[David Marica]

Multumesc mult Tudor si Kirk Spock!

Chiar mi-a placut sa fac observatii in acea seara, era senin complet, Calea Lactee se vedea excelent si am profitat de aceasta ocazie sa observ cat mai multe obiecte, dar in acelasi timp sa observ si multe detalii la obiectele dso si ce este in jurul lor.

Am analizat atent aceea zona stelara de langa M11 cu binoclul, inainte sa-mi iau ramas bun de la cerul de vara si am dat de acel "J". Intr-adevar, din cauza densitatii stelare se pot imagina multe asterisme in acea zona.
(Atasez doua imagini mai jos, unde se vede semnul ?, asa identific roiul deschis M11 si presupusul asterism "J").

@Kirk Spock apreciez metoda ta de a identifica stelele din Pleiade pe mai multe grupe. Data viitoare cand voi observa din nou Pleiadele, voi incerca metoda ta si voi reveni la "teme de observatii".


Cer senin!

[Mircea Pteancu]

Involuntar ai observat si R Sct care, aseara, se preta foarte bine pentru comparatie cu Eta de m = 4,8 si cu steaua m=5,8.
Nu faceti gresala pe care am facut-o eu timp de zeci de ani. A fost foarte simplu sa vad ca R era doar un pic mai luminoasa ca steaua 58 si muuult mai slaba decat Eta de 4,8. Atat trebuie sa stii, nici vorba de ''masuratori''.

Daca se vede diferenta dintre doua stele - cu oarecare dificultate dar se vede - zicem ''1''.
Asta se scrie asa:

R 1 b

Daca diferenta este mare, zicem ca este ''4'' iar daca-i foarte mare , scriem ''5''.

Diferenta dintre stelele de comparatie 58 si 48 = 10 zecimi de magnitudine. Vom aprecia din 2 zecimi in 2 zecimi, deci in 5 pasi.
Un pas din cei cinci l-am folosit cand am pus ''1'' intre R si b, ca mai sus.
E la mintea cocosului ca din 5 ne mai raman patru pasi.
Deci vom scrie pentru prima parte a relatiei:

a 4 R

Complet : a 4 R 1 b sau 48 / 4 / R / 1 / 58

unde a = 48 si b = 58.

Asadar R = 48 + 4x0,2 = 48 + 8 = 56.
Punem virgula si avem rezultatul final:

R Sct = 5,6 la ora 22:57 ODV adica 19:57 UTC. Asa a fost aseara, la mine.

In viata reala iti ia mult mai putin timp decat atunci cand explici.
Si nu doar ne minunam si cascam gura in fata frumusetilor ceresti ci aducem si o foarte mica , chiar micro, dar reala contributie pe care o inregistram ''fain, frumos'' in baza de date a lui AAVSO.
Astfel avem cea mai buna dintre lumi, ne distram dar si muncim cu rezultate, facand unul si acelasi lucru.

Mircea

[tudor]

Pe 27-28 la Luica a fost senin. O gasca mai mare de astronomy înarmați cu lunete, newtoniene, binoscoape, casuri, binocluri și mulți ochi au făcut observatii cam de la ora 20 pana la 4 dimineata. S-au observat extrem de multe obiecte, mai ales prin telescopul newton de 500mm, dar si prin lunetele mari de 130mm și 150mm indreptate catre Saturn si Jupiter,
Eu insa aici voi aminti doar câteva din obiectele observate cu Albatrosul. Cel mai mult am navigat pe câmpul maxim al binoscopului de 2.8 grade. De la o vreme am prins drag de nebuloasele mari si extinse. Am revăzut o America de Nord extrem de conturată, un Veil superb detaliat (mai ales partea în forma de arc de cerc) si altele.
Insa noutatea la vizual pentru mine a fost Nebuloasa California. La vizual s-a lăsat foarte greu observata. "Cerea" un filtru de Hidrogen pe care nimeni din grup nu îl avea în doua exemplare pe 1.25", (a fost doar unul și ala pe 2"). Asa ca m-am mulțumit cu filtrele UHC. UHC face compromisuri, dar totusi e filtrul cam bun la toate. Astfel am văzut o Nebuloasa California destul de anemica ca prezenta in oculare dar era acolo. Avand cam 2.5 grade ca intindere aparenta, aceasta nebuloasa este cu predilectie o specialitate binoculara, fiind foarte dificila la vizual. Dar, datorita pulilelor de iesire mari ale binoscopului, campului mare, vederii binoculare, "aripilor mari de 100mm", Albatrosul a fost cel care a reusit s-o marcheze ca observată în noaptea respectivă.
Spre dimineata, nebuloasa Orion urcata destul pe cer, vestea cu putere începutul observatiilor de iarna, dar și inceput îndreptarii noastre catre case.
...Și eram sa uit chiar Pleiadele! În Pleiade am văzut doua nebulozitati frumoase, una în jurul stelei centrale și alta în jurul unei stele din partea de jos a grupului. Superb!
Iar Luna rosiatica atingea orizontul, având forma coarnelor taurilor lui Picasso

