[Mircea Pteancu]

Armand

Felicitari pentru sesiunea de observatii foarte bogata in rezultate !
Daca nu te-as cunoaste, as incepe sa banuiesc ca montura ta are ''go to''...

In 1948 a aparut cartea ''Aстрономические наблюдения в бинокль'' de M.E. Nabokov.
Instrumentul superlativ din acea carte este binoclul Zeiss Delfort cu marirea de 18x.
M-a cam mirat pe mine ideea de a fi astronom amator care are ca instrument principal un binoclu.
Privind la lista ta, o asemenea uimire dispare.
Daca din diverse motive un amator are ''doar'' un binoclu ca al tau, totusi poate sa faca foarte multe observatii.

Cer senin, Mircea

[zoth]

Aseara am mai tras si eu o fuga cu binoclul de 70mm prin Orion. Dupa ce am vizitat dublele binoculare despre care am mai vorbit pe aici, inclusiv componentele noi semnalate de Iulian, am trecut pe la Mintaka si apoi am coborat spre trapez. Acolo se vedeau 4 stele la 44x, componenta B stabila si bine distincta de celelalte. Cred ca pentru magnificatia asta mai mult nu merge.
Dupa trapez am zis sa mai cobor nitel spre sud pana am dat de iota ori si aici a inceput balamucul. Steaua se vedea usor diforma in partea de sud vest iar in sud est se vedea o steluta aprope lipita de ea pe care ca un naiv am considerat-o drept companion. "Ia ce dubla faina am gasit!!!"
Am cautat mai tarziu pe harti si nu m-am putut lamuri. Am identificat steaua principala Tyc 4778-1401 cu m=2,7 ca fiind iota ori si pseudo companionul Tyc 4778-1379 cu m=5,7.
Totusi hartile sunt atat de inghesuit desenate si notate ca nu am putut sa-mi dau seama ce si cine se afla in zona aia. Am consultat Sky Atlas 2000 pe care a avut amabilitatea Mircea sa mi-l printeze pe format mare (A3) si Atlasul de stele duble a lui Taki, ... degeaba.
Are cineva dintre voi zona lui iota ori descrisa sau desenata mai aerisit si detaliat? Multumesc.

[Mircea Pteancu]

Unghiul de pozitie al companionului B este de 146 grade.
Deci directia Sud in care l-ai semnalat ar fi, in mare, buna.
Eu am facut de multe ori haz de necaz in privinta PA la observatiile mele de duble.
Ce nu corespunde la steaua semnalata de tine este magnitudinea de 5,7mv. Companionul B este de 7,73mv dupa StelleDoppie.
Fa te rog comparatia distantei la care vezi presupusul companion B al lui Iota Ori cu cea la care vezi companionul D al lui Sigma Ori. Acestea fiind de 12,5'' respectiv 12,9''. Deci in ocular, la 44x ar trebui sa apara egale.
La distanta de 49'' si in acelasi cadran cu B trebuie sa vezi la Iota Ori si companionul C. Acesta este mult mai slab luminos la 9,8mv.

Poate te ajuta captura de ecran din Aladin Lite pe care o atasez.

Mircea

[zoth]

Ceva nu-i in regula, companionul ar trebui sa fie unde am vazut steaua deformata, adica in sud vest.
Ceea ce am vazut eu si initial am crezut ca e companion am marcat pe desen cu sageata. Ciudat este ca am vazut steluta respectiva foarte aproape de iota ori.

[Mircea Pteancu]

Eu spun ca ai vazut companionul lui Iota Ori daca l-ai vazut foarte aproape de primara si in partea unde ai pus sageata.
In pozele de pe Aladin Lite, Estul este intotdeauna la stanga si Vestul la dreapta, Nordul sus si Sudul jos.
Ca si atunci cand privim cerul , stand cu fata spre Sud.

