii (si) aseara.
Steaua alba este primara dublei STFA 4 AB cu steaua galbena fiind companion.
Steaua galbena, de clasa spectrala KIII de mai sus este la randul ei primara dublei Burnham 1368 BD, cu stealuta aceea slab luminoasa de la Vest drept companion.
Ma asteptam la orice dar nu la observarea unei duble Burnham pe cerul acela de patinoar !

- La 59 And, adica STF 222, am fost de acord cu evaluarea stelelor la magnitudinile de 6mv si 7mv a lui Olcott. Dar el vorbeste despre primara galbena si companion albastru acolo unde eu am vazut doua stele albe. Stelle Doppie sustine varianta mea, cu primara alb-albastra si companionul alb. Spre Sud se vede o steluta mult mai slaba ca B, la peste patru minute distanta, dand impresia unei triple,la mariri mici. E doar o impresie ...

- Daca pui 56 And la marginea campului, spre Est de aceasta se vede roiul deschis NGC 752. Este un roi deschis, rarefiat dar totusi aspectuos. La 36x, NGC 752 ocupa in ascensia dreapta intreg campul de 70 minute al ocularului zoom 21mm. In declinatie insa roiul mi s-a parut aplatizat in raport de 1/2 sau chiar 1/3. La 75x, am numarat in jur de 35 de stele in acest roi.
La mijlocul bordului sudic se vede o tripla larga iar la Vest si in coltul nord-vestic se vad cate o dubla cu separatie ceva mai mare, dar comparabila, cu 59 And.
Le-am indentificat pe o imagine DSS2 in Aladin Lite, vezi atasamentul. Hu ar iu ?


- mu And adica HJ 1057 este o dubla dificila '' de dificila''. Langa primara alba am vazut un companion teribil de slab luminos. A trebuit sa cotrobai dupa el la 150x cu TMB Planetary 5mm. L-am zarit, undeva la Est de primara, abia cand pacla si-a luat o pauza de fumat. Stiind unde este si cum arata, am reusit sa-l zaresc, rezolvat dar fara separatie, ci cu ocularul zoom, la 107x.
Va trebui sa revin la aceasta stea si ''sa fac ordine'' pe un cer mai prietenos deoarece ... nu stiu cu cine am avut onoarea. Mu And are trei companioni dintre care cel mai luminos este de magnitudinea 11 iar cel mai slab de 12,8. Ramane nebifat.

- Gamma And/ Almach/ STF 205 e cam fara comentarii ! Superba stea dubla, cu primara galben-auriu stralucitor si cu companionul albastru-azuriu.

Am rezolvat spre placerea mea Castor, Lambda Ori ca dubla, Sigma Ori ca tripla si am vazut roiul M35 desangvinat de stele de catre Luna Vampira.
Se facuse frig tare. Am mai aruncat o privire spre Jupiter care prezenta patru benzi si toti patru sateliti galileeni. Si stop !

[Mircea Pteancu]

Luni 18 Noiembrie a.c. am continuat proiectul de reobservare ISWATIT in Andromeda, pag. 40-41.

* Am avut un pic de furca, la inceput, cu adaptarea incalzitoarelor pe cautatorul RACI 8x50mm, dedicat reflectorului ''Ratusca cea urata''. Acest telescop a fost anume construit pentru observatii publice si de aceea ocularul este pe partea dreapta, ca pentru cei la care ochiul stang este cel dominant. Aceasta a impus un cautator dedicat.
Am centrat cautatoarele pe Gama And, pe care apoi am rezolvat-o. Telescopul era pregatit. Cerul insa nu, era foarte paclos, cu nori pasageri si iluminat de Luna.

- La mu And am inregistrat un nou esec, banuiesc ca din cauza nebulozitatii.

- STF 79, o dubla slab luminoasa, stele albe, usoara inegalitate de luminozitate, separatie standard.

- Pi And ... ei bine, azi am aflat ca ''am fost tradus'' deoarece presupusa Pi And a fost de fapt steleleD HIP 1657 si dubla AC 1. Zona parea a fi cea potrivita, langa Alfa And iar HIP 1657 este oranj cu IC= 1,67,potrivindu-se cu descrierea lui Olcott. Doar separatia este mult mai mare, fiind deja larg rezolvata de cautator. Din curiozitate, am marit grosismentul ''et voila'', asa-zisul companion s-a rezolvat intr-o dubla foarte sexy cu separatia de 1,8''. Aceasta este AC 1 , dubla descoperita de Alvan Clark in 1859.

* A trebuit sa mut satra observationala in Perseu deoarece Andromeda a fost inundata de nori.
Am continuat deci ISWATIT la pagina 62-63/ PERSEUS.

- Am inceput cu Eta Per, o dubla usor rezolvata cu lunetele de 60mm dar care in reflectorul de 125mm prezinta asterisme stelare foarte interesante. Si de fapt este o stea multipla.

- Epsilon Per / STF 471 are o separatie egala cu cea a lui AC 1 dar este mult, mult mai greu de rezolvat. Are o diferenta naucitoare de sase clase intre magnitudinile stelelor AB.

- Am mai rezolvat si separat in Perseu dublele STF 331, STF 552, STF 533 si 57 Per alias SHJ 44. Toate acestea sunt duble fizice sau optice fara caracteristici deosebite, nu am notat detaliile privitoare la ele.