[David Marica]

In seara aceasta(21.10.2024, 20.40-21:40odv) am iesit sa fac observatii cu binoclul Lacerta Explorer 10x50 de la mine din sat, din gradina unde sunt mai ferit de leduri. Am facut si fotografii cu telefonul la cometa si Calea Laptelui, dar apare si putina poluare spre SV, deci tot n-am scapat de ele(becuri) complet.

Am observat urmatoarele obiecte in aceasta sesiune rapida:
- Cometa C/2023 A3 (a 4-a sau a 5-a cometa pe care o vad personal, prima fiind Neowise), coada am estimat-o cam la 7 grade, cam cat campul vizual al binoclului sau putin mai mare. S-a vazut foarte frumos prin binoclu, mai ales ieri, datorita cerului mai negru, nucleul si coada se vad mai bine fara Luna pe cer.
- Am mai observat: Saturn, M24, M11, Cr 399 "Umerasul"
- M27 "Nebuloasa Dumbel" - se vedea clar ca se afla acolo, langa stelele vul 12 & 14.
- M17, M16, M24 - slab, din cauza poluarii luminoase din acea zona SV.
- M29, M39 si constelatia Lebada cu milioane de stele frumoase.
- M31, M33 - s-au vazut destul de bine si frumos prin binoclu spre zenit.
- M81 slab
- Ngc 884 & 869 / Roiul Dublu din Perseu - s-a vazut frumos
- NGC 457 - s-a vazut mai difuz in Cassiopea
- Mel 25 - un roi deschis stralucitor si frumos.
- M45 - superb, numarat in jur de 30 stele.
Cateva stele: Deneb, Altair, Vega, Dubla-dubla, Albireo, Mizar-Alcor, Capella

Si am incheiat sesiunea de observatii cu observarea stelei variabile R Sct, mentionata de dl.Mircea mai sus si am incercat sa fac un calcul, nu stiu daca e corect, dar mi-a iesit asa: a2v4b (mi s-a parut ca variabila a=48 asemanator putin cu v, poate mai luminoasa decat v, dar putin si am pus 2, iar b era mai slab luminos, destul de sesizabil, am pus 4); R Sct = ~5, 21.10.2024, 21:34 odv.
Sper ca am facut bine calculul, oricum o sa incerc sa reobserv aceasta stea si in alte nopti + alte stele variabile de toamna / iarna, dar imi mai trebuie sa aflu care sunt stelele de comparatie si mag. lor pe harta ca sa fac calculul.

Cer senin, David

[Night]

Bravo! (mă bucr că se pot efectua astfel de observații) (ochiometrice, instantanee, subiective)

[Mircea Pteancu]

Et voila, s-a nascut un nou observator de stele varaibile !
Felicitari David si spor si consecventa in observatii iti doresc !

Despre harti si magnitudini de stele de comparatie vorbim in alta parte.

Mircea

[David Marica]

Multumesc frumos dle. Mircea si Night!

