[Armand Popa]

vremea fiind buna, am continuat si cu observatii destele duble cu telescopul de 8" pe montura Dobson si ocularul zoom Baader 8-24mm
In 7 septembrie, am observat duble mai largi

Epsilon Lyra rezolvat ca dubla dubla
Delta Cyg 2.5"
Omicron Cyg stea tripla frumos colorata
STF2732 cyg 4.3"
STF2832 13.1"
61Oph 21"
STF2862 aqu 2.5"
O Cap 22"
HJ5226 cap 18.8"
HJ2973 cap 39.6"
S763 cap 15.8"
S788 aqu 57"
STF2787 aqu 22.4"
STF2913 aqu 8"
STF2935 aqu 2.4"
STF2993 aqu 25"
STF3008 aqu 6.9"
STF2988 aqu 3.5"
94aqu 12,2"
H3184 aqu 5.5"
107aqu 7"
104aqu 118"
S808 aqu 6.8"
41aqu 5.2"
HJ5355 aqu 110"

[Mircea Pteancu]

Armand

Multumesc pentru publicarea listelor de stele duble observate.
Uneori uitam cum a fost atunci cand fiecare dintre noi era ''tamaie'' sau ''lemn Tanase'' sau ''bata de ruje'' ... adica eram incepatori, aflati la primii pasi in insusirea artei vederii.
Discutii recente au demonstrat din nou ca observatia astronomica vizuala este o arta care trebuie insusita.
Apreciez in cea mai mare masura onestitatea colegului care a povestit cat se poate de corect ce nu vede cat si franchetea raspunsurilor. Aceasta este singura cale spre reusita desi nu putem sa o numim ''cale regala'' deoarece uneori implica: blood, sweat and tears !

Ce incerc eu sa spun prin toate acestea?
Este foarte bine sa vorbim si despre stele duble si multiple cu separatii mai maricele.
Nu numai despre stelele duble dificile. Acelea sunt cele mai interesante dar de obicei sunt accesibile doar veteranilor tabaciti in gherila dublista.
Nu o spun doar eu, o spun cei de la observatorul popular Sommers Bausch, o confirma astronomi cu foarte mare experienta precum James Mullaney: cei fara experienta in observatiile vizuale nu ''dedubleaza'' stele cu separatia sub 4'' sau cu diferenta mare de magnitudine intre componente.
Ca sa nu aiba cineva idei ciudate: observatorul Somerrs Bausch folosea la observatiile publice un telescop cu GO TO cu apertura de 450mm deci nu vorbim aici de extremisti care fac observatii cu lunete de 60mm...

Sa mai notam ceva : la 31 August acest topic a aniversat 13 ani !
Multumesc tuturor celor care au contribuit la discutiile dubliste de aici, discutii care sper sa mai dureze ceva vreme. Dupa care ... treaba voastra !

Mircea

[birza costel]

Bravo Armand,observati frumoase interesante foarte chiar si la cele mai largi sant deosebite.

[iulian90]

Buna ziua tuturor.

Pe data de 15 septembrie am observat stele duble cu telescopul Seben 150/1400mm, care s-a dovedit a fi bun la stele duble, dupa inlocuirea oglinzii secundare, nu la fel de bun precum telescopul de 114/900mm, dar oricum destul de bun la stele duble. Pentru observarea stelelelor duble am utilizat ocularul de 9mm , care da un grosisment de 155 ori pe telescopul de 150mm, ocularul de 12mm, combinat cu Barlow-ul 3x si care da un grosisment de 350x pe acelasi telescop si ocularul de 40mm pentru cautare si centrare pe tinta.

Stelele observate in acea seara de 15 septembrie sunt majoritatea cu diferenta Δmag mare intre steaua A si companioni , la unele stele de-a dreptul "halucinant" de mare (Altair si ε Aquilae), dar la care companionii sunt vizibili datorita unor separatii mari sau foarte mari intre steaua A si companioni.

