[Mig71]

Salut,
Sambata seara la Luica a fost un festin astronomic. Cerul a fost senin dar fara o transparenta buna, cu ceva umiditate si seeing slab.
Ne-au vizitat si mistretii, stateau cam aproape de noi dar am scapat nevatamati.
Am folosit SW250 Dobson si oculare Celestron XCell 25 mm si 9 mm.
Lista obiectelor observate este lunga dar se putea si mai lunga dar am preferat si sa revin si sa admir ce deja obsevasem. Pentru cautare
am folosit Starsense care a functionat excelent, mereu am avut tinta cautata in cautatorul optic sau chiar in ocular.
Am privit M4 , M80, M5, M10, M12, M14, M9, M22, M13, M3, M81, M82, M51, Omega nebula, Lagoon nebula,Dumbel Nebula,Ring Nebula,Roiul Ratei Salbatice,Roiul deschis din Sagetator, galaxia Andromeda,Roiul dublu din Perseu.
A fost o seara frumoasa , sper sa mai iesim vara aceasta la Luica, Caleea Lactee se vedea super.

Gelu

[mihai_mail_ro]

Am fost cateva zile la locatia de langa Valenii de Munte, B4, de data asta cu C9.25 pe montura iOptron AZ Mount Pro.
Folosind lista de "best of" din SkySafari am vazut urmatoarele targeturi (durata cam 3 ore):

M51, M57, M27, M20, M8, M97, NGC457, NGC7789, M6, M81, NGC7662, M33, M13, M16, Saturn, M102, NGC4565, M11, NGC6946, NGC6543, M63, M27, M17

Pe primul loc la observatia vizuala asi pune star clusters (atat globular cat si open star cluster, mai ales Wild Duck) si nebuloasele care se vad colorat in oculare (Ring nebula, Cats Eye, Blue Snowball).
Urmeaza apoi nebuloasele necolorate si galaxiile pe care din pacate nu am reusit sa le vad cu detalii prea multe. In particular M51 se putea vedea cu o idee de detalii la brate si forma circulara dar fara contrast suficient, imaginile cu camere astrofoto chiar si la expuneri de 1 minut avand deja detalii mai multe si contrast mai bun.
Am comparat imaginea vizuala la M51 prin C9.25 cu cea de data trecuta prin Dobson 16" care era mai luminoasa evident dar nu atat de detaliata la bratele galaxiei incat sa spun ca diferenta era mare.

O remarca deosebita referitor la binoclul Quantum BT100 cu oculare 24mm UFF (la 90 de grade) care a dat senzatia de plutire in spatiu prin zonele foarte dens populate din Calea Lactee la un camp de 3 grade.

[Mircea Pteancu]

Mihai

Felicitari pentru observatii !
As participa cu placere la o discutie mai in detaliu dar termenii in romgleza ma impiedica sa inteleg bine mesajele.

Cer senin, Mircea

[mihai_mail_ro]

Multumesc, Mircea
sunt probabil influentat de forumul Cloudynights pe care il citesc in mod frecvent si unde am cam 200 de postari, imi vine mai usor sa zic "star clusters" decat aglomerare de stele, pentru mine cel putin parca nu are acelasi inteles

[nobody]

Satra de stele, din romgleza se scoate gleza, ca sa ramane numa' romul.
Pirande cu puradei, la alea mai rasfirate.

[Mircea Pteancu]

Mihai

Nu vreau ca tu, sau alti colegi care folosesc romgleza sa se supere dar iata efectul: uitam limba materna.
Termenul romanesc este ''roi stelar'' care poate fi ''sferic sau globular'' sau ''deschis'', nu ''aglomerare stelara''.
Nu am doctorat in limba lui ''Scutura-lance'' dar nici nu am absolut nimic impotriva sa conversam numai in engleza. Sau in romana. Sa le amestec este ceea ce nu-mi place.
Tu, ca oricare alt coleg, ai libertatea sa scrii cum iti place. Dezavantajul este al meu, intr-o discutie in care se foloseste romgleza imi piere cheful sa particip.
Tie ti-am semnalat acest lucru pentru ca esti printre cei cu care as vrea sa ... ''chipintaci''.

