[HarapAlb]

S-ar putea sa fie vorba de Konstantin Meyl. El se ocupa de [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Scalar_field_theory_(pseudoscience)]unde scalare[/url] ... am incercat la un moment dat sa urmaresc o prezentare de-a sa insa n-am rezistat pana la capat, nu spunea nimic concret. Undele astea "scalare" se pare ca au de-a face de asemenea cu presupusele cercetari ale lui N. Tesla.

La fel si captarea energiei de punct zero: se vehiculeaza mult ideea, sunt multe "studii", prezentari, chiar patente de aparate, insa eu nu am auzit de ceva care sa functioneze. Cu toate astea, se scriu carti, se vand dvd-uri ... e un mod de a castiga o paine.

[lucia lucia]

[eukortis]

Declaram topic 'mort' sau continuam?!

[mm]

pt. eukortis :
Da , un corp cu masa (de repaus) poate atinge viteza luminii . Aceasta informatie neoficiala poate fi intalnita pe internet .

Limitarea impusa realitatii fizice de catre notiunea matematica de "viteza a luminii" este o extrapolare nefericita a matematicii in practica . Analizand cu atentie de unde s-a pornit , constatam ca "limita" ce apare in teoria relativista si exprimata de necesitatea transmiterii unei energii infinite corpului pentru ca el sa atinga viteza luminii , se refera doar la situatia descrierii legilor mecanice intre doua sisteme de referinta ce au (initial) acelasi nivel energetic . Este perfect adevarat ca diferenta maxima de energie dintre cele doua sisteme de referinta (clasic exemplu : Pamantul si o nava cosmica ce pleaca de pe Pamant ) nu poate depasi o limita legata de marimea C dar aceasta limita e relativa , referitoare doar la relatia dintre cele doua referentiale si nu e absoluta adica nu e valabila in orice situatie.

Asa se face ca nava cosmica poate depasi (fizic) "viteza luminii" , in sensul ca energia sa cinetica poate creste peste limita (infinita considerata pe referentialul Pamant) dar care e zero fata de o alta racheta de aceeasi viteza aflata pe o traiectorie paralela si asta fara a contrazice teoria relativitatii , aplicata de data asta celor doua nave (referentiale) .

[lucia lucia]

[arktik]

"de obicei cei care merg la chestii de graniţă şi le aruncă în discuţie sunt cei chinuiţi de impresia că au prins pe Dumnezeu de picior deşi nu au, tot de obicei, baza necesară. Nu discuţiile sau subiectele în sine sunt enervante ci atitudinea (vorbesc în genera, nu mă refer la o persoană anume. Mai mult, recunosc că am trecut şi eu, nu numai odată, prin astfel de stări. Ele sunt generate de insuficienţa documentării pe o temă şi pot fi confundate uşor cu faza de "iluminare" din procesul creativ)" zice RaduM

exceptionala sesizare...e vorba de semidoctism aici, mai periculos decat lipsa de cunoastere ... intrebarea mea este insa, ce se intampla sau ce ar trebui sa se intample in cadrul acestor forumuri? e ok sa palavrageasca orisicare despre subiecte mai mult sau mai putin "exotice", sau nu? in spiritul libertatii de comunicare?sau doar cei care au acel "background" ?

[Doru Dragan]

Libertate inseamna sa poti sa faci orice ... asumandu-ti consecintele. Un exemplu foarte bun e chiar cu doua posturi mai-nainte. MM si-a dat cu parerea despre relativitatea teoriei relativitatii si a limitei de viteza. Din pacate a fost contrazis (pe un ton destul de dur) de o fasneata de moldoveanca (chit ca acum e in Canada). Ar putea acum sa contracareze si sa contrapareze cu o exclamatie de genul: "E usor sa zici complet aiurea dar poti sa vii cu argumente concrete?". Eu n-as face-o Nu ma pricep suficient la materia asta dar il cred pe cuvant pe dl prof. RaduM cand zice ca nu e bine sa te pui cu Lucia. In special pe terenul fizicii moderne Fiecare din noi trebuie sa invete incetul cu incetul cine este si care ii este locul in lumea asta in general (si pe acest forum in particular). Exista o cale usoara si una mai grea

[mm]

Formulele de transformare relativista a vitezelor sau de compunere a vitezelor la schimbarea referentialului inertial se obtin prin derivare din formulele lui Lorentz si au forma :

u=(u'+V)/(1+V*u')