Stelele observate sunt urmatoarele:

Σ 2302 din constelatia Draco, m = 6,9 (A)/9,9 (B)/9,4 (C), separatie = 6"(A-B)/23"(A-C), P.A. (aproximativ) ~ 225°(A-B)/270°(A-C), stea tripla.Companionul B este greu vizibil,iar companionul C este relativ greu vizibil.

Σ 2278 din Draco, m = 7,1/8,1/8,5 , separatie = 37"(A-B)/34"(A-C)/5-6"(B-C), P.A. ~ 45° (A-B)/45° (A-C), stea tripla. Companionii B si C sunt bine vizibili si apropiati intre ei, dar relativ distantati fata de steaua A.

Σ 2433 din Draco, m = 7,1/10,2 (Δm = 3,1), separatie = 8" ,P.A. ~ 160°, stea dubla. Companionul B este relativ greu vizibil.

Σ 2572 din Draco, m = 6,3/10 (Δm = 3,7), separatie = 25" ,P.A. ~ 230° , stea dubla. Companionul B este relativ vizibil in ciuda diferentei de magnitudine Δm mari.

OΣ 341 din Hercules, m = 7,4/9,8/10,3/7,6, separatie = 28"/66"/133", P.A. ~ 180°/110°/270°, stea cvadupla. Companionii B si C sunt relativ greu vizibili, pe cand companionul D este bine vizibil.

Σ 2282 din Hercules, m = 7,4/8,4 (Δm = 1), separatie = 2,5", P.A ~ 90°, stea dubla. Companionul B este relativ bine vizibil.

100 Herculis/Σ 2280, m = 5,8/5,8, separatie = 14", componente orientate pe directia N-S, foarte bine vizibile si separabile.

Σ 2411 din Hercules, m = 6,6/9,6 (Δm = 3), separatie = 13", P.A. ~90°, stea dubla. Companionul B este relativ vizibil.

ε Aquilae/ β pm , m = 4/9,9/10 (Δm A-B = 5,9/Δm A-C = 6 ! ), separatie = 130"/148", P.A ~ 200°/180°, stea tripla. Companionul B ,relativ vizibil, companionul C relativ greu vizibil.

Σ 2471 din Aquila, m = 7,5/10,3 (Δm = 2,8 ), separatie = 8" , P.A. ~ 130-140°, stea dubla. Companionul B greu vizibil.

28 Aquilae/S 717, m = 5,5/9 (Δm = 3,5) , separatie = 60" , P.A. ~ 180°, stea dubla. Companionul B este relativ bine vizibil.

Altair/ α Aquilae/ΣII 10 , m = 0,9/9,8/10 (Δm A-B = 8,9/Δm A-C = 9,1 ! ) ,separatie = 192"/ 247". P.A. ~ 0° (N)/ 140°, stea tripla. Companionii B si C sunt relativ vizibili in ciuda uriasei diferente Δm ,datorita separatiei foarte mari fata de steaua principala A.

16 Lyrae/h 1362 , m = 5/10,5 (Δm = 5,5) , separatie = 46" ,P.A. ~ 280-290° ,stea dubla. Companionul B este foarte greu vizibil.

Σ 2473 din Lyra, m = 10/10 , separatie = 6" ,componente orientate pe directia NV-SE. Steaua se afla la 75" distanta de steaua Σ 2472.

Σ 2472 din Lyra, m = 7,5/9 (Δm = 1,5), separatie = 21", P.A. ~ 0° (N), companion B relativ vizibil. Steaua se afla la 75" distanta fata de Σ 2473. Ambele se vad in acelasi camp la G=155 ori si chiar la 350 ori.

Σ 2479 din Cygnus , m = 7,3/9,4 (Δm = 2) , separatie = 7" ,P.A. ~ 45°, companion relativ vizibil.