Mircea

[Erwin]

Vineri seara am fost la o scurtă sesiune de observații la Fundulea cu câțiva colegi din grupul din București, printre care Juliano și MarianM. Zic scurtă pentru că am avut multă lumină de la Lună, oraș și crepuscului târziu la începutul serii apoi ne-au gonit tractoarele uriașe ca în filmele de groază. Am aruncat repede ocularele și telescoapele în portbagaje și am demarat în trombă.

Am observat desigur Luna aflată înainte de primul pătrar și am avut noroc de seeing bun. Am avut newtonianul Hinds și am testat cred că pentru prima oară de la achiziție, ocularul DeLite de 4mm. Cu toate că mărirea era prea mare pentru seeing-ul efectiv, detaliile lunare fiind soft, la Izar și alte câteva duble și-a arătat potențialul. Între Lună și duble m-am chinuit să observ o serie de roiuri și nebuloase, cam greu de găsit pentru că am uitat căutătorul optic acasă, am folosit doar RDF-ul și SkySafari pe telefon pentru orienare. M-am rezumat doar la cele bine cunoscute și mai simplu de găsit. Transparența a fost slabă iar când s-a întunecat bine au aprins tractoriștii luminile, erau la orizont, i-am ignorat o vreme cât au staționat. Cu toate astea pot spune că a fost o ieșire bună, am testat oculare, am revăzut multe obiecte frumoase.

O listă incompletă: M3, M13, M15, M22, M31&32, M57, M71, M81&82, M92, Wild Duck, Sagitarius Star Cloud, Lagoon&Trifid, Omega, Eagle, apoi dublele Delta Delfin, Albireo, Gamma Andromeda, Izar, Epsilon Lyra. M4 nu l-am putut observa, cerul era lăptos în zona Antares.

[Mircea Pteancu]

Erwin

Pentru conditiile descrise, ai avut totusi o sesiune reusita. Felicitari !
A fost de un milion de ori mai reusita decat daca stateai acasa si nu faceai observatii, zic eu.

Cer senin, Mircea

[Erwin]

Mulțumesc, Mircea!

Am uitat să menționez că temperatura a scăzut binișor, la început a bătut un pic și vântul, apoi a fost chiar bine. Zero umezeală la sol. Desigur, m-am ales cu câteva înțepături de țânțari chiar dacă m-am dat cu soluție repelentă. A fost foarte bine, mai ales că nu am ieșit demult, fiind destul de prins cu alte treburi.

Cer senin!

[iulian90]

Buna seara tuturor.

Cu toate ca in luna Iulie am facut observatii mai rar, aseara am iesit din nou cu telescopul Gigant 245/1286mm la observatii.

Mai intai am observat cateva stele duble, printre care:

-44 Bootis - separata la limita, cu spatiu subtire intre componente. Companionul B vizibil spre SW de steaua principala.
-Eta CrB - rezolvata la limita, componente lipite intre ele cu aspectul cifrei 8.
-Omicron CrB - separata usor, cu separatie foarte mare intre componente, companionul B vizibil spre N de steaua principala.
-Lambda Cyg -a fost in sfarsit splitata datorita seeing-ului bun, companionul B fiind vizibil spre N de steaua principala, intre primul si al doilea inel de difractie, vizibil mai slab luminos decat primara, de aceea Lambda Cygni nu e usor de splitat daca seeing-ul nu e bun, desi are o separatie de peste 0,9",dar aseara seeing-ul a fost bun si steaua a fost splitata.

Apoi am lasat stelele duble si am observat si cateva asterisme, printre care:

-Mini-Coathanger - situat in constelatia Ursa minor, nu departe de steaua Epsilon UMi, se aseamana cu adevaratul Coathanher/Cr 399 din constelatia Vulpecula, insa e mai mic si cu mai putine stele (in jur de 11), mai slab luminoase.
-The Shark - situat in Ursa Minor in apropiere de steaua Eta UMi, are cam 20 stele din care 12 sunt mai luminoase.
-Arrowchain - situat in constelatia Sageata, mai la S de roiul globular M 71, are cateva stele ce compun un "V",cu varful spre S.
-Leiter4 - tot in Sageata, mai la E de steaua Gamma Sge, este greu de recunoscut in multimea de stele din zona, dar am remarcat un grup de 5 stelute in forma de C, mic de 2-3 arc-min.
-Button Hook - situat in constelatia Scutul, se remarca printr-un grup de 5 stele printre care 2 duble cu separatie mare. Nu departe de acesst asterism am dat si de un mic roi deschis ,NGC 6683, chiar foarte mic pentru un roi deschis si compact, avand cam 5-6 stele slab luminoase.
-Backwards - situat in constelatia Hercules, la S-W de steaua Zeta Her, are 15-16 stele din care una mai luminoasa.
-Markov1 - tot din Hercules, in imediata apropiere de steaua Xi Her, are 17 stele din care 7 mai luminoase si o dubla cu separatie larga.
-Ruby Ring/ Webb Wreach - in Hercules, dar intre de stelele 100 Her si 89 Her, sunt doua asterisme aproape suprapuse, greu de deosebit intre ele, dar cel putin unul ,Ruby Ring, se remarca printr-un mic grup de 6-7 stele dispuse in arc de cerc.

Si cateva obiecte de cer profund:

-IC 4996 - micul roi deschis din constelatia Cygnus, are 8 stele, din care 3 mai luminoase, din care o dubla relativ luminoasa, asimetrica.
-NGC 6871 - roi deschis din Cygnus, are peste 30 de stele din care una mai stralucitoare si 8 relativ luminoase.
-Biur2 - un alt roi deschis din Cygnus,relativ mic, are in jur de 20 stele, din care 3 mai stralucitoare.
-NGC 6883 - roi deschis din Cygnus foarte mare si extins, avand 35-40 stele.
-NGC 6905 Blue Flash - o nebuloasa planetara din constelatia Delfinul, este relativ bine vizibila cu filtru UHC, slab luminoasa, mica de forma rotunda, cu aspect de haltera difuza la privire mai atenta.

[iulian90]

Aseara ,dupa o dupa-amiaza furtunoasa si cu grindina cerul s-a limpezit rapid pe la ora 23 si era foarte curat, aproape cristal, se vedeau multe stele cu ochiul liber, asa ca nu am rezistat tentatiei si am scos rapid telescopul Gigant afara la observatii, desi nu eram pregatit crezand ca nu sunt sanse de inseninare dupa o asa zi furtunoasa, dar vremea intotdeauna ne ofera surprize, chiar si in sensul cel bun, nu numai in cel prost.
Dupa ce m-am instalat rapid postul de observatie in curte am inceput rapid observatiile si am ales mai intai obiecte de cer profund, printre care:

-Galaxia M 102 din constelatia Draco. Reobservata. Este bine vizibila si relativ luminoasa, de forma eliptica.
-Galaxia NGC 5907 din constelatia Draco. Reobservata. Este greu vizibila, foarte slab luminoasa si foarte subtire.
-Galaxia NGC 5985 din constelatia Draco. Reobservata.Este relativ greu vizibila si slab luminoasa, de forma eliptica, insa cu centru cvasi-stelar.
-Galaxia NGC 6015 din constelatia Draco. Este o galaxie nou descoperita aseara, insa greu vizibila, foarte slab luminoasa, de forma mai mult circulara si difuza.
-Roiul globular M 2 din constelatia Aquarius. Este foarte bine vizibil, luminos, relativ mare si rezolvabil in stele pana aproape de centru, stele mai finute decat cele din M 15, M 5 sau M 3.
-Veil Nebula din Cygnus. Reobservata. Parti din NGC 6992 si NGC 6995 erau mai clar vizibile aseara pe cerul de cristal decat in alte seri, formand un arc. Am mai observat si NGC 6960 de langa steaua 52 Cyg.
-Roiul deschis M 29 din Cygnus.Reobservat. Aseara roiul M 29 oferea o priveliste de neuitat, cu stele slabe si foarte slabe mai bine vizibile decat in alte seri, amestecate cu cele mai luminoase care formeaza asterismul roiului . Cea mai slaba stea din componenta roiului are magnitudinea de 14.2 , situata putin mai la E de steaua HD 229239 de mag. 9 din coltul estic al "dreptunghiului" din acest roi.

