[Dbird]

Review binoclu BGS 2,3x40

1 PREZENTARE GENERALA
Cunoscut in lumea astro ca “Ochiul de pisica” sau “Ochiul de bufnita” acest binoclu de spectacol face pana in ziua de astazi deliciul astronomilor din intreaga lume. Incep cu putina teama acest review, gandindu-ma la reactiile voastre vis a vis de IOR 7X40 imaginandu-mi ceva similar ba chiar mai rau la un 2,3X40. Practic un binoclu “de opera” s-ar spune ca nu are ce cauta in astronomie. Si totusi …

Date tehnice:
Tip constructive : Galieean (cu oarece aproximatie?)
Putere de marire : 2,3 (la infinit)
Diametru lentila frontala (mm) : 40
Distanta interpupilara (mm): reglabila
Material sticla: Sticla ruseasca de foarte buna calitate KOMZ
Formula optica: 4 lentile in 3 grupe!
Acoperire antireflex a lentilelor: MC culoare Mov Indigo destul de densa
Sistem de focalizare: Focalizare individuala pe fiecare tub
Utilizat cu ochelari: da (n.a.- dar cu un contact intre cupe si ochelari cand se doreste cuprinderea completa a campului)
Genata de protectie: da
Filet de fixare pe trepied: nu
Inchis ermetic: nu
Camp vizual real (°): 28,0
Camp vizual la 1.000m (m): 500
Limita de focalizare in apropiere (m): 1
Greutate (g): 296 (fara capace fara curea ! – n.a.)
2- ISTORIC
Indiscutabil un binoclu de opera. Nu cred ca proiectantul si-a pus vreun moment problema utilizarii lui in astronomie, dar in mod surprinzator pe mai toate siturile de specialitate este super laudat. Practic daca cititi alte doua review-uri ale mele aferente acestor tipuri de binocluri, nu as putea spune ca acesta din urma este diferit. Respectiv privind prin el, lucru care pe mine ma ca deranjeaza, ai senzatia ca acest binoclu departeaza si nicidecum nu aproie de doua ori cum scrie pe el. Senzatia este insa infirmata de masuratori … el totusi mareste, dar combinatia 2,3X cu un camp enorm de 28 de grade, pare fatala.
Raportarile la acest model se reduc la comparatia stricta intre vizunea naturala si viziunea prin acest binoclu … el fiind privit …si oarecum pe buna dreptate doar ca un sistem de imbunatatire a vederii natural daca vreti, ca un fel de ochelari universali. Marele avantaj fiind in primul rand campul enorm care permite incadrarea mai tuturor constelatiilor si a unor portiuni enorme din Calea Lactee. Pe langa acest aspect este totusi imbunatatit contrastul intre stea si fundalul cerului precum si stelele au o alura punctiforma pe aproape 100% din campul “vizual coerent”.
3- MECANICA
Mecanica este integral metalica, grea pentru un binoclu de opera si parca specifica unui binoclu astronomic. Reglajul de clar se face individual pe fiecare ocular si specificatia tehnica este tipica unui binoclu, respectiv 2,3x40 chiar inseamna putere maritoare 2,3 cu diametru obiective de 40 si nicidecum distanta interpupilara 40 (asa cum se notau binoclurile de spectacol). Reglajul distantei interpupilare exista la randul sau fiind iar o caracteristica atipica binoclurilor de opera (sau spectacol , sau cum doriti sa ii spunem). Totul este lucrat deosebit de precis, totul se misca perfect, toate reglajele se mentin, numai cuvinte de lauda pentru aspectul mecanic. Binoclul se poate desface foarte usor in toate componentele si reasambla, binenteles fara riscul unei eventuale decolimari sau remontari gresite. Este extrem de mic si poate fi purtat in bunzunarul de la piept.
4- OPTICA
Optica este de foarte buna calitate, avand acoperiri mov-indigo destul de dense. Luminozitate, definitie si contrast excelente. Un binoclu la care privind prin el ai putea compara calitatea imaginii cu binocluri HD si ED cu sticla de cea mai buna calitate. Dar 2,3X este dezamagitor ca si senzatie pentru mine. Campul are o zona de reflexie circulara datorata lipsei unui stopfield sau vopsirii marginii superioare a ultimei lentile a ocularului. Este adevarat ca acest lucru se poate remedia, dar de ce nu a fost facut din fabrica, nu inteleg. Dupa eliminarea prin vopsire sau montare diafragma, totusi, ca la orice binoclu de tipul lui ramane acea zona de trecere intre campul vizual si negru care este graduala si nu are o delimitare corecta. Clasic as spune pentru acest tip de binocluri. Dar daca ne intoarcem la optica propriu-zisa avem iar un soc, apare un binoclu cu 4 lentile in 3 grupuri! Neasteptat pentru acest tip. Este de banuit ca un astfel de binoclu costa in perioada lui de glorie (acum vreo 40 de ani) foarte mult ? Nu prea am experienta in domeniu deci las pe cei care poate stiu mai mult sa comenteze acest aspect. Oricum nu pot fi deacord cu pretul cerut de VIXEN si alti fabricanti care au copiat in zilele de azi acest binoclu si cer pe el … pretul la reducere de aproape 300 Euro (initial la lansare se situa pe la 500 Euro)!
5- TESTE
Am testat acest binoclu cu fratele lui rus LZOS 2,5x65 si cel german Rowenta 2,5x15.Ambele au reviewuri aici : https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.p...5d6e61dc02
O mare diferenta din toate punctele de vedere. Castiga la toate capitolele , luminozitate , definitie, camp, contrast, punct. Singurul dezavantaj este modul incomod in care poate fi tinut in mana fiind prea scurt este foarte greu sa nu iti bagi varfurile degetelor in campul vizual… de aici si priza incomoda care in conjunctie cu greutatea mica predispune la un tremur mai accentuat decat al competitorilor mentionati.
6- CONCLUZII
Un binoclu de calitate deosebita. Recomandat din toata inima pentru spectacole. Astro? Nu stiu ce sa zic poate pe un cer deosebit de limpede si pentru un observator cu oarece probleme oftalmologice ar merge, eliminand incomoditatea ochelarilor. Pe de alta parte ma gandesc ca din punct de vedere “scoala”, de exemplu, pentru initiera unui copil in gasirea/vizualizarea constelaiilor ar fi util campul acesta cuprinzator.