[Mircea Pteancu]

Iulian

Vad in lista ta STF 2282 cu separatie de 2,5'' si Delta mag=1mv, unde companionul s-a vazut bine.
Aceasta este o veste foarte buna, eu zic sa te aventurezi si spre stele mai stranse.
La stele cu Delta mag=0 ar trebui sa rezolve telescopul tau separatii de 2'' sau chiar 1,8''.

Pe de alta parte, stelele duble cu Delta mag mare sunt in sine dificile, felicitari pentru rezolvarile reusite si spor la observatii in continuare, Mircea

[iulian90]

Multumesc. Desigur, am observat cu telescopul de 150mm si stele cu separatii mai mici de 2" (dupa inlocuirea secundarei), precum Marfik/λ Ophiuchi cu separatie de 1,6" si Δmag = 1 sau τ Ophiuchi ,cu separatie de 1,5" si Δmag = 0,6, pe care le-a rezolvat, dar telescopul de 150mm produce mai multe inele de difractie in jurul discului Airy, desi acesta este ceva mai mic decat discul Airy produs de telescopul de 114mm, plus ceva halo difuz, din pricina aberatiei de sfericitate, care desi este mai redusa, este totusi prezenta si face mai dificila observrea companionilor la stelele cu Δmag mai mare de 1 si cu separatii de ordinul a 1-3".
Dar oricum, telescopul de 150mm este mult mai bun decat inainte de a-i inlocui oglinda secundara, cand furniza o imagine de difractie tare urata, cu aspect de cometa si nu era in stare sa separe macar stelele ε 1 sau ε 2 Lyrae, acum le separa fara probleme.

[Erwin]

Mă bucur tare mult că operația de reabilitare a acestui newtonian a reușit cu succes! Spor la "dublită"!

[iulian90]

Buna ziua tuturor.

Aseara a fost un cer senin limpede si cu seeing bun, insa cu Luna prezenta asa ca am mai lasat astrofotografia deoparte si am reluat observatiile vizuale la stele duble.
Am folosit telescopul de 114/900mm si ocularele de 40mm (pentru cautare si centrare) si ocularele de 9mm si de 3,6mm pentru observarea efectiva a stelelor duble.

Am observat urmatoarele stele duble:

- ζ / 2 Com / Σ 1596 (Coma Berenices) - A = 6,18 , B = 7,48 , Δm = 1,3 , s = 3,7" , PA = 236° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B relativ vizibila.
- Σ 1639 (Coma Berenices) - A = 6,74 , B = 7,83 , Δm = 1,09, s = 1,7" , PA = 324 ° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B relativ greu vizibila. Conform Stelle Doppie s = 1,8".
- α Leo / Σ II 6 - A = 1,4 , B = 8,24 , Δm = 6,84 , s = 176" , PA = 308° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B relativ bine vizibila, foarte departata.
- γ Leo / Σ 1424 - A = 2,37 , B = 3,64 , Δm = 1,27 , s = 4,7" , PA = 127° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B bine vizibila, ambele componente de culoare alb-galbuie.
- OΣ 215 (Leo) - A = 7,2 , B = 7,4 , Δm = 0,2 , s = 1,4" , PA = 181° (Taki Atlas Catalog), observatii = componente foarte apropiate intre ele, cu spatiu negru subtire intre discurile Airy.
- 49 Leo / Σ 1450 - A = 5,8 , B = 7,9 , Δm = 2,1 , s = 2,4" , PA = 154° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B foarte greu vizibila, imediat dupa primul inel de difractie. Conform Stelle Doppie s = 2" si PA = 157°.
- 54 Leo / Σ 1487 - A = 4,48 , B = 6,3 , Δm = 1,82 , s = 6,6" , PA = 113° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B relativ bine vizibila.
- ι Leo/ Σ 1536 - A = 4,06 , B = 6,71, Δm = 2,65 , s = 1,9" , PA = 103° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B foarte greu vizibila, pe primul inel de difractie. Conform Stelle Doppie s = 2,2" si PA = 92°.
- Σ 1374 (Leo Minor) - A = 7,28 , B = 8,65 , Δm = 1,37 , s = 3" , PA = 309° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B greu vizibila.
- 38 Lyn / Σ 1334 - A = 3,92 , B = 6,09 , Δm = 2,17 , s = 2,6" , PA = 226° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B relativ greu vizibila, imediat dupa primul inel de difractie.
- Σ 1338 (Lynx) - A = 6,72, B = 7,08 , Δm = 0,36 , s = 1,1" , PA = 296° (Taki Atlas Catalog), observatii = componente lipite, discuri Airy partial suprapuse. Conform Stelle Doppie s = 1" si PA = 324°.
- 35 Sex / Σ1466 - A = 6,23 , B = 7,13 , Δm = 0,9 , s = 6,7" , PA = 241° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B relativ bine vizibila.
- 40 Sex / Σ 1476 - A = 7,08 , B = 7,82 , Δm = 0,74 , s = 2,4" , PA = 15° (Taki Atlas Catalog), observatii = componente foarte apropiate intre ele, cu spatiu negru relativ subtire intre discurile Airy. Conform Stelle Doppie PA = 17°.
- ξ UMa / Alula Australis/ Σ 1523 - A = 4,33 , B = 4,8 , Δm = 0.47 , s = 1,7" , PA = 238° (Taki Atlas Catalog), observatii = componente foarte apropiate intre ele , cu spatiu intre discurile Airy egal cu diametrul unui disc Airy. Conform Stelle Doppie s = 2,3" si PA = 152°.
- γ Vir / Porrima / Σ 1670 - A = 3,48 , B = 3,53, Δm = 0,05 , s = 0,5" ( ) , PA = 82° (Taki Atlas Catalog), observatii = componente apropiate intre ele. Conform Stelle Doppie s = 3" si PA = 356°.
- ε Boo / Izar / Σ 1877 - A = 2,58 , B = 4,81 , Δm = 2,23 , s = 2,9" , PA = 343° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B relativ bine vizibila, de culoare azurie, in timp ce componenta A este de culoare galbena. Conform Stelle Doppie PA = 347°.
- ζ Her / Σ 2081 - A = 2,95 , B = 5,4 , Δm = 2,45 , s = 1" , PA = 209° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B greu vizibila, foarte slab luminoasa. Conform Stelle Doppie s = 1,6" si PA = 110° ( ) .

Am remarcat unele nepotriviri intre datele oferite de catalogul aferent atlasului Taki si cele oferite de Stelle Doppie, in ceea ce priveste separatia componentelor unor stele dar si unghiul PA, uneori catalogul Taki da date eroante, ca in cazul stelei Porrima / γ Virginis , la care separatia data de catalogul Taki este de 0,5", total neconform cu realitatea vazuta la ocular, alteori Stelle Doppie da date eronate, cum ar fi cazul stelei ζ Herculis, unde unghiul PA ar fi de numai 110°, in timp ce catalogul Taki da unghiul PA de 209° , iar la ocular am observat componenta B aproximativ spre S-W de componenta A, deci aproape de valoarea de 209° conform catalogului Taki. Insa separatia oferita de Taki iar este neconforma cu ceea ce am observat la ocular si anume s = 1" in vreme ce la ocular am observat clar ca comoponenta avea o separatie mai mare de atat, fiind in afara inelelor de difractie a primarei. Iar Stelle Doppie da o separatie s de 1,6" deci mai aproape de realitate.