In afara de acestea am mai reobservat si cateva obiecte din Sagetatorul:

M 8 din nu a fost prea bine vizibil intrucat deja incepea sa dispara dupa coltul acoperisului casei vecinului, dar M 20 Trifid, a fost chiar mai bine vizibila decat data trecuta , aspectul de "petale" fiind mai bine distins, cu ocularul de 20mm si filtrul UHC, la grosismentul de 128x.
In schimb M 17 Swan Nebula m-a fermecat , intr-atat de fain ce se vedea pe cerul curat de aseara, aspectul ca de lebada se vedea clar pe fundalul mai intunecat al cerului de aseara, plus roiul invecinat, cu filtrul UHC si ocularul de 20mm si mai ales cu cel de 9mm la grosismentul de 285x, combinat cu filtrul UHC.
Chiar si nebuloasa din M 16 era mai bine vizibila, ca ceva difuz ce inconjura o parte din roiul asociat. Am observat si nebuloasa NGC 6818 Little Gem, dupa ce am incercat sa observ si Galaxia lui Barnand / NGC 6822 fara suscess insa. Nebuloasa Little Gem in schimb se observa bine, cu filtru UHC si la grosismentul de 285x nebuloasa parea sa aiba un aspect inelar foarte sters.

Apoi am lasat obiectele de cer profund si am inceput cu stele duble, intrucat si seeing-ul a fost bun ,nu numai transparenta ,cum rar se nimereste si am observat urmatoarele stele duble:

-Lambda Cyg, relativ usor de splitat, companionul parca era mai clar vizibil decat data trecuta, spre N de steaua principala.
-Zeta Aqr, desi cam jos pe cer spre S-E,a fost foarte usor de splitat ,cu spatiu generos intre componente, aproape egale in magnitudine, foarte fain se vedeau.
-Miu Cyg, aflata la granita constelatiei Cygnus cu Pegasus, aceasta stea s-a splitat frumos, companionul se vedea spre N-N-W de steaua principala separatia fiind totusi mica intre componente cu spatiu relativ subtire. Pentru celelalte instrumente aceasta stea era una dificila, rezolvabila la limita, dar cu Gigantul a putut fi splitata frumos.

Ultimul obiect observat aseara a fost planeta Saturn, vizibila spre S-E dupa miezul noptii destul de jos pe cer, dar datorita seeing-ului bun planeta s-a vazut clar, foarte frumos, cu inelele aproape pe cant vizibile, ceva ce m-a impresionant mult, intrucat de cand ma ocup cu astronomia nu mai vazusem planeta Saturn in aceasta faza, cu inelele pe cant. O perioada cand planeta Saturn s-a mai vazut in aceasta faza a fost in anii 2009-2010, o perioada in care inca nu incepusem cu astronomia ,abia cu patru-cinci ani mai tarziu (in 2014) observasem pentru prima oara planeta Saturn cu primele lunete cu obiectiv simplet confectionate de mine, si atunci planul inelelor era mai inclinat, inelele nu se vedeau deloc pe cant.
In afara de discul si inelele planetei Saturn am mai observat si catva sateliti ai acesteia, printre care Titan si Tethys la est de discul planetei si Rhea la vest de acesta, insa am mai observat ceva obscur intre Rhea si discul planetei Saturn, iar Stellarium mi-a confirmat faptul ca ceva totusi exista acolo, fiind vorba de satelitul Enceladus care era vizibil in acea pozitie vazuta de mine, deci e pentru prima data cand vad acest satelit, gratie telescopului Gigant. Am folosit ocularele TS UWA de 4mm si WO Super Planetary de 3mm pentru observarea planetei si cel din urma mi-a oferit cele mai bune detalii la planeta, desi are campul mai mic, deci chiar este conceput pentru observarea planetelor, foarte bun ocularul Super Planetary de 3mm .
Celalalt ocular, TS UWA de 4mm este bun si el la planete oferind o corectie buna pana la marginea campului dar s-a dovedit mult mai bun la observarea obiectelor de cer profund si in special a roiurilor deschise sau globulare datorita campului aparent urias de 82 grade. Si la stele duble s-a dovedit un aliat de nadejde , folosit in combinatie cu barlow-ul de 2x obtin un grosisment de 643x ,dar datorita campului mare de 82 grade, pot nimeri stelele de interes fara sa mai fie nevoie sa il schimb cu un alt ocular de focala mai mare in timpul cautarii si centrarii ,mai ales daca am cautatorul colimat precis cu telescopul, e de ajuns sa centrez steaua in mijlocul reticulului si aceasta apare si in campul ocularului TS UWA 4mm la 643x,chiar daca nu in centru ci mai spre margine, astfel pot avea o rata mai mare in observarea stelelor duble trecand mai rapid de la una la alta.