Revenind la analogia cu nava spatiala , considerand un referential terestru O , o nava N si o naveta de serviciu n , andocata in hangarul navei N , presupunem urmatoare situatie :
nava N pleaca de pe referentialul O si atinge accelerand o viteza (de exemplu) , V=0,786*C fata de O . Ajungandu-se aici naveta n e scoasa din hangar si accelerata pe aceeasi directie pana la viteza u'=0,786*C fata de N , de data asta .
Deoarece pentru accelerari s-au consumat cantitati importante de combustibil , se pune intrebarea cat de eficient . Dupa formula reiese ca viteza lui n fata de O este :

u=[(0,786+0,786)/(1+0,786^2)]*C=0,971*C

O valoare ce nu depaseste C .(ca sa fim sinceri , ne asteptam la mai mult dupa cat combustibil ) Dar , surpriza ! Constatam ca si la limita , cand V=u'=C formula nu da un rezultat mai mare de C . Caci ,

u=[(1+1)/(1+1*1)]*C=C

Probabil ca orice fizician cunoaste acest calcul si banuiesc ca L.L. s-a referit la el atunci cand mi-a atras atentia .

Rezultatul pare OK cu atat mai mult cu cat exista dovezi exp (Bucherer , defectul de masa , ef. Compton , Doppler , Mossbauer , etc. ) care confirma TR .
Dar eu , ca si altii , sunt un cartitor si-mi pun unele intrebari .
Prima e o observatie , exprimata in interventia anterioara , pe care o repet : formulele TR si confirmarile lor experimentale dovedesc doar faptul ca intre doua referentiale (din materie) nu poate exista o diferenta de energie mai mare decat cea corespunzatoare lui C (evit formularea viteza deoarece consider ca nu are semnificatie) . Formulele TR si confirmarile lor nu dovedesc mai mult . Adica nu "acopera" si eventualitatea (care ramane ca posibilitate) ca un corp poate evolua la 2*C , sau ca energia sa cinetica ii poate permite sa se bucure de niste consecinte cum ar fi patrunderea in viitor .

[raduM]

[raduM]

Am mutat discutia despre quasarul lui Hans pe "Abell 1835 IR1916". Merita un topic separat.

[mm]

[Alexandru Rautu]

Te uiti prea mult la desene ... Un corp nu poate atinge niciodata viteza luminii... daca vrem sa acceleram un corp pan' la viteza luminii, atunci masa lui creste, si creste atat de mult incat tinde spre infinit... lucru mecanic efectuat de-un asemenea corp necesita o energie infinita... ca sa aducem un corp la viteza luminii avem nevoie de toata energia din univers ... exceptie facand corpurile cu masa de repaus zero! Cat te-ai chinui tu, tot n-ajungi la un capat... Ce faci? Te folosesti de TRR (admiti postulatele lui Einstein) si apoi incerci sa negi postulatele ? Ce-i asta "reduce la absurd" ... experimental s-a dovedit de atatea ori ca TRR si TRG este OK!

[Doru Dragan]

Faci aceeasi greseala care s-a mai facut pe aici. Incerci o abordare mecanica/matematica clasica intr-o zona unde matematica si mecanica clasica nu pot sa explice. Si (ceea ce e mai grav) tinzi sa ignori faptul ca fizica este o stiinta experimentala. Nu toate exchibitiile matematice au corespondent in lumea reala. Dupa ce a fost elaborata si enuntata de o minte de exceptie, teoria relativitatii a fost verificata si rasverificata de toate mintile de exceptie din fizica. Ceea ce pune capac la tot este ca teoria relativitatii a fost verificata in practica prin experimente. De atunci si pana in zilele noastre teoria relativitatii a fost testata practic in foarte multe cazuri. Mai exista inca multe necunoscute (BigBang, unificarea) dar TR este acceptata de toata lumea si nu ca o religie ci ca un fapt demonstrat.

[cris]

Trebuie explicat babeste ca prin formule te incurci.
Daca materia ar fi ceva "tare" atunci nu ar avea limita de viteza dar fiind formata din radiatii electromagnetice cind o impingi cu viteza apropiata de viteza luminii ii maresti energia spre infinit si deci trebuie sa efectuezi un lucru mecanic similar.

[cris]

Cel mai bun exemplu este dat de acceleratoarele de particule.Iei o particula mica si ii dai cata energie are nevoie sa o accelerezi si ea se incapatineaza sa nu ajunga la viteza luminii.