[Mircea Pteancu]

Iulian

Observatiile tale sunt extrem de interesante, mii de felicitari !
Iota Leo a fost una dintre primele mele stele ''scoala''. Observarea ei m-a ajutat sa ma familiarizez cu adevarata lume a dublelor, este un obiect cu adevarat dificil pentru telescoape mici.
Iar observatia lui Zeta Herculis este de-a dreptul extraordinara !
Dar ceva nu-i in regula in raportul tau, Zeta Her este STF 2084.
Iar separatia, dupa StelleDoppie este 1.47''. Cea de 1.6'' este ultima raportata (masurata).
STF 2081 este o tripla lejera cu separatii de 20'' si 40'' care ''nu se pune'' langa Zeta Her, un ''monstru sacru'' al dublelor.

Si eu am observat Zeta Her ca ultim obiect, alaltaieri noapte, cu dobul de 250mm, la 375x, cu ocularul TS Planetary 3.2mm si despre care am notat : ''Zeta Her, bine vizibila cu filtru Skyglow''.
Dau aceste detalii pentru a sublinia dificultatea deosebita a acestei duble.
Cred ca este foarte rar observata cu instrumente ca reflectorul tau de 114mm. Inca odata, felicitari si iar felicitari !
Lista de stele duble observate de tine, publicata aici pe forum, este dovada perfectionarii continue a abilitatilor tale observationale. Asa se face !

Cer senin, Mircea

[iulian90]

Multumesc frumos domnu Mircea. In legatura cu denumirea WDS a stelei Zeta Herculis a fost o greseala de transcriere, pentru ca am trecut in caietul de observatii denumirea corecta de STF 2084 ,dar am transcris-o pe forum din memorie ,fara sa mai fac vreo verificare pe catalog sau caietul de observatii si iata ca memoria (de scurta durata) m-a inselat si am scris STF 2081 in loc de STF 2084. Nah , asta e ,mai greseste astronomul amator, face parte din meserie.

Studiind datele unor stele duble pe Stelle Doppie am remarcat o chestie interesanta, faptul ca separatia de 0,5" la steaua Porrima (Gamma Vir) data de catalogul atlasului Taki nu este eronata deloc, ci este data pentru o anumita epoca, din perioada 2005-2007, cand acesta stea a avut separatia de 0,5" si chiar mai mica de atat (0,4" in 2006), deci ar fi fost dificila si pentru un telescop de 200mm diametru, chiar asa a fost ?
Si nu e singura stea dubla la care separatia se modifica drastic intr-un interval de timp relativ scurt, mai este si Zeta Herculis in aceasta situatie. Inseamna ca stelele duble sunt mai dinamice decat credeam. Isi pot modifica separatia si unghiul de pozitie PA destul de mult intr-o viata de om, depinde de ce perioada au fiecare si de cat de apropiate fizic sunt componentele intre ele.

De exemplu, la Porrima rotatia companionului in jurul primarei are o perioada de 169,1 ani dar schimbarile cele mai drastice si rapide sunt in preajma periheliului cand viteza de rotatie a companionului se mareste.
Separatia maxima la steaua Porrima va fi in anul 2101 si va depasi 7", iar in cazul stelei Zeta Herculis, separatia maxima va fi in anul 2025, de 1,559" deci destul de aproape in timp, perioada acestei stele fiind de doar 34,4 ani si deci se pot urmari cel putin doua treceri prin maxim si doua treceri prin minim a separatiei la acesta stea intr-o viata de om. Interesant.

[Mircea Pteancu]

Iulian

Te-am felicitat cu mare bucurie!

Despre greseli de scriere... ei, e greu sa recunosc dar ... nici chiar eu nu sunt perfect!
Eram sigur ca-i o gresala de transcriere.
Vezi ce necazuri a adus calculatorul ?
Pe vremuri era simplu, dadeai vina pe dactilografa dar acum cine da din degete !?

Serios vorbind, am semnalat detaliul mai mult pentru colegii care nu sunt foarte familiarizati cu stelele duble, eu am inteles din prima.