- Esec la Zeta Per si Omicron Per, de revenit pe un cer senin iar pe STF 369, pur si simplu nu am reusit sa o gasesc ...

- Aseara a fost a treia observatie la care am folosit incalzitoarele care s-au deovedit foarte utile. Multumesc inca odata lui Cristian si lui Armand.
O alta noutate a fost aceea ca am folosit manusi, le dadeam jos doar cand trebuia sa schimb ocularele sau sa caut in carte.

- Am avut cam multe esecuri la ultimele doua observatii dar - sa vezi tupeu - nu-mi asum raspunderea pentru ele. Este singurul lucru care poate fi invatat de la clasa noastra politica.

Mircea

[Mircea Pteancu]

Marti 18 Decembrie a.c., am continuat proiectul observational ISWATIT, in constelatia Aries, pag. 46-47.
Instrumentul folosit a fost dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/ 6.9 cu maririle/ocularele : 41x - 124x/ zoon Svbony 7 -21mm + 173x/ TMB Planetary 5mm + 216x / TMB Planetary 4mm.

Observatii :

- In cartea lui Olcott gasim tabelate la pag. 46 sapte stele duble/multiple pentru constelatia Aries.
Stelele Gamma Ari , Lambda Ari, 14 Ari, 30 Ari, 33 Ari si 1 Ari au fost gasite foarte usor ( Gamma, Lambda, 14 Ari si 1 Ari) sau rezonabil de greu ( 30 Ari si 33 Ari).
La toate, marirea de 124x a ajutat la mai buna observare, rezolvare si separare, cu exceptia dublei 1 Ari, care datorita separatiei de 2,85'' a necesitat marirea de 173x pentru separare.
La mai multe dintre aceste duble, descrierile culorilor imi par insa exagerate, deoarece acolo unde Olcott a vazut culoarea safirului sau a topazului eu am vazut doar diverse nuante de alb sau galben deschis.

- Dubla Pi Ari insa mi-a dat serios de lucru, am gasit-o cu dificultate. Desi are o separatie de 3, 24'', deci mai mare ca 1 Ari, este o dubla greu de rezolvat si separat cu un telescop de cinci inch datorita diferentei de 2,6 clase de magnitudine dintre primara si companion. La 216x/ TMB PLanetary 4mm, am reusit sa o separ desi seeingul era cam agitat.

- In odiseea gasirii lui Pi Ari, am gasit si rezolvat Epsilon Ari, o dubla superba cu separatia de 1,35'', cu componetele aproape egale ca magnitudine. Culmea preciziei insa a fost estimarea de catre mine a unui PA intre 210* si 215*. Stelle Doppie indica un PA= 210* pentru aceasta stea. Noa, uneori le mai nimeresc si eu ... Foarte frumoasa dubla Epsilon Ari, de revizitat in viitor !

- In zona lui Pi Ari am mai rezolvat, daca tot eram cu treaba pe acolo, si alte duble :

STF 305 cu separatia = 3,53''

STF 287 cu separatia = 6,8''

STF 291 cu separatia AB= 3,35'', este tripla


- Din tabelele pentru Andromeda si Triangulum, am ramas restant cu dedublarea lui Mu And. Nu am reusit nici de data aceasta. La 216x, parca se zarea ''ceva'' in cadranul II dar imaginea nu s-a stabilizat niciodata suficient ca sa pot bifa o observatie clara a companionului. De continuat ...

- O scurta privire spre tabelele pentru constelatiile Auriga si Taurus m-a convins ca va trebui sa dedic fiecareia cate o sesiune de observatii, pentru ca-s tabele stufoase. De-a dreptul ... contabile. Poate altadata ...

- Acum insa, facand observatii chiar cu telescopul cu care am ''descoperit'' Lista lui Lockyer, am simtit dorinta sa o parcurg din nou. Del Ori - Bet Ori - Zeta Ori - Sig Ori si Lam Ori au fost rezolvate si separate cu brio. Dar seeingul nu a permis rezolvarea lui 52 Ori unde, la 216x, se vedea o imagine astigmatica convulsiva, un minuscul segment inmugurit la capete, trepidand odata cu aerul agitat.

- Interesant ca 32 Ori cu separatia de 1,3'' a fost bine rezolvata si separata, desi distanta pe cer dintre aceasta si 52 Ori pare mica.

- Iota Ori s-a vazut ca tripla iar Theta 1 Ori, qvadrupla.

- Am reobservat roiul deschis NGC 2169, numit si ''Roiul 37'', in grafie celesta completa , cu STF 848 din coltul cifrei ''3'' rezolvata si separata.

- Am fost curios si am repetat ''lectia de zi'' de la observatia precedenta si am reobservat nebuloasa planetara IC 418 din Lepus. La 216x, nebuloasa se vedea in micul dobsonian ca un disc fumuriu, fara stea centrala si cu un diametru de trei - patru secunde.

Intre timp, batranele mele ciolane s-au umplut de frig, telescopul s-a acoperit cu un strat de bruma inghetata iar hartia cartii IWATIT si cea a jurnalului de observatii s-a imbibat. Doar obiectivul si ocularul cautatorului huzureau, cu bateria externa lipita de ele. Am ascultat de consensul majoritar si am ordonat retragerea.

Cer senin, Mircea