Eu in aceasta seara am facut observatii cu un binoclu Saga 10x42mm, in doua ture.
Anticipez un pic dar sunt incantat de binoclu. Este oleaca ciudat pentru cineva care a folosit numai binocluri Porro dar incet-incet ma voi obisnui cu idiosincraziile lui. (Sau el cu ale mele ??? )

In crepuscul am observat : M42, M45, Hyadele, roiul Collinder 65 - in intregul sau desi are vreo sase grade, Roiul Dublu din Perseu, M37-M36-M38, M35, M44, Zeta UMa, STF 747 excelent rezolvata.

In urma cu cateva minute am revenit de afara unde am reobservat M37- M36-M38, M35, M44 cu steaua tripla din varful asterismului ''V'' vazuta ca dubla, Alcyone in Pleiade vazuta ca dubla, Hyadele ca roi rarefiat dar foarte luminos si colorat intens, Mel 111 cu dubla 17 Com.
Binoclul a inceput sa ma impresioneze cu adevarat cand mi-a prezentat in vedere directa M67 si M3 pe un cer paclos.
Pacla este inca si mai groasa ca in crepuscul. Totusi am vazut companionul lui Alpha UMa si al lui Regulus.
Redarea culorilor este fantastica. Nu exista cer mai bun ca cerul de iarna pentru studierea culorii stelelor.
Nu ma puteam satura sa compar stelele rosii precum Betelgeus, Aldebaran si 119 Tau cu Marte.
Stelele albe sau alb-albastrii ca Rigel cu Sirius, Castor si Procyon.
Pollux, de un alb-crem facand punte spre Capella usor galbuie, spre Arcturus cel galben-auriu si Algieba de culoare aramie ca aurul de 24 de carate.

Lumea stelelor este foarte interesanta. Stelele sunt entitati uimitoare, cu atat de variate insusiri.

Cer bi-senin, Mircea

[sorini]

Aseara (22 febr) ma aflam in Rupea (undeva intre Brasov si Sighisoara). Ziua a fost destul de innourat, dar spre seara au mai aoarut goluri printre nori. Ajuns la hotel pe la ora 18 am pus pe marginea ferestrei binoscopul TS, la 24x si am privit la luna, incadrata intre Venus si Jupiter. Luna era ca o secure f ingusta, la Venus nu am reusit sa disting faza, dar la Jupiter, pal pe fondul unui cer inca lumimos, se intrevedeau ceva benzi. Spectacolul mare a fost dupa apus, pe la ora 19, cand la luna se putea vedea f bine fata intunecata. Am stat cred ca 30 min sa privesc zona asta; se vedeau f bine umbre de diverse nuante de gri, totul incadrat de securea luminoasa. Mai tarziu, pt ca ajunsesera in campul vizual, am poposit si pe la Hiade si Pleiade, dar din 5 in 5 minute tot la luna reveneam.

[Mircea Pteancu]

Sorin
Vad ca binoscopul tau TS incepe sa te rasplateasca cu peisaje siderale frumoase.
Nu-i de mirare ca nu ai putut distinge faza de 86 - 87 % a lui Venus la 24x si la o altitudine cam mica pentru a avea seeing bun.

Felicitari, cer senin si vrem rapoarte in continuare, Mircea

[Mircea Pteancu]

In aceasta seara de Joi, 9 Martie am iesit in crepuscul sa admir norii pe cerul de seara. Si ce-o mai fi, daca se va mai vedea ceva.

La inceput s-a vazut doar Venus, cu intermitenta.A fost interesant de vazut haloul care se vedea in jurul planetei cand stratul de nori se subtia.

Apoi au inceput sa se zareasca, sporadic, stele.