Ai dreptate, asa este. Nu are rost si nu este corect sa vorbim despre diferente intre atlasele si cataloagele tiparite si cele electronice.
Pe StelleDoppie, la unele stele duble, este prezentata evolutia in timp a parametrilor dar nu la toate.

Cer senin, spor la observatii, Mircea

[Mircea Pteancu]

Vineri 18 August a.c. am efectuat observatii cu dobsonianul 250mm folosind ocularele XCel 25mm/ 48x + TS 7mm UWA/ 171x + Radian 5mm / 240x
Observatii :

- M-am concentrat pe observarea stelelor duble din constelatia Lyra dintre care am observat :

Zeta Lyr
Delta Lyr
Beta Lyr
Eps 1-2 Lyr : A,B,C,D,I
STF 2740+ STF 2744
Eta Lyr
Theta Lyr
STF 2473/72
Dawes 9
h 1362
h 1347
STF 2380
STF 356
STF 2341
STF 525 ca tripla !!!
Burnham 648, AB separat cu mare greutate la 240x
STF 2461
STF 2390
STF 2372
STF 2362
STF 2349
STF 2397
STF 2367
STTA 181

STT 371: in mod ironic, a fost ultima stea observata din Lyra si a fost cea mai ''buna'' dintre toate.
Aceasta stea tripla se afla foarte aproape de fapt de Albireo. Perechea AB are o separatie de 0,87'' si exista un al doilea companion la Vest, cu separatie mare de 47''.
Cand am verificat ''cu cine am avut onoarea'' in Stelle Doppie am vazut ca exista perechea AD cu separatia tot de 47'' dar aproape de Nord, la PA = 7 grade. Aceasta dubla poarta indicele WAL 108.
Ma voi intoarcea cu mare placere sa reobserv aceasta superba stea multipla.

Aceasta trecere in revista a cuprins cam tot ce am gasit reprezentat in Lyra in atlasul CDSA.
Daca mi-a scapat ceva, voi reveni cu siguranta.

Am incheiat cu un derapaj controlat prin Vulpecula unde la 240x am rezolvat 13 Vul / DJU 4 cu separatia de 1,53'' si 16 Vul/ STT 395 cu separatia de 0,7''.

Ar fi fost ciudat, daca tot am observat pe 13 Vul, sa nu vizitez si nebuloasa planetara M27.
Am incheiat cu o scurta ocheada spre roiul M56 unde , la 240x, mi s-a parut ca vad stele rezolvate in halou.


Cer senin, Mircea

[Erwin]

În concediu am fost la Hățăgel, HD, am avut 4 seri senine și pe lângă obiectele DSO vizitate am observat și câteva stele duble cunoscute printre care Epsilon Lyra. Cerul fiind bun și constelația deasupra capului am reușit să observ în zonă și 2 dintre componentele foarte slabe, mai mult cu vederea periferică, aflate între grupurile 1-2. Observația am efectuat-o cu dobsonianul Hinds cu ocularul Nagler type 6 de 7mm.

Este o premieră să observ acele stele slabe, de obicei observam doar steaua din mijloc care se vede și cu instrumente mai mici.

[Mircea Pteancu]

Felicitari Erwin si bine ai venit in clubul observatorilor stelelor ''debillissima'' !
Reflectorul tau Hinds are o calitate optica exceptionala, sa-l folosesti sanatos.
Mi l-ai imprumutat luni de zile, stiu foarte bine despre ce vorbesc.
Imi amintesc cum a stat oglinda Hinds la vanzare luni de zile, timp in care dragii nostri astronomi amatori romani au cumparat din greu telescoape avand obiective gen acrituri, muraturi si lamai doar pentru ca scrie pe ele ''made in China'' ...

Cer senin, Mircea

[mihai_mail_ro]

In cazul in care va este de folos, atasez un link cu o baza de date cu stele duble unde se poate filtra si face cautare avansata dupa mai multe criterii.

https://www.stelledoppie.it/index2.php?sec...y=sep_DESC