[nobody]

Jupiteru' mare este facut cu barlow pus aproape la pozitia/marirea lui nativa (presupun 2x) ?
Sau este x1.5 si il fortezi la x2 ?

[iulian90]

Da, asa este ,imaginea cu Jupiter mai mare este facuta cu barlow 2x la marirea lui nativa ,fiind infiletat pe o diagonala de 1,25" care serveste drept prelungitor , pentru ca barlow-ul respectiv l-am primit fara corpul metalic in care intra ocularele ,numai celula cu lentila ,initial pentr a-l folosi cu binocularul IOR. Dar s-a dovedit a fi la fel de bun si folosit impreuna cu camera Point Grey.
Imaginea cu Jupiterul mai mic este facuta cu acelasi barlow infiletat direct pe nasul camerei , marirea fiind de 1,45x.

Mai am un barlow 3x Bresser dar nu este prea bun ,induce aberatii mici dar suficient ca sa blureze detaliile cele mai fine , asa ca in ultimul timp nu-l mai folosesc si prefer sa folosesc barlow-ul 2x care e mult mai bun.

[sorini]

A fost o perioada mai ocupata, dar azi am un pic de timp sa va spun despre observatiile facute la Jupiter. In sera de 4 oct am instalat Mak SW 150 cu binoviewer cu oculare de 10mm. Printre norii fini au fost secunde bune (5-10) cand imaginea era buna ai stabila si am putut observa tranzitul lui Io, sesizat mai ales prin umbra lasata pe planeta. Cu aceeasi ocazie am deslusit detalii pe benzile ecuatoriale, iar calotele polare mi s-au parut mai evidente decat in alte dati.
Ieri, 7 oct, am testat cateva perechi de oculare pt binoclul TS de 70mm. Testand o pereche de 18mm (grosisment 24x) am reusit sa vad Uranus si inca foarte usor. Apoi mi-am zis, ce-ar fi sa incerc si Neptun. Comparand cu asterisme din Skysafari acolo trebuia sa fie, dar parca nu pot crede ca Neptun se poate observa cu un binoclu de 70. In trecut l-am vazut cu Mak la >350x, doar ca sa ma conving ca discul capata consistenta. Va rog sa imi spuneti daca cineva a observat Neptun cu binoclu de 70mm, (probabil cu o luneta este posibil).
Cam astea au fost ispravile mele; pe laga cele de ma sus, am observat satelitii galileeni, detalii la inelele lui Saturn si cu binoclul, mai ales Pleiadele.
Numai bine

[Erwin]

Sorin, faine observații planetare!

Da, am identificat Neptun cu binoclul 8x30 pe un cer foarte bun, desigur se vede ca o mică stea, nu ca o planetă. Făcând star-hopping după Star-Chart (a fost acum mulți ani când nu aveam telefon deștept cu Stellarium). Desigur cu un binoclu mare se poate vedea cum l-ai văzut și tu. Nu am văzut discul planetar niciodată din cauza seeingului, dar l-am mai văzut cu newtonianul Hinds la măriri de 130X sau 170X tot ca o mică steluță albastră.

[iulian90]

Planeta Neptun am observat-o si eu in trecut , mai intai cu o luneta de 60/800mm apoi si cu un binoclu 10x50 si cu reflectorul de 114/900mm. Are aspect stelar la grosismente de pana 300 x pentru instrumente mici , mai ales prin binocluri , si se deosebeste de stele doar prin faptul ca nu prezinta scintilatie si are o culoare usor albastruie, observata la ocular.

Mai prezint noi imagini cu planetele Jupiter, Saturn si Uranus de aseara ,dar si cu planetele Marte si Mercur , de azi dimineata in zori.

A meritat iesirea de dimineata devreme datorita seeing-ului bun (7-8/10) , am obtinut rezultate promitatoare pentru planeta Mercur, imaginea fiind cea mai clara din cate am realizat pana acum, datorita si camerei Point Grey care este net superioara fata de celelalte camere utilizate de mine in astrofotografia planetara.

In imagine Mercur prezinta un disc clar in forma de D cu ceva detalii intunecate in emisfera nordica, ceea ce in imaginile anterioare facute cu camerele Philips ,NexImage, Logitech sau E-Boda nu era posibil din cauza performatelor scazute ale acestor camere. Am folosit si filtrul Orange 21 pentru a mari contrastul planetei si pentru a reduce dispersia atmosferica ingustand banda de trecere numai in zona portocaliu-rosie a spectrului.