Unul din sporturile mele preferate este observarea culorilor stelare.
Eu nu stiu de ce, poate ca cineva versat in artele plastice ne va da raspunsul: in peticele de cer senin ale unui cer noros, culorile stelare ies mult mai bine in evidenta decat pe cerul senin.
Am admirat oranjul lui Betelgeus, Aldebaran si Propus, ocrul lui Marte, rosul deschis al lui 119 Tau - Ruby Star;
albul lui Rigel si Castor, albul cu usoara nuanta albastra a lui Sirius, Bellatrix -alb cu nuanta albastra un pic mai intensa si albul mat/ creta al lui Procyon;
Capella era galben foarte deschis iar Pollux de un crem pastelat;
pe cerul estic, inseninat, Arcturus stralucea galben ... cum sa-l numesc decat ''luminos'';
mai spre meridian, Algieba lucea domol si serios in galben auriu;
am pus un ''do de jos'' observatiilor cromatice cu giganta rosie Y CVn, numita ''La Superba'' de catre Secchi.

Vazand ca cerul s-a inseninat, am schimbat arsenalul si am trecut la binoclul Saga 10x42mm.
Am observat :
- M42 si stelele Theta 1 Ori si Theta 2 Ori

- cand mai trecea cate o ramasita de nor subtire, nebuloasa continua sa se vada. Mai mult, stelele Theta se ''topeau'' in nebuloasa si aceasta, in mod paradoxal, parca se vedea mai bine.

- in roiurile M41 si M35 se zareau stelute slabe rezolvate si ceata luminoasa

- M36 a fost de-a dreptul luminoasa, M37 mai discreta dar bine vizibila, M38 slab luminoasa

- M44 o adevarata feerie stelara

- la fel si M45 si Hyadele/ Collinder 50 care au fost denumite ''Poarta de aur a Eclipticii'' dupa placa din templul Tal-Qadi din Malta. Recent, Marte si cometa E3 ZRT s-au plimbat prin Poarta de aur, sau pe aproape.

- M67 s-a vazut mai mica si mai luminoasa decat M48 care a fost mai extinsa dar si mai slab luminoasa

- Cr65 s-a vazut in intregime intr-un singur camp vizual de 6.5 grade

- Roiul Alfa Per s-a vazut bogat in stele

- Roiul Dublu din Perseu ... comci-comca iar Stock 2/ Muscleman ... abia, abia

- in M34 parca se zareau cateva stelute cu vedere indirecta

- companionul lui Dubhe s-a vazut, cel al lui Regulus ... niet

- m-am ascuns in umbra zidului de lumina becului stradal si a Lunii si , cu dificultate, am reusit sa vad M3

- am incheiat cu globul plin de detalii al Lunii.

Cine are nevoie de telescoape mari pentru putina Astronomie !?
Totusi, trecand pe langa doburile de 250mm si de 200mm, am simtit o usoara apasare pe constiinta ...
Noa, stati cuminti, acusi vine si vremea voastra, vremea galaxiilor ...

Cer bi-senin, Mircea

[Armand Popa]

Azi seara, pe la ora 20.30, cand ma intorceam de la cumparaturi, am vazut din masina, Sirius frumos luminos pe cer. Zic, oare e si ramane senin? Cand am ajuns acasa, am vazut un cer curat cu stele, asa ca luat in graba noul binoclu Lacerta Explorer 10x50 si am mers repede pe campul de la marginea orasului la o sesiune de observatii , pana la rasaritu lunii. E prima sesiune de observatii cu Lacerta 10x50, si pot spune ca sunt extrem de multumit. Pana sa rasara Luna, au venit si norii, dar cu toate astea am reusit sa observ:

Nebuloasa din Orion 42
Roiurile deschise
M45
NGC1981
NGC663
NGC103
NGC869/884
STOCK 2
NGC457
M52
Melotte 20
M41
M34
M35
M36
M37
M38
NGC1907
M44
M67
NGC2244
NGC2264
M50
M46
M47
M93
M48
NGC2281

Galaxiile:
M31
M81
M82
NGC2403

si asterismul Kembe`s Cascade.