[zoth]

[Dbird]

Legat de stop-field, in cazul acesta ... probabil unic, este foarte util. Ideea este ca ocularele au pe ultima lentila o suprafata polishata (1.jpg) care nu este acoperita cu negru spre deoasebirea de restul lateralelor. Acea zona (sticla alba, mata) creeaza un halo enervant ( vezi 5.jpg). Daca vopsesti planul polishat cu o carioca marker haloul se reduce ... problema este ca se cam murdarste si lentila .... Astfel, am facut doua saibe din tabla 0,3 cu o gaura foarte bine prelucrata de 9mm care se aplica peste ocular prin intermediul capacului din spate a acestuia (la care am pus trei suspensori cu autocolant pentru a impinge usor saiba pe ultima lentila). A se vedea in poze....
Daca nativ imaginea era ca in 5.jpg, dupa montare ea devine ca in 6.jpg.
Daca fabricantul plasa mai jos gaura nativa a capacului din spate al ocularelor, atunci acesta ar fi avut rolul saibei ...dar nu a fost asa (exista o distanta de circa 2 mm, ce este fatala ).

[zoth]

Stai putin sa inteleg si eu ... daca dai cu markerul negru pe muchia dinspre ochi a lentilei dispare haloul enervant? Nu inteleg de ce mai trebuie tabla aia ...
In schema binoclului se vede capacul ocularului venind pana in muchia lentilei. Cu tabla aia si cu distantierele elastice nu mai poti apropia ochiul suficient de ocular si pierzi din camp.

[Dbird]

Exact, capacul trebuia sa vina peste zona aceea ca în desen. Dar la execuție, acolo este o distanta de cel puțin 2mm. Pe acolo pătrunde lumina parazita. Markerul nu numai că nu acoperă foarte bine dar...și mana mea tremura și mai scapă pe zona utila, murdarind marginea lentilei. Șaiba este exact de diametrul util 9mm și în contact cu partea șanfrenată. Nu se pierde camp de loc, și marginea este mult mai ferma decât daca e colorata cu markerul. Șaiba am colorat-o tot cu markerul dar nu este atât de pretențioasă colorarea ....