Vremea este frumoasa, senina si azi, sa vedem ce stele mai observam si in seara aceasta pe langa Cometa.

Cer senin!

[Night]

Într-o epocă a camerelor de luat imagini, lumea a uitat să privească (cu ochiul) și să se uimească. Toți vor să facă poze (uneori cu telefonul la ocular) și să posteze pe rețelele de socializare.

Acest fenomen a făcut recent, cu aurorele din acest an, ca verbul a vedea să se distorsioneze, într-un exclusivist a vedea pe ecranul telefonului mobil.

Fuga de trăirea directă și dorința de faimă (?) face ca omul de tip nou (cel telefonizat) să își dorească doar butoane de like, și nu trăirea nemijlocită ce își găsește ecouri doar în micul internet din propria ființă (mă refer la rețeaua de neuroni din dotare).

Telefoanele mobile și democratizarea camerelor CCD, CMOS, au cam ucis observațiile (și contemplările) efectuate cu ochiul liber (prin intrumente sau nu). Cumva, nu este bine. (pentru ființă și a sa trăire lăuntrică).

[Mircea Pteancu]

Night

Ai dreptate, ca sa zicem asa, mare dreptate !

Este de-a dreptul ciudat sa vezi oameni ajunsi la canioanele de la Death Valley, la Zidul Chinezesc sau la Sfinxul din Bucegi si care, in loc sa se bucure direct, nemijlocit de peisaj, de ocazie, de momentul efemer si, poate irepetabil, privesc acele locuri (sau lucruri) unice prin telefon ! Nu-si iau o clipa telefonul din fata botului. Asta este dovada ca, cei care fac asa, nu sunt altceva decat niste vite incaltate ...

Revenind la Astronomie, aici lucrurile sunt mult mai nuantate. Avem astronomi amatori care observa cerul aproape exclusiv prin astrofotografiere sau video. Acestea sunt forme evoluate ale observatiei vizuale. Ei nu fac parte din aceasta ''aripa'' trilu-lilu de oportunisti pe care am mentionat-o. Ba dimpotriva, ei muncesc mult mai mult decat observatorii vizuali pentru obtinerea rezultatelor.
Baiul este cu mentalitatea kitsch care a devenit main-stream datorita asa-numitului social media si care iti sugereaza, te indruma, aproape ca te forteaza sa te incadrezi intre ''bouleni''. Dar fiecare alege.

Am sa-mi spun in incheiere si opinia personala, desi nu mi-a cerut-o nimeni. Spre deosebire de Cassandrele care-si smulg parul pe tema absentei educatiei astronomice in randul maselor, a extinderii pseudo-stiintei sub forme astrologice etc, mie imi convine fenomenul. Secole de-a randul stiinta, printre care si Astronomia, a fost apanajul unor elite. Foarte bine ! Daca va redeveni apanajul unei elite de initiati, inseamna doar o revenire la normal. Poolimea n-are decat sa fie fericita mai departe cu laicurile ... A avut o sansa si a ales. VOX POPULI , VOX derbeDEI ! ( Asa sunt eu construit, sunt un tip foarte de treaba si tolerant pana in momentul in care ... nu mai sunt.)

Mircea

[Night]

Total de acord cu ce spuneți. Cunosc amatori care îmi trimit fotografii excepționale prin binoclu cu cometa/. Nu la ei mă refeream.

Există o emulație socială privind astronomia, și toată lumea postează telefon telefon teleofon. O babă *(avea 75+ ani) mi-a arătat foto cu cometa săptămâna trecută. (Era un avion bimotor cu ale sale jeturi con trails).

[Mircea Pteancu]

In urma cu vreo 14 ani a aparut o stire despre o galaxie care ''vine direct spre noi''.
Am fost contactat de un conclav de babe, foarte alarmate. Intrebarea mea '' Dar ati auzit in stire ca galaxia se afla la un miliard de ani-lumina distanta, nu-i asa ? '' nu a avut nici un efect.
Nici explicatia detaliata care a urmat. Incheierea a fost : ''Si acum ce va fi de noi ?''.
Vorba ''frantzujilor'' : c'est la vie.