Una peste alta, sunt foarte multumit de acest binoclu, si raman in continuare um mare fan al observatiilor pe viteza cu un binoclu

[sorini]

Saptamana aceasta umblu un pic prin tara, dar pana in seara asta am tras norii dupa mine. Dar cred ca i-am tras peste toata tara, ca fiind in Cluj, unde ploua si in Bucuresti era tot innourat. Azi, din Cluj am pornit spre Sibiu, mai exact Miercurea Sibiului. Chiar daca pe drum m-a si plouat nitel, spre seara cerul s-a mai limpezit, iar printre palcurile de nori se zareau stele. M-am gandit sa profit de o asemenea ocazie si sa ies la observatii astro. Am pornit pe DN1 spre Sebes si am gasit un drum lateral (spre Calnic). Am crezut ca e mai izolat, dar nu a fost chiar asa. Pentru ca trebuia sa fac slalom printre nori, am renuntat sa instalez MTO-ul si am ales sa folosesc, pt mobilitate, binoclul Lacerta Explorer 12x50, care inca o data s-a dovedit exceptional.
Acum ce sa zic; la prima privire spre cer, m-am pierdut printre atatea stele si mi-am zis sa ma plimb printre ele cu binoclul la ochi, atat cat permiteau norii. Incet-incet m-am obisnuit cu imaginea, am inceput sa ma orientez pe cer si chiar sa caut cateva tinte. Nu stiu sa apreciez calitatea cerului (acolo unde nu erau nori), dar Roiul dublu l-am localizat cu ochii liberi.
Intr-o ordine total aleatoare si din ce imi aduc aminte, am observat: Coma Berenices, M53, M41, Nebuloasa Orion, Hyade, Pleiade, M34, M35, M37, puzderia de stele in jurul Mirfak, Norul dublu din Perseu, M103, Cassiopeia, M92, etc. Am revenit de cateva ori pe la fiecare, dupa cum permiteau norii. La identificare, m-am folosit de SkySafari. Or mai fi fost si altele, neidentificate, ca sa nu pierd timpul cu ochii in telefon.
Pentru ca iesirile mele la stele sunt absolut intamplatoare, nu am avut niciun plan, niciun catalog de urmarit, dar am incercat sa ma bucur de un cer atat de bun, chiar daca innourat si de spectacolul stelar oferit de acesta.
Numai bine,

[Armand Popa]

Sorini, foarte faina sesiunea de observatii, asa ar trebui sa faca orice astronom amator. Sa aibe macar un binoclu la el , ca cine stie cand te prinde cerul instelat pe drum

Cand ies la observatii cu binoclu fara vre-un plan, ma folosesc de skysafari, care are la sectiunea Observe - Observig lists cateva liste descarcabile, printre altele si pt bioclu. Daca intri in lista si selectezi "Hihlight Objects in the SkyChart" iti indica pe harta cu un cerc obiectele deep sky interesante in bino! Este ceva foarte util. Asa am reusit sa descoperim cu dl Pteancu roiul dechis Stock23.

Important sa folosesti Skysafati pe modul noapte (rosu) sa nu iti afecteze ecranul telefonului, adaptarea la intuneric. Fac observatii cu aplicatia de ani de zile, si nu am probleme doar spor la observatii

Armand

[Mircea Pteancu]

Foarte bine Sorin, n-ai nevoie de plan de observatii. Campul larg al acestuia va inlocui planul !

Armand, sunt foarte de acord cu indemnul tau, sa speram ca-l aud si il urmeaza cat mai multi.
Astronomia inseamna observatie astronomica nu trancaneala negro-gauro-viermista-exoplanetaro-terraformo-ufologica.

Aseara, Miercuri 22 Martie, am preferat sa revizionez ''Intoarcerea Regelui'' desi era senin.
Imi plac povestile lui Tolkien, asta e ... '' exista viata ... dupa Astronomie''.
Era inainte de miezul noptii cand s-a terminat filmul, niste fotoni stelari erau totusi bineveniti.
Am luat binoclul Saga 10x42mm si cam intr-o ora am observat :

Unsprezece DSO: M35-M37+M36(in acelasi camp vizual) - M44 (foarte bogat in stele) - M67(slab luminos dar vizibili cu privire directa ) - Mel 111 (mare si cu multe stele dar rerefiat) - M53 (mic, slab luminos dar bine vizibil) - M3 (bine vizibil, usor de gasit) - M13 (mare, compact,foarte luminos) - M92 ( un fel de stea cetoasa, expandata si foarte grasa ) - M5 (bine vizibil dar mai slab luminos ca M3).