[Erwin]

Felicitări, Iulian! Mă bucur că ocularul TS UWA de 4mm îți oferă imagini bune, pe telescoape mai mici nu este grozav. Desigur, seeing-ul trebuie să fie foarte bun pentru astfel de magnificații. Mai ales că în loc să vezi bine detalii poți să vezi "scafandrierii" din proprii ochi când te uiți la obiecte luminoase precum Luna sau planetele mari.

Spor la observații!

[Mircea Pteancu]

Iulian

Excelent raport de observatii, o lectura foarte interesanta !
Cu galaxia lui Barnard am si eu dificultati.
Nebuloasa Little Gem este observabila chiar si cu telescoape mici dar Galaxia lui Barnard, ba, cu nici unul din telescoapele mele. Tot stau si ma crucesc cum de o fi descoperit-o Barnard cu o luneta de 6 inch !?
Little Gem am observat-o prima data in 17 Sept. 2018. Apoi stiind ce si unde sa caut, am revazut-o pe 18 August 2019 cu dobsonianul pitic ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/ 6.9.

Felicitari pentru observatia lui Saturn, mai ales a satelitilor sai. Ma bucur si eu ca ai, in sfarsit, dotare ca lumea.

Vineri 26 Iulie am facut observatii cu dobsonianul Grond D = 250mm F/ 4,8.

Am vrut sa am un inceput lejer cu IC 4665. Apoi am continuat , observand mai ales in Ophiucus si Sagittarius:

- M10, M12, M22, M28, M8, M20 -numai stelele, M21, M24, M25, M23, M18, M17, M16, Lambda Sgr ca dubla, NGC 6638 de langa Lam Sgr, Lambda Oph ca dubla, Tau Oph ca stea multipla, Cr 394, NGC 6716, M14, M11, M26 cu aprox. 20 de stele, NGC 6664 si am incheiat cu roiul sferic slab luminos, dar superb, NGC 6712.

Nu am avut ocazia sa defilez cu prea multe oculare. Am folosit indeosebi XCel 25mm la 48x pentru cautare si ocularul zoom Svbony 7 - 21mm care s-a descurcat suspect de bine la F/4,8. Oare il parasesc pe moshu Mircea pretentiile si fitzele cu privire la oculare !? Sau chiar e bun mikutzu din Hong Kong ?
La M24 a fost musai sa folosesc Q70 f= 32mm. La duble si roiuri, pentru mariri mai mari, am folosit Radian 5mm pentru 240x.

Un moment deosebit a fost la 22:30 ODV cand am vazut parte din trecerea ISS pe o coarda, de la NV la SE. Am reusit sa vad la 48x corpul de forma rectangulara si doua apendice care cred ca sunt panouri solare.
Atasez poza gasita in buzunarul unui calator in timp, prezentand reflectorul Grond in cursa de aclimatizare si schita lui ISS de aseara.

Cer senin, Mircea

[iulian90]

Multumesc tuturor pentru felicitari.

Barnand sigur a avut un cer mult mai negru in acea vreme in care a trait decat avem noi in ziua de azi, de aceea a putut descoperi acea galaxie care-i poarta numele, cu instrument de numai 6 inci.
Am constatat ca in spatele curtii de unde mai fac observatii vad noaptea in jur aproape ca o pisica, intr-atat de mult ce a crescut poluarea luminoasa, desi nu bate nicio sursa de lumina direct, numai de la lumina difuza a cerului poluat vad peisajul, casa, magazia, aleea, iarba si diferite lucruri lasate pe jos, iar acum 6-8 ani trebuia sa fiu atent pe unde calc, asa de intuneric era in spatele curtii, nu mai vorbesc la inceput, acum 20 de ani cand m-am mutat in zona, cand nu era nici iluminat public pe strada, era bezna noaptea in curte , dar atunci nu ma ocupam inca cu astronomia ...