Nu mai pomenesc de alte ispravi binoculare mai vechi.
Vineri 25 Octombrie a.c. , observatii cu binoclul Nikon Aculon 10x50mm, pe un cer imbacsit de pacla :

- Cometa C/ 2023 A3 Tsuchinshan-ATLAS, vizibila dar slab luminoasa in Ophiucus, la aproximativ sapte grade spre Sud-Vest de Beta Oph. Coada parea sa aiba o lungime de 2,5*, cel mult 3*. Capul era usor mai luminos decat coada.
De unde stiu ca obiectul era situat la aprox. sapte grade de Beta Oph ? Deoarece binoclul are un camp de 6,5*. Daca asezam roiul deschis IC 4665 la ora 11 a campului vizual, capul cometei se afla pe / sau dincolo de marginea opusa a campului, la ora 5.

- Aceasta distanta banuita de sapte grade ''m-a bagat la idei''. Binoclul meu Fujinon Mariner 10x50mm are cel mai mare camp de sapte grade. Asa ca m-am plimbat frumos pana in mansarda si l-am scos de la conservare: '' hai baiete, campul de lupta iti apartine''.
La cometa Tsuchi, campul de sapte grade nu a produs nici un miracol. Incercand pe cerul paclos sa incadrez simultan cometa si roiul, acestea balanganeau mai cu spor pe marginea campului.

Am observat atunci alte obiecte - 12 roiuri, o nebuloasa planetara si un asterism: NGC 6633 - M11 - M34 - roiul Alfa Persei - roiul lui Pazmino - M13 - M92 - Stock 2 - Roiul Dublu din Perseu - M31 - M27 - M29- M39- Cr 399.
Am incercat apoi cateva stele duble: Zeta Lyr - Albireo - 61 Cyg - Omicron Cyg, numai ca dubla - Niu Dra - 16+17 Dra - Psi Dra. Toate au fost rezolvate, Albireo fiind cea mai dificila din cauza diferentei mari de magnitudini dintre stelele componente.
Dar binoclul are oculare Kellner asa ca am folosit trucul Eminescu : ''... cand cu gene ostenite, seara suflu-n lumanare ...''. Adica m-am folosit de aberatia inerenta ocularului si am indreptat-o sa actioneze in sens contrar celui in care se zarea companionul. Si atunci, undeva la un sfert de raza de camp, in partea superioara a acestuia , se vedea Albireo splendid rezolvat si separat. In mod curios, la Psi Dra care are ''Delta m'' cu o jumatate de clasa mai mare si este cu cateva secunde mai stransa, nu-i nevoie de asemenea manevre.

Aici m-am oprit din observatiile cu binoclul Fujinon Mariner 7x50mm.Acestea mi-au lasat o intrebare existentiala: ''Ce fel de astronom amator esti tu, moshule Mircea !?''. Binoclul este foarte bun si obtine rezultate direct comparabile cu cele ale binoclurilor 10x50mm. In jurnalul de observatii am gasit ca am facut prima observatie cu acest instrument pe 10 August 2008. Deci il am de 16 ani.
Oare de ce mi-or fi trebuit mie celelalte noua binocluri ???

Parcand aceasta intrebare in coltul enigmelor nerezolvate ale istoriei, am continuat observatiile ( pentru consecventa stiintifica) cu binoclul Aculon 10x50mm cu care am facut evaluari la stelele variabile XY Lyr, g Her, eta Aql si bet Lyr.
Observatia la Mira Ceti a trebuit sa o anulez deoarece am identificat gresit steaua. ( Karma: asa patesc cei care rade de babe ...).


Mircea

[Night]

Albastrul cerului si binoclul clar au o legătură! (glumesc).

Descrierile vizuale sunt din ce în ce mai puține, ca și cum nu am mai fi avut cuvinte în ciuda fotonilor depistați. Evident, lumea în care trăim se schimbă, treptat.

