[tudor]

Istorie
Cei interesati de optica stiu ca primul binoclu Swarovski a aparut in 1935, in format 6x30. Apoi departamentul optic al firmei Swarovski (Swarovski Optik KG) este infintat in 1949. Seria aceasta de binocluri Habicht se fabrica inca din anul 1949. Mecanica si formula optica este practic aceeasi si cu aceleasi specificatii. Insa, cu trecerea timpului, sticla, coatingul si materialele au fost imbunatatite si rafinate. Sunt foarte multe versiuni de Habicht ce s-au imbunatatit de-a lungul anilor pana in zilele noastre. Daca modelele din 1949 aveau cam 50% transmisia luminii, variantele din ultimii cativa ani au coatingul si sticla duse pe culmile maestriei, lasand sa treaca 96% din lumina. Chiar si la capetele extreme ale spectrului vizual lumina trece in proportie de peste 90%-95%.
Aici se pot gasi informatii interesante referitoare la transmisia binoclurilor
https://www.houseofoutdoor.com/verrekijker...rgelijken/

Mecanica, finisaje, design
Binoclul cantareste 640g fara accesorii, si se simte foarte dens in maini, anuntand o mecanica foarte robusta si rezistenta. Are o structura din aliaj de aluminiu si magneziu. Este umplut cu gaz inert fiind rezistent la imersie in apa pana la 4m. Designul este clasic pastrand in tocmai liniile seriei Habicht inca de la inceputurile ei, fiind acoperit cu o frumoasa piele neagra. Singura exceptie negativa o fac inscriptiile de pe capacele prismelor, care la noile versiuni sunt vopsite in loc de gravate! Dar mecanica si constructia s-a pastrat din vremurile cand lucrurile se fabricau sa dainuiasca cat mai mult, pentru generatii.

Ergonomia. Are o arhitectura cam osoasa pentru mine, dar se simte bine in maini, creand acea placere de a tine un instrument de calitate, clasic si foarte robust


Reglarea dioptriei si reglarea distantei interpupilare se misca ferm si exact necesitand un pic de forta (lucru util pentru a ramane asa cum sunt setate).

Focusul se misca si el la fel de greu, lucru avantajos doar pentru observatii statice de astronomie, dar nu tocmai ideal pentru birding. Are o rotatie si un pic de la infinit la 3.1m

Distanta de privit este foarte zgarcita de doar 14mm, dar eu, cu ochelarii pot vedea tot campul vizual la limita.
Prieteni de ai mei, ce nu poarta ochelari, au intampinat probleme cu cupele de cauciuc prea mici in diametru care apasa pe globul ocular. Deasemenea necesita o pozitionare atenta la oculare pentru o imagine impecabila.


Performanta Optica
Obiectivul are un coating foarte frumos de culoare olive, iar prismele de culoare aurie! Coatingul este atat de bun incat, privit din anumite unghiuri, iti da impresia ca obiectivele sunt goale fara sticla!!
Ocularele au coating de aceeasi culoare olive, fiind formate din 3 lentile in doua grupe (Kellner). Aceste oculare sunt principalele responsabile pentru caracterul spartan al acestui binoclu!


contrast, rezolutie, luminozitate, readarea culorilor
Binoclul exceleaza printr-un contrast foarte mare (cel mai ridicat intalnit de mine la binocluri). Are contrastul chiar mai ridicat decat Nikon E2 care este deja un binoclu cu contrast foarte mare.
Rezolutia de asemenea este fantastica depasind multe binocluri 8x. Rezolutia se extinde cam 90% din FOV, stelele fiind punctiforme si extrem de sclipitoare!
Transmisia luminii este imensa...96%. Optica simpla formata din prisme porro si doar 5 lentile (un grup de doua lentile la obiectiv si trei lentile in doua grupe la ocular) contribuie si ele la aceasta transmisie uimitoare. Bineinteles ca la acestea se adauga sticla si coatingul "extraterestru" Swarovski. Este un binoclu cu aplicatii de crepuscul si noapte. Este foarte folositor la astronomie mai ales la observarea nebuloaselor extinse pe suprafete foarte mari, care necesita pupile de iesire mari si transmisie cat mai mare.
Redarea culorilor este impecabila. Practic orice binoclu comparat cu el va avea o mica tenta de culoare!!! Graficului transmisiei se mentine peste 90% pe toate lungimile de unda.
Toate aceste calitati optice confera imaginii o claritate cu o sclipire uimitoare a detaliilor.