In ultimele doua seri am iesit cu Gigantul la observatii, cerul fiind bun si fara Luna.
In seara de 27 iulie am observat numai obiecte de cer profund, acestea fiind urmatoarele:

-Nebuloasa planetara NGC 7008 Fetus din constelatia Cygnus. Este relativ bine vizibila cu filtru UHC, relativ mare, de forma eliptica, in apropierea sa fiind si o stea dubla relativ luminoasa. In drept cu nebuloasa planetara am mai zarit 2 stele slabe.
-Roiul deschis NGC 6919 din constelatia Cygnus. Are 15-16 stele, fiind relativ mic si compact.
-Roiul deschis M 39 din constelatia Cygnus. Este mare si extins, relativ dispersat si are peste 30 de stele din care 13 mai luminoase.
-Roiul deschis NGC 7062 din constelatia Cygnus. Este relativ mic, relativ compact, cu 12 stele slab luminoase, din care 2 mai ceva mai luminoase decat restul.
-Roiul deschis NGC 7082 din constelatia Cygnus. Este mai mare si mai extins, avand 18-20 de stele din care 4 mai luminoase.
-Roiul deschis NGC 7243 din constelatia Lacerta. Are 28-30 de stele (din care 10 mai luminoase si o dubla luminoasa si simetrica cu separatie larga) fiind mare si extins.
-Roiul deschis NGC 7209 din constelatia Lacerta. Un roi frumos, relativ mare dar mai compact, cu vreo 25 de stele relativ slab luminoase.
-Roiul deschis NGC 7295 din constelatia Lacerta. Este mic si compact, avand numai 8 stele din care una mai luminoasa.
-Roiul deschis NGC 7789 din constelatia Cassiopeia. Este relativ mare, format din 30 stele slab luminoase.
-Roiul deschis M 52 din constelatia Cassiopeia. Este unul dintre cele mai vizibile roiuri deschise din Cassiopeia, fiind relativ mare dar mai compact, avand in jur de 30 stele din care una luminoasa aproape de centrul roiului si cateva duble cu separatie mica.
-Roiul deschis NGC 7510 din constelatia Cassiopeia. Un roi foarte frumos, mic si compact, avand ingramadite in jur de 15 stele ,din care 6 mai luminoase.
-Nebuloasa NGC 7635 Bubble din constelatia Cassiopeia. Este greu spre foarte greu vizibila doar zona cea mai luminoasa a nebuloasei, in dreptul unei stele si numai cu filtrul UHC la grosismentele de 128x si 285x.

Iar aseara, pe 28 iulie am observat alte obiecte de cer profund, acestea fiind:

-Galaxia M 101 din constelatia Ursa Major. Aseara galaxia M 101 era mai bine vizibila decat in alte dati cand am mai observat-o datorita pozitiei spre N-W unde cerul este mai putin poluat. Am zarit-o mai lesne la grosismentele de 64x/ ocular 40mm si 128x/ ocular 20mm, numai centrul slab luminos se vedea.
-Galaxia NGC 5473 din constelatia Ursa Major. Nu departe de galaxia M 101 am zarit si galaxia NGC 5473, mai bine vizibila decat M 101, foarte mica, slab luminoasa cu centru cvasi-stelar.
-Galaxiile M 51+NGC 5195 din constelatia Canes Venatici. Ambele galaxii se vedeau relativ mine, insa relativ slab luminoase. Am zarit cu privire periferica si haloul ce inconjura M 51 si chiar puntea catre NGC 5195, dar foarte greu, la limita.
-Roiul globular M 13 din constelatia Hercules. Foarte bine vizibil, mare cu multe stele rezolvabile pana in centru.
-Roiul globular NGC 6229 din constelatia Hercules. Micul roi globular este bine vizibil, relativ luminos dar nerezolvabil in stele.
-Roiul globular M 92 din constelatia Hercules. Acest roi este mai luminos decat M 13 dar mai mic, deasemenea rezolvabil in stele pana aproape de centru.
-Nebuloasa M 8 Lagoon din constelatia Sagetatorul. Nebuloasa Lagoon am observat-o mai bine de data asta, mi-am schimbat locul de observatii de unde am deschidere mai buna spre Sud, s-a vazut mai bine decat in alte seri de cand am observat-o cu Gigantul, se vedea mai clar cele doua parti ale nebuloasei despartie de o zona intunecata, o parte din nebuloasa acoperind partial si roiul NGC 6530.
-Nebuloasa M 20 Trifid din constelatia Sagetatorul. Si nebuloasa Trifid am zarit-o mai bine, distingand mai clar petalele. In centrul nebuloasei se vedea si steaua tripla, primul companion mai luminos se splita usor, cel de-al doilea, mai slab luminos se zarea mai greu.
-Roiul globular M 22 din constelatia Sagetatorul. Desi la fel de mare si teoretic mai lumins decat M 13 roiul M 22 se vedea mai slab luminos din pricina pozitiei joase pe cer si a extinctiei atmosefrice. Se rezolva in stele pana in centru.
-Roiul globular NGC 6642 din constelatia Sagetatorul. Nu departe de M 22 se zareste relativ greu si micul roi NGC 6642, slab luminos si nerezolvabil in stele.
-Roiul globular M 28 din constelatia Sagetatorul. Este bine vizibil, relativ mic dar luminos si partia rezolvabil in stele, mai mult pe margine.
-Roiul deschis M 25 din constelatia Sagetatorul. Este relativ mare si are peste 30 stele din care 6 mai luminoase.
-Roiul deschis Cr 394 din constelatia Sagetatorul. Este un roi relativ mare, situat in apropierea stelelor Xi 1 Sgr si Xi 2 Sgr, are 16-17 stele si e foarte dispersat.
-Roiul deschis NGC 6716 din constelatia Sagetatorul. Este relativ mic, dar relativ dispersat, avand in jur de 20 de stele din care 6 mai luminoase.
-Roiul globular M 10 din constelatia Ophiucus. Este bine vizibil, relativ slab luminos cu stele rezolvabile pana in centru.
-Roiul globular M 12 din constelatia Ophiucus. Este relativ bine vizibil, mai slab luminos decat M 10 dar cu stele mai lesne rezolvabile, pana in centru.
-Roiul deschis M 103 din constelatia Cassiopeia. Este un roi fain, cu pana la 28 de stele vizibile din care cateva alcatuiesc asterismul de forma cifrei 1 si una mai in centru de culoare galbena.
-Roiul deschis NGC 663 din constelatia Cassiopeia. Un alt roi frumos, relativ mare cu 26-28 stele din care 4 mai luminoase si cateva duble printre ele.
-Roiul deschis NGC 659 din constelatia Cassiopeia. Este un roi micut, cu doar 8 stele, relativ compact.
-Roiul deschis NGC 654 din constelatia Cassiopeia. Are cam 16 stele din care una luminoasa, fiind relativ mic si compact.
-Roiul deschis Tr 1 din constelatia Cassiopeia. Micul roi , foarte compact, are pana la 12 stele vizibile in total, din care 4 mai luminoase, printre ele si 2 duble, cu separatii relativ mici, una simetrica mai slab luminoasa si una asimetrica mai luminoasa. Se observa cel mai bine cu ocularul TS UWA de 4mm + barlow 2x la grosismentul de 642x.
-Roiul deschis NGC 457/ ET Cluster din constelatia Cassiopeia. Se vede bine, avand multe stele vizibile, pana in 40, din care doua foarte luminoase, restul mai slabe, respectiv foarte slabe.
-Roiul deschis NGC 436 din constelatia Cassiopeia. Nu departe de roiul precedent se vede si acest roi, mai palid si mai mic decat NGC 457, avand numai 13 stele.

[iulian90]

Aseara am iesit din nou cu telescopul Gigant de 245mm la observatii si am observat urmatoarele obiecte :