Opt stele duble: 17 Com (separatie larga in Mel 111) - Alcor+Mizar nerezolvat+ Sidus Ludovicianum - Dubhe/ Alfa UMa (companion mic, greu vizibil) - Niu Dra/ separata - 16-17 Dra/separata ca dubla - Psi Dra/ separata foarte frumos - Niu 1-2 CrB (in acelasi camp cu M13, ar trebui intr-o lume normala sa o vedem cu ochiul liber).

Concluzie: binoclu foarte bun.

Asta-seara, Joi 23 Martie, am completat cu observatii pe cerul vestic, de iarna, timp de vreo doua ore. Tot cu binoclul Saga 10x42mm.
La inceput, se vedea doar Venus pe cerul vestic. Totusi observatia care a urmat a fost fascinanta.
Prin norii subtiri, Venus avea in jur ei ''glorie''. Aceasta era ''permanent'' vizibila la un diametru de aprox. 10 minute de arc. Cand norii se mai subtiau, se vedea o ''glorie'' mult mai slab luminoas de aprox. o jumatate de grad diametru.
Pentru cateva minute, inainte ca stratul de nori sa se rupa, ''gloria'' lui Venus s-a dublat in diametru, ajungand cam la un grad.
Cum facem aceste estimari dimensionale ? Comparand diametrul obiectului sau distanta dintre doi astri cu diametrul diafragmei de camp. Ceea ce imi notez ''la fata locului'' suna cam asa: ''o zecime din raza campului'' sau ''o treime de raza de camp''. La prelucrarea observatiei e simplu : daca am un camp vizual de 6,5 grade, raza este de trei grade si 15 minute. Deci o treime de raza inseamna in jur de un grad.

- Cand au inceput sa se vada ici- colo stele prin nori, am fost curios sa vad daca vreuna dintre ele are ''glorie'' precum frumoasa Venus.
Am inceput sa caut stelele asterismului ''Hexagonul de iarna'': Betelgeus, centrul si colturile : Castor - Procyon- Sirius - Rigel - Aldebaran - Capella.
Numai la Sirius am observat ''glorie'' simpla, nu dubla ca la Venus si avand un diametru de aprox. 20 minute de arc.

Dupa destramarea norilor :

- Marte- M35- Propus in acelasi camp vizual.
Distanta Marte- M35= aprox. patru grade distanta, cu Marte spre Vest si M35 spre Est.
Cu Marte si Propus pe marginile opuse ale diafragmei de camp, M35 era la stanga de centrul campului.
Foarte frumos, cu Marte rosiatic, Propus oranj si stele rezolvate in M35 !

- 2x ( distanta giganta rosie 119 Tau - Zeta Tau) = ( dist. Zeta Tau - Marte) pe directia spre Zenit

-Cr 35, roi mare rarefiat, stele slab luminoase

- Cr 69, zece- douasprezece stele, mult mai mic dar mai luminos

- Cr 70, superb datorita '' Colierului de perle'' dintre Mintaka si Alnitak.
Pare greu de crezut dar unii astronomi arabi, cu vedere exceptionala, probabil ca au vazut acest asterism cu ochiul liber. De aceea eu sunt convins ca numele de ''Colierul de perle'' se refera la asterism si/ sau/ la steaua Alnitak.
Dintre contemporanii nostri, Stephen James O'Meara are - sau avea - asemenea ochi de vultur.

-Hyadele si Pleiadele , cu Alcyone ca dubla ... no comment !