Aberatiile cromatice sunt foarte bine gestionate, aparand foarte discret doar pe margini.

Distorsiunea geometrica este foarte mica doar pe margini.

Are o rezistenta destul de buna contra luminii pe timpul de zilei. Insa noaptea, in anumite situatii, cand se dilata pupila ochiului, prezenta in apropierea FOVului a unor surse de lumina puternice (felinar,Luna, etc) poate provoca o reflexie pe marginea FOVului.

Campul vizual nu este mare: doar 6.5 grade rezultand un AFOV de 46 grade. Acesta este marele sacrificiu optic!


Concluzii
Practic, atunci cand formatul vechi, cu mecanica lui exemplara si robusta, se intalneste cu optica de top moderna, rezulta acest Habicht.
Habicht 7x42 este un etalon al binoclurilor cand vine vorba de contrast, luminozitate si redarea culorilor. Iar la rezolutie este cel mai bun 7x testat de mine.
Nu este un binoclu pentru incepatori, pentru ca are o personalitate foarte puternica. Imi aduce aminte de ocularele astronomice ortoscopice! Este o curiozitate a opticii si mecanicii! S-ar putea ca la prima intalnire sa il urasti! Dar personal, imi place foarte mult acest Habicht pentru ca este un binoclu spartan prin contsructia optica extrem de simpla si prin sacrificarea campului vizual, dar tocmai prin aceste sacrificii atinge acest unic amestec ireal de contrast/luminozitate/rezolutie.

[Mircea Pteancu]

Tudor

Multumesc pentru recenzia foarte interesanta si instructiva !
Am dat click pe pozele tale si tinand in mana Habicht 10x40mm am facut comparatii.
Imi este clar ca binoclul meu este mai vechi, lucru care se vede pe toate detaliile mecanice, pe acoperiri etc. Totusi, per ansamblu, seamana foarte mult, ceea ce nu-i de mirare.
Fiica mea mai mica si-a dorit un binoclu si nu puteam sa-i dau ''parasuta'' de Sakura asa ca i-am dat Baigish 10x50mm.
Pana acum nu i-am gasit rusnacului un vrednic inlocuitor dar incet, incet am acceptat ideea de a ramane cu Habicht 10x40mm care nu numai ca il inlocuieste dar il si depaseste la toate capitolele.
La experienta mea limitata cu binoclurile, Habicht este cel mai grozav binoclu pe care am pus mana.

Mircea

[Erwin]

Mulțumim pentru review!
Ar trebui să vedem cum se prezintă Tirol-ul meu față de Habicht, desigur făcând abstracție de praful de pe reticul.

[Dbird]

Asa cum iti promiteam , una din zilele aste, care o fi ea, ma chinui sa car dupa mine Helios Apollo 7x50 sa il testezi cu Swaro al tau. Ma interesa ...caci sunt sigur ca el se tine foarte bine pana la egal cu Helios Apollo 7x50.

[tudor]

Pe la noi prin sud cand nu ploua este inorat!
Asa ca trimit ceva imagini de pe "teren"

[Stanescu Octavian]

coatingul nu este un atuu sau o realizare a unui brand . este functie de cati bani se investesc in instalatia ce face acoperirea . acu sunt aparaturi cu touch screnn dai cu degetutu cat vrei sa fie . cea mai avnsata corecta este cind nu ai culoare reflectata doar gol de teava . dar se face verde ca omu e impresionat sa vada ceva colorat crede ca e bun violet intens sau verde e preferat . . apoi transmisia nu este vizibil perceptibil intre 90 si 96- 98% nu se percepe diferenta .reflexie redusa conteaza pt contrast sa nu fie voal cauzat de reflexii intre suprafete

[valy]

[tudor]

Intre 90% si 96% diferenta este enorma de transmisie a luminii! S-au facut teste si se pare ca cel putin 3% trebuiesc sa se vada diferenta. Deci 6% este o diferenta enorma, imediat vizibila! Coatingul este o reteta specifica fiecarui brand. Ca se depune cu aceeasi nanotehnologie este alta discutie. Dar substanta care se depune are compozitie chimica usor diferita de la brand la brand

[Stanescu Octavian]

baiete eu ma ocup de 20 de ani de acoperiri nu cred ca tu poti stii mai bine ce este acum si cum se face . tu la ochi ai facut pt tine mesuratori la cev laborator si vezi diferenta intre 90 si 96 ?? bai dar parelologi sunteti multi acum in orice domeniu dati lectii la specialisti din balconul blocului . sunt softuri de proiectare acoperiri se folosesc la filtre si alte acoperiri apoi grosimile in Angstrom se transfera in computerul de comanda ce arde oxizii ceriu titan siliciu ce comun straturile cu indici diferiti . la cele simple de reflexii pt lentile sunt retete clare standard deja incluse in instalatii .