Si la planeta Marte imaginea discului prezinta detalii evidente in pofida faptului ca are inca un diametru micut (12,7").
Am facut din nou aseara capturi si la planeta Uranus, insa e cam acelasi rezultat; un disc foarte mic cu o pata mai inchisa in centru.
Si la Saturn am obtinut o imagine faina si clara , in care se vede bine DIviziunea Cassini , banda ecuatoriala si chiar calota polara nordica.
De imaginea la Jupiter, pot spune ca a iesit chiar excelenta.

[iulian90]

Si un Jupiter "proaspat", din seara asta, capturat mai mult printre nori, dar mai clar decat aseara si cu GRS marginea sud-estica a discului, tocmai ce rasarea. Dar norii au acoperit aproape tot cerul pana la urma si nu am mai reusit sa capturez si GRS mai spre meridianul discului planetei.

[julliano]

Foarte bune imaginile, felicitari!
Asa ma pot verifica si eu cu ce vad la ocular, e de-a dreptul fascinant sa redescopar "barjele" alea de deasupra si de desubtul benzii nordice, adica cea ca un arc si cea serpuita. Poza facuta de tine seara trecuta (08 oct) este extrem de asemanatoare cu ce am vazut prin lunetica sw80ed.
Spor si cer senin!

[iulian90]

Multumesc pentru felicitari. Da, Jupiter este planeta cea mai interesanta in privinta detaliilor care le prezinta, dar si a marimii aparente pe cer destul de mare in pofida distantei destul de mari fata de Terra, datorita marimii sale fizice enorme, nu degeaba este numit si "Regele planetelor" din Sistemul Solar.

[Mircea Pteancu]

Ma bucur sa vad activitate intensa de observare a planetelor, felicitari pentru rezultate lui Iulian, Sorin si julliano, spor in continuarea acestor obsevatii !

Sa fac observatii e usor si imi place tare mult dar mi-e tot mai greu sa le raportez.

Joi 6 Octombrie a.c. am observat Jupiter cu reflectorul ''Ratusca cea urata'' D=125mm :

-trei sateliti galileeni la Vest, unul la Est
-se vedeau NEB,SEB si STB
-de la latitudinea la care ar fi trebuit sa vad NTB si pana la Polul Nord, discul era de culoare gri, diferita de restul discului
- pe NEB si SEB se zareau neclar condensari noroase

Sambata 8 Octombrie a.c. am continuat observatiile cu dobsonianul ''Ratusca cea urata'':

-la Jupiter se vedeau NEB-SEB-STB si intunecarile dinspre poli
- la Marte se vedea calota polara nordica, faza accentuata de aprox. 70%.
In emisfera estica, in jumatatea ei sudica, se vedeau trei zone intunecate.
Cea mai bine vizibila era Syrtis Major, situata la Est, spre limb si imediat sub ecuator.
Pata din mijloc era Utopia, cu latitudinea cea mai sudica.
A treia pata se vedea de la meridian spre terminatorul in faza si era cea mai greu vizibila si aceasta era o parte din Mare Acidalium.

Duminica 9 Octombrie a.c. , observatii cu ''Ratusca cea urata'' :

- Juliter a prezentat un aspect general similar cu cel vazut Sambata
- pe NEB, jumatatea vestica, se zareau trei zone mai intunecate iar in jumatatea estica se vedea umbra unui satelit
- spre Sud de SEB si la Est de meridianul central se vedea Pata Rosie, de o culoare mai degraba roscata sau caramizie

-Marte a prezentat Polul Nord si cele trei zone mai intunecate: Syrtis Major, Utopia si Mare Acidalium.

Luni 10 Octombrie a.c., observatii cu telescop Maksutov ETX D=90mm F=1250mm, pe montura pipe Penelopa:

- La ora 19:15 UTC, un satelit a inceput tranzitul peste discul jovian.
Pe discul jovian se vedeau NEB, SEB si , aleator si foarte slab luminoasa, NTB.
Satelitul s-a angajat in tranzit pe limbul vestic, la o treime a distantei de la NTB spre NEB.

Marti 11 Octombrie a.c., adica asta-seara, am efectuat observatii cu luneta 60x700mm la 70x/Pl 10mm si 117x/ Pl 6mm, in modul ''japonez'', adica prin vizare directa, fara diagonala pe un cer complet innorat si pe care se vedea doar Jupiter:

- La Jupiter se vedeau doua benzi si o configuratie foarte interesanta a satelitilor galileeni.
Callisto era la mare distanta, la vreo 12-15 diametre spre Vest.
Ganymede si Europa formau o, sa zicem, ''stea dubla'' la aprox. sase-sapte diametre joviene spre Est.
Distanta aparenta dintre Ganymede si Europa a fost doar ceva mai mare decat cea dintre NEB si SEB.
La Est de SEB, satelitul Io se pregatea sa fie ocultat de planeta.
La 20:45 ODV, Io se vedea cam la o treime din raza planetei de limb.
De la ora 21:00 ODV, Io a fost tot mai greu de vazut.
La ora 21:15 ODV, norii s-au indurat un pic si m-au lasat sa vad mai bine ... nici urma de Io la 117x.