Apropo de babe, baba mea a avut o dezamăgire profundă când i-am dat tap pe ecran, si pentru prima data a văzut un avion mărit pe telefon. Ce să zic, mi-as fi dorit sa îi fiu nepot. Avea vointa de a vedea, ceva, orice, astronomic.

Delicioase toate postările despre observații vizuale, mai ales prin binocluri.

[Mircea Pteancu]

Aseara, Sambata 2 Noiembrie, am facut observatii cu binoclul Norlux 10x50mm, din mana.
Mama mia, aproape ca uitasem ce frumos este cerul de iarna.
Obiecte observate:

- M 45, cu Alcyone ca stea dubla si steaua ADS de la Vest de ea

- Hyadele, cu dubla Theta, o frumusete fara seaman

- M 34, cu cinci-sase stele rezolvate + ceata luminoasa

- Roiul Alfa Persei = fara comentarii !

- NGC 1528 ca o ceata luminoasa fina dar bine vizibila

- Roiul Dublu din Perseu = minunat

- Stock 2 aka ''Mescleman Cluster'' : cu acest binoclu am vazut pentru prima data ''anatomia'' completa a acestui roi, cu cap, brate, trunchi, piciuoare - ma rog, daca scad rusneacul Bepento 20x60mm, desigur

- M 103, insignifiant de mic dar NGC 663 bine vizibil in Cassiopeia


- M 35, cu trei-patru stele rezolvate + ceata luminoasa

- M 37, discret dar bine vizibil + M36, luminos + M38, slab luminos

-( Am intrerup raportul din motive de ''lancitaim'', apoi iesirea la observatii a fost anulata de pacla...)

- Spre mirarea mea, am vazut cu vedere directa cele doua stelute de langa Niu And. M31, ca obiect oval, cetos, luminos langa care se vedea cu vedere periferica M32 formand varful drept al unui triunghi dreptunghic, cu variabila EG And si o alta stea.

- Dubla 56 And a fost rezolvata si nu-i de mirare, are separatia de peste trei minute.

- Langa 56 And, dupa o focalizare atenta, am vazut cu privire directa un roi cu numar ''mare'' de stelute foarte slabe, aflate undeva pe la magnitudinile 7 si 8. Nu poate fi decat NGC 752 sau Collinder 23.

- Apoi tobele au inceput sa bata amenintator de parca plasele de siguranta ar fi inlaturate ... ei, na, era doar pulsul meu ... am indreptat binoclul la mijlocul distantei dintre stelutele- cheie de langa steaua Caput Trianguli. Ora era cea de la Palatul Elsinore, cand Hamlet are intalnire cu fantomele. La acea ora, la inceput de Noiembrie, cele doua stelute formeaza o linie orizontala. Usor sub mijlocul distantei, am zarit intai o steluta foarte slaba, langa care, imediat in sus, spre Nord se vedea cu vedere directa, o licarire foarte slaba de forma circulara si uimitor de mare. Era galaxia Messier 33 !

- La Jupiter am vazut doi sateliti galileeni la Est si unul la Vest.

- Roiul Collinder 65 abia incape in campul binoclului.In roi, lumina lui Ruby Star/ 119 Tau lucea cu o culoare oranj inchis.

- In Cr 69 am numarat sapte stele iar NGC 1981 si-a etalat scheletul complet de crocodil.

- Am vazut separate stelele Theta 1 si Theta 2 Ori. Theta 1 este steaua mai luminoasa langa care, spre Nord se vede Theta2. Imediat la Est de Theta 1 se mai vedea o stea. Degeaba am intrebat '' cine esti tu ?'' ...

- Am rezolvat si separat cu spatiu negru dubla STF 747 cu separatie de 36''

- A urmat un mic moment de delectare intelectuala. Am cautat steaua Omicron 2 Eridani, mai cunoscuta drept Keid sau 40 Eri. Aceasta stea este tripla. Evident ca nu am rezolvat perechea BC ( 8'') dar stiam din lectura cartii lui Jim Kaler ca acolo se vede, cu telescopul, prima pitica alba descoperita, 40 Eri B. O stea foarte densa, cu masa cat jumatate din cea a Soarelui dar numai ceva mai mare decat Pamantul.