- M41 - M37- M36- M38 ,primele trei bine vizibile, ultimul slab vizibil

-M44, imagine ca de basm

- M67, slab luminos dar vizibil cu privire directa

- M48, vizibil numai cu privire periferica si la fel si M46

- Roiul Dublu din Perseu si Stock 2, slab vizibil dar cu multe stele rezolvate

- Stock 23, Roiul lui Pazmino s-a vazut dar foarte slab,neclar. Nori, pacla ?

-O ultima privire spre Marte - Messier 35 si STOP !

Doamne, ce bun este ... un binoclu bun !

Cer senin, Mircea

[romh]

26.04.2023
23:30 - 00:30 UTC+1

Am iesit nitel aseaza cu binoclul 10x50 pe acoperis.

Am vazut Venus in constelatia Taur, la 5 grade deasupra orizontului cel putin. Prin binoclu s-a vazut ca o mica bila galbena rotunda. Deasupra const Auriga era relativ vizibila.

Luna langa gemeni, principalele mari erau vizibile si muntii evidentiati de linia terminatorului, dar mainile imi tremurau prea tare ca sa mai vad altceva. Si partea amuzanta e ca la binoclul 8x35 mainile imi tremura mai mult chiar daca este mai usor... am observat ca unele modele au captusire cu un cauciuc moale care sa absoare niste oscilatii... A trebuit sa astept sa o acopere norii ca sa vad Castor si Polux, nici urma de dubla desigur. Mai jos am vazut Marte, o mica bila cu tente rosiatice.

In constelatia Leul am observat stelele principale. Sunt multe obiecte Messier langa Denebola si Chertan dar nu am reusit sa le vad. Boarul la fel abia vizibil din cauza lunii. Lira a fost vizibila si azi. Cred ca am distins Zeta Lirae ca dubla, asta daca nu mi s-a parut.

Cerul a fost acoperit cam 20% cu o luna puternica si nori rapizi de la nord-vest spre sub-est... ce inseamna nori rapizi... o sa incerc sa cronometrez data viitoare cat de repede trece un val de nori peste cer.

[romh]

O sa incerc sa standardizez cumva formatul cum a zis Mircea altfel am recitit ce am scris adineaori - luna in gemeni... incep sa vorbesc ca un astrolog...


27.04.2023
23:00 - 23:30

Conditii: cer senin, poluare luminoasa bortle6-5, vizibilitate redusa la orizont si spre sud.
Echipamente: Nikon 8x35, stellarium pe telefon
Fov: 8.2 grade

Observatii:

Am iesit azi cu bicicleta sa mai fac un pic de miscare si am luat si nikonul 8x35 pe care il cumparasem intr-un exces de consumerism doar pt ca imi placea forma vintage. Mi-a parut rau dupa, dar nu cred ca a fost o risipa.

Campul e mult mai mare decat la jaf. Si chiar daca nu are marire la fel de mare, dar mi se pare ca vede multe stele de background pe care celalta nu le vede. Se defocuseaza usor din cauza manipularii si de fiecare data cand il pun in poseta lui solida, dar odata ce il focusez, imi lipesc ochii de el pt ca da are pupila de iesire mai mica cred, si atunci vad 8 grade de cer cu mult mai multe stele decat cu celalalt bino. Inca ma deprind cum sa il tin ca sa nu tremure asa de tare. O sa ma las de baut, dar am impresia ca daca il sprijin cu ambele maini de stresina fruntii la capul meu de mort, reusesc sa il stabilizez cel mai bine... Nu ma asteptam ca un binoclu mai usor sa tremure mai mult in mainile mele dar asta e realitatea momentan. Din cauza tremuratului nu pot sa ma concentrez prea bine pe stelele duble sau am impresia ca vad duble acolo unde e doar tremuratul unei singure stele.