Toate observatiile de mai sus au avut in comun nebulozitatea atmosferica foarte accentuata, fie ca erau nori, fie ca n-ar fi fost nori ... nu ca acestia ar fi lipsit in vreo seara de observatii.
Doar divaghez si eu, asa ca n-am alta treaba, despre chestiuni intalnite doar in teorie, cum ar fi cerul senin.

Cer senin, Mircea

[metalgibson]

Jupiter,Saturn si Marte fotografiate prin telescop reflector Meade DS2114 -oglinda sferica, D114mm F 1000mm ,F real 450mm plus lentila incorporata in focuser. 7-10 octombrie 2022. Filmat cu camera Player one Ceres-C prin SharpCap 4 si Autostakkert

[Stanescu Octavian]

Pun si eu o imagine modesta . seeing este mereu nefavorabil pentru rezolutie buna . macar jetstream am avut mic cateva zile . daca ma straduiam mai prindeam un satelit stralucea tare mai in dreapta

[iulian90]

Prezint si eu cateva imagini cu planetele Jupiter si Saturn , realizate prin reflectorul de 114/900mm si camera Point Grey Chameleon.
Imaginea cu Jupiter mai ales, a iesit foarte bine si clara datorita seeing-ului bun de aseara dar si a unui nou barlow GSO 2,5x ,mult mai bun decat vechiul barlow Bresser 3x si a focuserului de pe reflectorul de 114mm ,ce l-am motorizat recent, focalizarea fiind mult mai precisa si lipsita de vibratii .
Variantele color ale imaginilor plaetelor sunt defapt imagini mono "colorate" in Photoshop, dat fiind faptul ca camera este monocroma.

[Mircea Pteancu]

Iulian

Am numai cuvinte de lauda pentru rezultatele tale excelente si, in mod deosebit, pentru imbunatatirea continua a echipamentului si a tehnicii.

De la Astroclubul Galaxis, Armand Popa, Ionel Lupulesc si cu mine, am efectuat Vineri 14 Octombrie (si) observatii planetare din Padurea Ceala, pe un cer de calitate sub-urbana.
Imaginile lui Jupiter si Saturn au fost uimitor de clare si de pline de detalii, imposibil de descris in cuvinte.

Spor la observatii, Mircea

[iulian90]

Multumesc frumos domnu Mircea.

Mai prezint alte imagini spectaculoase cu Jupiter si cu Saturn de aseara, la fel ca si cele de alataseara, in cate doua variante, mono si color.
Imaginea cu Saturn de aseara este cea mai reusita imagine obtinuta de mine cu aceasta planeta, foarte clara si curata, la care diviziunea Cassini se vede foarte bine pe inele. Deasemenea, pe discul planetei se pot vedea mai clar niste benzi mai subtiri in zona temperata, pe langa banda ecuatoriala lata si calota polara.
Si imaginea cu Jupiter a iesit fenomenala si am surprins si un fenomen mai rar; conjunctia superioara a satelitului Callisto, care se vedea deasupra polului Nord al planetei, el fiind defapt in spatele planetei, dar din pricina inclinatiei orbitei se vede asa.

[Mircea Pteancu]

Tavi

Felicitari ! Eu zic ca imaginea luata de tine nu-i modesta ci dimpotriva, foarte reusita.
Ce mi-ar place sa vad asemenea imagini. Poate cu reflectorul de un metru diametru de la Pic du Midi asa se vede.

Iulian

Bravo, chiar ca imaginea lui Saturn arata grozav !

Duminica seara, deci ieri, am incercat din nou ''marea cu degetul'' la Marte.
Se vad detalii pe suprafata, fara indoiala, printre care si calota polara nordica.
Dar lumina planetei este prea intensa, trebuie sa am grija sa iau cu mine setul de filtre la urmatoarele observatii. Filtrul oranj intens - dupa clasificare dar care mie imi pare rosu get-beget - m-a ajutat in timpul furtunilor de praf din 2018 sa vad detalii martiene in perioada in care observatorii vizuali ai lui Marte erau ... in somaj tehnic.
Am publicat un articol pe aceasta tema in nr. 40, pag. 26-29 ale revistei ''Pasi spre infinit'' a Asociatiei Astronomice ''Sirius'' din Barlad.

Cer senin, Mircea