- In Monoceros se vedea foarte bine NGC 2241 si Cr 99

- Era frig, tarziu iar binoclul incepea sa faca miscari neasteptate in mainile mele. La Sud-Est se vedea, la mica inaltime, minunea cerurilor, steaua stelelor, Sirius. Am admirat-o vreo doua-trei minute dupa care am fugit cu pas intins la caldurica.

Binoclul s-a descurcat admirabil, imaginile oferite sunt foarte frumoase si pline de detalii, multumesc Cristi Kata !

( La ce mi-or fi trebuind stive de telescoape cand am binocluri ? Je ne sais pas ! )

Mircea

[Night]

Îmi amintesc de o noapte de vară nu prea friguroasă (să fie în urmă cu ceva ani, vreo 8...), când cele 4-5 ore de întunecare astronomică, au trecut ca-n 5 minute.

Am folosit un binoclu 10x50, montat pe un trepied, și îndreptat spre o oglindă plană ce avea stratul de reflexie pe prima suprafață. Cinematograful 3D pălește în fața unei asemenea priveliști. Din cauza oglinzii ce era poziționată la orizontală (imobilă) pe o măsuță improvizată, aveam puține grade de mișcare, astfel încât să îndrept măsuța și trepiedul către diverse direcții. Însă, odată prins un câmp centrat, staționam acolo zeci de minute, lâsând universul să-și perinde ființarea prin mișcarea diurnă.

Stând pe un scaun, imaginile erau perfect (dar chiar perfect) stabile. Ceea ce pierdeam prin tremurul mâinilor (în privire directă) câștigam prin stabilitatea și lejeritatea observațiilor. Chiar dacă pierdeam 0,5 magnitudini prin reflexia în oglindă, câștigam 1 magnitudine prin stabilitate (considerație pur subiectivă).

Comparând cele două metode, nu cred să fi stat vreodată mai mult de 1 minut (neîntrerupt) spre orice țintă cerească în modul binoclu ținut în mână sau pe trepied (cu capul înclinat forțat în sus, cu genunchii ușor ghemuiți). Cumulativ, desigur, mai mult, însă în modul acesta cu binoclul fix și oglinda semi-"mobilă", observațiile erau atât de uimitoare, încât a fost cea mai scurtă noapte din viața mea.

Le numesc greșit observații, deoarece nu am notat nimic, doar am contemplat la modul habarnistic câmpuri stelare largi, prin care se deplasau nestingheriți și fără rusine sute (dacă nu chiar mii) de sateliți (binoculariști) majoritatea afându-se înspre magnitudinea limită a binoclului. Nebulozitățile Căii Lactele, diverse roiuri stelare deschise și câmpurile pline de stele, mi-au lăsat amintirea unei experiențe unice, demnă de o călătorie stelară. Exploram universul, fără să îmi pese să văd ceva anume, ci totul așa cum era.

(Oricum, în acest mod, răsturnarea imaginii este mai deosebită, și pentru a fi folosit cu succes, trebuiesc pregătite hărți de explorare răsturnate corespunzător în prealabil oricărei sesiuni de observații).

Proiectul cu oglinda mobilă și binoclul fix a rămas în stadiul de proiect. Sper să îl reiau.

[tudor]

Night, spectaculoasa experiența cu oglinda! Experiențele cu binoclurile sunt "mari" chiar dacă instrumentele sunt mici.
Și mie îmi place, după sesiunea propriu zisă de observații, să mă las pierdut în câmpurile imense stelare ale binoclurilor. Cel mai mult îmi place să stau pe șezlong cât mai pe spate, cu binoclul sprijinit gravitațional pe arcade, și așa să mă plimb fără o țintă anume. Așa mă las vrăjit de imaginile binoclului, încât sunt uimit de fiecare dată, de parcă mă uit atunci pentru prima dată!