Langa un camp gol am reusit sa gasesc ceva cer mai negru dar nu foarte diferit de ce am acasa. Perseu era deasupra orizontului la ora asta. Multe stele in Perseu, in special trunchiul eroului langa Mirfak. Multe obiecte din care am reusit sa vad doar roiurile duble h Persei si x Persei. Aceste roiuri se gasesc intre capul eroului Eta Persei si Ruchbach din Cassiopeia. Doi fulgi difuzi abia vizibili din care unul mai evident. Alte obiecte Messier sau Caldwell nu am reusit sa vad.

Am reusit sa vad constelatia Cancer sau mai bine zis cele doua stele Asselus Borealis si Asselus Australis, ultima fiind dubla dar nu am reusit sa disting prin bino. A trebuit sa pozitionez binoclul in asa fel incat sa iasa luna din campul real altfel eclipsa totul. Si da, la mijlocul distantei dintre ele, M44 Beehive - stupul de albine ... magnitudine 3 wow . Atasez mai jos un desen cu ce am vazut. Structurile sandwich sunt un tip aparte de materiale compozite cunoscute pentru rigiditate si nu sunt decat o imitare a fagurelui pe care albinele au invatat sa il construiasca ... 150 milioane de ani in urma?

Vega si azi destul de puternica pe cer, am privit cu binoclul si de data asta nu am vazut stele duble la Zeta Lirae. Sau acele stele se vad prin 10x sau nu imi tremura maina acolo atat de tare si reusesc sa vad mai bine sau mi s-a parut ieri.

Cand mergeam spre intrarea blocului a trecut un elicopter deasupra. Am reusit sa disting prin binoclu forma lui si reflectia luminilor de semnalizare de palele elicoterului.

Am mai privit odata spre lebada. Am gasit usor Deneb, am urmat arcul cozii si am gasit din nou M39 de data asta mult mai mic dar am reusit sa recunosc acel V mic.

Un flare in Hercules, sau mi s-a parut sau un satelit a reflectat soarele.

Venus azi era rosie la orizont.

Chiar daca imaginea e mult mai contrastanta si imersiva, preferatul meu ramane jaful nu stiu de ce. O sa incerc sa revad zeta lirae cu el data viitoare sa verific daca mi s-a parut sau nu. 8x35 e mult mai usor de folosit pentru a gasi ceva, cu 10x50 mi s epare ca trebuie sa scanez cerul prea mult .. dar imaginea e mai stabila din cauza greutatii...

Cer senin

[romh]

06.05.2023
23:45-01:30 utc+1

Instrumente: binoclu 10x50
Vreme: Innorat 60%

Am iesit cu binoclul 10x50 pt ca vremea nu era vajnica. Am vazut Venus rosie la orizont, cateva grade. Luna era aproape de orizont azi noapte.

Am incercat sa explorez Cameloparladis/Girafa. Nu am reusit, e prea slaba, dar pentru inceput cred ca am reusit sa gasesc acel asterism Cascada Kemble din cartea lui Tonkin. M-am pozitionat la Mirfak in Perseu si am mers in aua pana am dat de trei stele verticale aproape coliniare apoi am mers mai sus pana am dat de alte trei stele orizontale aproape coliniare. Intre aceste doua brate spre stanga am gasit cateva alte stele dintre care una trebuia sa fie NGC 1502 dar nu am distins care.

Am refacut exercitiul pornind de data asta din Cassiopeia, cred ca pot sa gasesc usor data viitoare acest asterism si sa mai explorez Girafa.

Ce am mai vazut. Am reusit sa vad slab cu ochii si apoi cu binoclul stelele din Cefeu, apoi Mu Cephei de un galben evident dar langa ea nu am vazut nimic altceva chiar daca distingeam niste siluete in zona aia.

Apoi am intrat in vorba cu un vecin care tot a urcat pe acoperis cu un urias skywatcher 8" pe o montura equatoriala la care doar trepiedul cantarea 15 kg. Si cand m-a intrebat daca e ceva interesant de vazut in Lira... heheeee ... M57 . Luata cu o camera sony mirrorless, puteti sa vedeti atat sulafat cat si m57 probabil cateva minute expunere nu tin minte sigur.