[tudor]

Nu contest experienta dumneavostra in optica si nu vreau sa intru in polemici, dar afirmatia dumneavoastra:

[valy]

[GunDALF]

[nobody]

[tudor]

Trebuie facuta o precizare importanta: Diferenta de 6% este evident perceptibila doar daca pui cele doua instrumente unul langa altul si vei privi alternativ prin cele doua instrumente. Deci nu din memorie vizuala pe termen lung. Daca azi privesti prin cel cu transmisie mare si maine prin celalalt cu transmisie mai slaba e normal si sunt deacord ca nu vom vedea diferente. Pentru ca ochiul/creierul are nevoie de un etalon imediat pentru a vedea astfel de diferente de nuanta. Insa oricine daca va pune alternativ in fata ochilor doua binocluri cu diferenta de transmisie a luminii de 6% va distinge aceasta diferenta de luminozitate dintre ele ( indiferent ca diferenta va fi perceputa mica sau mare, in functie de vederea fiecaruia, dar va fi acolo, si o vom sesiza fara efort. Doar, din nou subliniez, cu conditia sa se compare imediat cele doua instrumente si in aceleasi conditii). Am comparat alternativ, cand unul cand altul, in aceleasi conditii, zeci de instrumente cu acelasi diametru si magnificatie, si pot spune ca difetentele de luminozitate de genul 6%-8% (acolo unde am putut confirma cu acces la informatiile spectrografului), sunt distinse si vizibile cu ochiul liber (ca sa fac un pleonasm).

[Mircea Pteancu]

Verisorii nostri din Italia au o zicala: ''la matematica non e un'opinione''.

Decat sa ne faultam cu opinii, nu ar fi mai bine sa incercam sa facem niste calcule !?
Chiar daca nu vor fi foarte exacte, vor descrie mai bine situatia decat niste opinii subiective.

Voi vorbi mai jos doar despre evaluari de luminozitate/ fotometrice efectuate cu ochiul liber si numai despre magnitudini vizuale.
In sistemul Pogson, o stea de 1mv este de 100x mai luminoasa decat o stea de 6mv.
Intre doua clase succesive exista o diferenta de luminozitate de 2,5x.
Intre 1mv si 6mv avem cinci intervale de magnitudine, fiecare de 2,5x mai slab luminoasa ca precedenta:

1-2

2-3

3-4

4-5

5-6

Avem deci o diferenta impartita in cinci clase de magnitudine si fiecare clasa de magnitudine in zece ... zecimi.

Incepatorii care apreciaza diferentele de magnitudine la jumatatea de mv, adica 5/10, sunt pe calea buna.
Cine zice aceasta si unde ?
O spune chiar dumnealui, reputatul observator al cerului, descoperitor de comete si observator de stele variabile in ''David Levy's Guide to Variable Stars'', Cambridge Univ. Press, 2005.
Acesti 5/10 sau jumatate de clasa de magnitudine vizuala, inseamna 10% din diferenta de luminozitate dintre steaua 1mv si 6mv si este obtinuta de cei care sunt ''lemn tanase'' in materie de experienta observationala.

1/10 mv inseamna 2% din diferenta totala si este rezultatul asteptat de la un observator bine antrenat.
Adica precizia lui maxima este de 1/10 din diferenta de luminozitate de 2,5x si care reprezinta 2% din diferenta totala de luminozitate dintre steaua 1mv si steaua 6mv.

Cine si unde spune despre aceasta precizie de 1/10 sau de 2% ca este detectabila ? Ba mai mult, ca este ceruta si asteptata de la un bun observator al cerului ?
O spune acelasi David Levy in prefata la cartea lui Leslie Peltier '' Guide to the Stars'', aceeasi editura, 1986.
Atasez un print-screen spre lamurire, in care Levy descrie bucuria de a avea confirmarea ca a realizat precizia de 1/10mv prin compararea observatiilor sale cu ale maiestrului Peltier.

Daca am gresit in calcule sau ipoteza, astept corectia, fara suparare.

Mircea