-Galaxia NGC 6015 din constelatia Draco - este foarte greu vizibila, la limita.
-Galaxia NGC 5981 din constelatia Draco - aici fac o mica rectificare; ceea ce credeam initial ca ar fi galaxia NGC 5985 (si care a fost mentionata ca atare si in raportul de observatii de pe 27 iulie) era defapt galaxia NGC 5981, am cercetat zona de cer cu Alladin Lite si am constatat ca sunt trei galaxii una langa alta aliniate, de la E spre W NGC 5895, NGC 5981 si NGC 5982, iar galaxia din mijloc, NGC 5981 apare ca fiind cea mai luminoasa, nu NGC 5895 cum lasa atlasul stelar sa se intelaga , in atlas galaxiile NGC 5985 si NGC 5982 fiind notate cu asteric pe cand galaxia NGC 5981 nu era notata cu asteric. In fine, NGC 5981 a fost cea care s-a vazut relativ bine, mica relativ slab luminoasa, dar cu centru cvasi-stelar. Galaxia NGC 5982 nu s-a vazut deloc cu Gigantul.
-Galaxia NGC 5985 din constelatia Draco - adevarata galaxie NGC 5895 se vedea mult mai greu decat precedenta, foarte slab luminoasa, aproape la limita.
-Galaxia NGC 5987 din constelatia Draco - nu departe de galaxiile mentionate mai sus se afla si aceasta galaxie, ceva mai S de ele, este greu vizibila (dar mai vizibila decat NGC 5985), mica si de forma eliptic-alungita.
-Galaxia NGC 6307 din constelatia Draco - cam la fel de greu vizibila ca si precedenta, slab luminoasa, mica de forma eliptica, laga galaxie aflanduse si o stea slab luminoasa.
-Galaxia NGC 6503 din constelatia Draco - este relativ bine vizibila, relativ mare ,eliptica,relativ slab luminoasa si difuza.
-Nebuloasa planetara NGC 6543/Cat's Eye din constelatia Draco - foarte bine vizibila, luminoasa, de culaore verzuie si cu stea centrala vizibila la grososiente medii (in mod ciudat la grosismente mari de peste 200x steaua centrala se distinge mai greu decat la grosismente medii, acelasi lucru valabil si la gosismente mai mici).
-Nebuloasa planetara NGC 7009/Saturn Nebula din constelatia Aquarius - la fel de bine vizibila, mica ,luminoasa, de forma elipica, fara stea centrala dar cu aspect cvasi-inelar sters, vizibil la grosismente medii si mari cu filtru UHC (cel putin asa mi s-a parut mie).
-Roiul globular M 72 din constelatia Aquarius - relativ greu vizibil, relativm ic, slab luminos, nerezolvabil in stele.
-Roiul deschis M 73 din constelatia Aquarius - este relativ bine vizibil, mic, cu doar 4 stele din care trei formeaza un triunghi iar a patra stea se afla lang unul din colturile triunghiului.
-Galaxia NGC 7217 din constelatia Pegasus - este relativ bine vizibila, relativ luminoasa, de forma rotunda, cu centru cvasi-stelar.
-Galaxia NGC 7332 din constelatia Pegasus - este bine vizibila, luminoasa, foarte mica, de forma eliptic-alungita, cu centru cvasi-stelar luminos.
-Galaxia NGC 7448 din constelatia Pegasus - greu vizibila, slab luminoasa, mica si rotunda.
-Galaxia M 31 din constelatia Andromeda - foarte bine vizibila zona centrala a acestei galaxii si mai ales centrul luminos. In dreptul zonei luminoase a galaxieie am mai zarit si niste stele slabe, unele apatinand galaxiei noastre, dar se poate ca o parte din ele sa fie si din galaxia Andromeda, cele mai slab luminoase, ramane sa mai cercetez si poate o sa reusesc data viitoare sa observ cu Gigantul ceva apartinand galaxiei Andromeda in mod cert.
-Galaxia M 32 din constelatia Andromeda - deasemenea ,foarte bine vizibila, foarte luminoasa, mica usor eliptica, cu centru luminos cvasi-stelar.
-Galaxia M 110 din constelatia Andromeda - este in schimb relativ greu vizibila, slab luminoasa, de formna eliptica, difuza.
-Galaxia NGC 404/ Mirach's Ghost din constelatia Andromeda - Aprpape de steaua Mirach/Beta And se vede si acesta galaxie, relativ bine mai ales la grosismente mari, fiind relativ slab luminoasa, de forma rotunda, difuza.
-Nebuloasa planetara NGC 7662/Blue Snowball din constelatia Andromeda - foarte bine vizibila, luminoasa, de culoare verde-albastruie, rotunda-usor eliptica, fara stea centrala insa la grosismente mari se observa un aspect inelar mai clar vizibil cu filtru UHC.
-Planeta Saturn - a fost ultimul obiect observat aseara, la care am zarit satelitii Titan spre E de planeta, Rhea spre W de planeta iar Tethys intre Titan si planeta.