[iulian90]

Si un Jupiter dis de dimineata, tot cu camera ASI178 si Gigantul de 245mm. Am prins si GRS pe fata vizibila a planetei.
Aseara am colimat telescopul pe stea si se vede diferenta de claritate la ultimele doua imagini cu Saturn si Jupiter, insa capturile le-am tras la focala nativa a telescopului, de 1286mm, nu am mai folosit Barlow 2x, in acest fel campul real este mai mare si pot prinde mai mult timp planetele cand tranziteaza campul camerei, fara tracking, astfel ca reusesc sa adun aproape 2000 de cadre per captura si expunerea si castigul camerei le pot micsora mai mult decat in cazul folosirii cu Barlow 2x, iar imaginile ies mai curate si mai clare.

[Mircea Pteancu]

Buna idee care duce la bune imagini.
Lentila Barlow nu doar amplifica focala dar afecteaza comportamentul optic al telescopului. Nu este un accesoriu neutru, poate reduce dar poate sa si mareasca aberatiile optice.
Cu toate acestea, sau mai bine zis tocmai de aceea, eu nu ma declar un inamic al lentilelor Barlow.
Ia sa privim noi otara in geamantanele de oculare, fara ipocrizie. Ce vom vedea acolo ? Majoritatea ocularelor in mare voga folosesc componente divergente, montate la intrarea in ocular. Ca acelea se numesc lentile Barlow sau Piazzi sau Smyth, e ''aceeasi Marie cu alta palarie''. Aproape ca nu exista ocular complex, original sau clonat, de la cinci lentile in sus si care sa obtina imaginea altfel decat prin ''barlovire, piazzizare sau smituire''.

Spor la observatii, Mircea

[iulian90]

Prezint cateva imagini cu planetele Jupiter si Marte, filmate azi dimineata in zori cu Gigant 245mm si camera ASI178MM. Am prins detalii frumoase la Jupiter, cu benzi fine intre cele ecuatoriale, dar si la Marte, in pofida marimii aparente inca mici (7,9 arc-sec).

[iulian90]

Planetele Jupiter si Saturn de aseara, filmate cu camera ASI178 prin reflectorul Gigant 245/1286mm, fara urmarire, dupa miezul noptii.

[Night]

fotografia de mai sus îmi aduce aminte de o observație vizuală efectuată de către Victor Anestin si W. Pauly, în urmă cu mai bine de un secol. Ei vedeau umbra inelului pe planetă fără inel însă! Cred că anul viitor o să vedem și noi așa. (Am văzut în 2009 prin vară pe Saturn așa, gol goluț, însă era la o elongație prea mică).

[iulian90]

Intradevar, la anul se va vedea inelul planetei Saturn exact pe muchie, cu precadere in lunile noiembrie si decembrie 2025 se va observa cel mai bine "disparitia " inelului planetei Saturn. Sunt curios sa vad si daca se poate putea observa umbra satelitilor pe discul planetei Saturn asa cum se vede pe discul lui Jupiter in timpul tranzitului satelitilor peste discul planetei, caci planul orbitei satelitilor lui Saturn este aproximativ acelasi cu planul inelului si cu planul ecuatorial al planetei.

Aseara am facut niste filmari la planetele Saturn si Jupiter cu camera ASI178MM si telescopul Gigant 245/1286mm.

[Night]

Felicitări! La Saturn încă se distinge diviziunea.

[iulian90]

Multumesc.

Prezint o imagine cu Jupiter de aseara facuta cu camera ASI178MM prin reflectorul SW 130mm (cerul s-a degajat miraculos aseara dupa o perioada lunga de innorari si ploi).

[Night]

Îți recomand să te joci cu winjupos (soft pentru planete).

[iulian90]

Aseara ,cu ocazia ocultatiei dinte Luna si planeta Saturn am facut capturi la planetele Venus, Saturn (inainte de ocultatie cu vreo ora), Jupiter si Marte cu camera ASI 178MM prin telescopul SW 130/900mm cu barlow 2x.

[Erwin]

Felicitări, Iulian! Ai prins detalii faine la Marte și Jupiter, la celelalte probabil seeing-ul nu a fost grozav, sunt blurate.

[iulian90]

Multumesc frumos. Da, imaginea cu Jupiter a iesit cea mai faina dintre toate,foarte detaliata si cu GRS prezent pe partea vizibila a discului, apoi si imaginea cu Marte a iesit faina si clara, mai buna decat cele mai reusite imagini obtinute in trecut cu celelalte camere printre care Point Grey, Philips Toucam sau Celestron NexImage, cand Marte avea diametru aparent mai mare decat in prezent, dar nici imaginea cu Saturn nu e mai prejos de celelalte in pofida seeingului sau a zgomotului mai mare, a iesit mai clara decat ultimele imagini obtinute cand planeta era la opozitie.
In schimb la imaginea cu Venus, partea sudica a discului a iesit mai blurata decat cea nordica, banuiesc ca ar fi ceva din procesare sau chiar din cauza refractiei atmosferice, care ar fi putut blura partea de jos mai mult, Venus fiind destul de jos in momentul capturii. O sa incerc maine pe timp de zi sa mai fac capturi la Venus cand trece la meridian (dupa amiaza spre seara, inainte de apus) poate obtin imagini mai bune.

[Night]

Pentru apertura de 130 mm, aș zice că sunt excepționale. Imagini asemănătoare se obțin din București cu aperturi mult mai mari.

De unde veche zicală, nu contează telescopul ci cerul. Felicitări pentru imagini, iulian90.

[CristiB]

[Mircea Pteancu]

Dintre factorii obiectivi, sunt de acord cu voi ca cerul este cel mai important. De unde, din Arad, abia vad M101 cu dobsonianul de 200mm, pe cer Bortle 4 se vede in cautator si binoclu. Iar M33 este chiar luminos de acolo, in timp ce din oras e abia vizibila.

Dar, asa cum spun autori cunoscuti (nu un ''nimen-n drum'' din Arad) cel mai important factor dintre toate este omul din spatele ocularului sau al aparatului foto.
Un exemplu la intamplare: predecesorul lui Tombaugh a fugit dupa cateva luni cu mainile-n cap de disperare. Nu era in stare sa obtina o fotografie cat de cat utilizabila cu astrograful de 13'' apertura, pus la dispozitie pentru cautarea planetei Pluton. Tombaugh s-a luptat cu problemele, a modificat astrograful, a ajuns sa curbeze placa foto, diferentiat pe zone, cu un sistem de suruburi. Nu numai ca a reusit sa faca poze dar a descoperit marul discordiei din Sistemul Solar. Bonus au fost cinci roiuri stelare deschise ( 2xCMa, 2xCas, 1x Cam). Huz da bos ?

Mircea