[OptikOla]

Eu sunt pasionat, mai ales in anumite perioade, dar si atunci cand reusesc sa urc instrumente pe varf de munte, nu doar de observatii astronomice, ci si terestre, mai ales la mare distanta.
Stim cu totii ca limitele magnificatiei sunt dictate in primul rand de atmosfera. Spun asta pentru ca multi avem instrumente de peste 120 mm diametru, limita care ar fi, dupa teorie, suficienta pentru separarea a doua elemente a carei distanta unghiulara este de 1"...
Ne-am dori, nu-i asa?, sa putem vedea un obiect de un metru situat la 206,26 km, ceea ce ar insemna 1 arcsec... E prea de tot? Cate zile avem intr-un an in care sa putem face observatii pe tinte terestre nu zic de 1'', dar macar de nivelul zecilor de arcsecunde? (La 20,6 km distanta, 1 arcsec ar fi un detaliu de 10 cm)...
Comparand cu observațiile astronomice detalii de ordinul secundelor de arc sunt la nivelul inelelor lui Saturn (Diviziunea Cassini, de exemplu)...
In anotimpul cald deseori aerul pare ca fierbe in apropierea soulului (asa-zisul "miraj inferior")... In astfel de conditii e greu sa faci observatii si la 30x... In anotimpul rece avem destul de multe zile cu ceata... Sunt totusi zile si momente cand putem impinge magnificatia instrumentelor pana la 200x...
Vineri 8.12 am reusit, dupa multe zile cu ceata si ploi, sa vad detaliile unei stâni la aprox 30 km, pe care cu ochiul liber nu o zarisem. Am folosit un refractor acromat SW 152/1200. Cu un ocular de 6 mm (adica 200x) detaliile erau clare si luminoase...
Alteori vad clar cabana Dochia din masivul Ceahlau, aflandu-ma intr-o localitate din Neamț, aprox. la 60 km...
Ar fi interesant de adunat aici experientele noastre in acest sens. Desi s-a mai discutat subiectul in unele postari, totusi ar fi indicat de aceasta data, sa includem masuratori si distante pentru a sti cat inseamna unghiular detaliile pe care le observam...

[zoth]

O idee excelenta si un topic care se anunta foarte interesant
Am sa-l urmaresc cu atentie deoarece imi plac la fel de mult observatiile terestre ca si cele astro.

Mult spor si turbulenta minima!

[Erwin]

O idee excelentă.

Şi eu fac des observaţii pe timp de zi. De exemplu fac teste pe turnul Radio Comunicaţii din Berceni aflat la 1Km, mă uit la avioane, păsări etc.

Astă primăvară de la cabana Runcu Stone am observat cu luneta Lady Black de 110mm la măriri relativ mici releul de pe Coştila şi crucea de pe Caraiman, câtă vreme nu au fost acoperite de nori. Distanţa nu e aşa de mare, nu ştiu cum se poate măsura pe Google Maps, pe Google Earth exista un "instrument".

La primăvară din locul unde mă voi muta voi avea un orizont mult mai larg şi balcon unde voi putea sta la observaţii mai comod.

[tudor]

Pe Google Maps se da click dreapta si ai instrumentul de masurare.
Si eu fac teste pe niste cladiri inalte aflate la 1km si respectiv 1,5km departare de balconul meu. Cand am fost in Bulgaria intr-o mini excursie la Krapets, am vazut foarte bine, cu binoclul Lacerta 10x34, hotelul terasat din Cap Aurora, aflat la o distanta de 24km.

Dar cea mai departata cladire identificata de mine cu un instrument optic este Casa Presei din Bucuresti vazuta de pe stanca Tohani. Distanta este de 75 km, iar instrumentul folosit este o luneta terestra TS 20-60x60; Puterile folosite au fost 20x si 40x. Atmosfera de atunci nu ma lasa sa folosesc mai mult de 40x. Am pus poze facute din mana cu telefonul mobil aici.

http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.ph...;start=330

[OptikOla]

Sorini, felicitari pentru fotografii si interesul aratat subiectului!
Releul de pe vf. Costila (din Bucegi) este un reper extrem de util avand si acele dungi alternante alb-rosii... Nu am reusit sa gasesc informatii despre inaltimea releului. Dimensiunile benzilor se pot afla si prin masurare la scara daca stim dimensiunea totala.
Pana la urma si dimensiunea totala se poate masura cu ajutorul instrumentelor. Dar pentru precizie ar trebui masurat de la o distanta mai mica. O alta solutie ar fi sa aflam ce dimensiune ocupa (sau cati pixeli) pe senzorul camerei.
Cu privire la imaginea releului facuta din Bucuresti ar fi cam 115 km... In cealalta, in care benzile si culorile se vad perfect, am inteles ca distanta este de 50 km.

[OptikOla]

Casa Presei Libere are 104 m. Daca punctul de observatie este situat la 75 km, la cat a facut fotografiile Sorini, avem unghiular 286,16'' (adica 4'46,2'', cam cat spirala stelara din Nebuloasa Vulturul (M16)). Spre comparatie, Jupiter are diametrul unghiular maxim doar 50,59''.

[Stanescu Octavian]

are cineva vedere spre Casa Poporului -parlament ? birouri Dracnea, Tericeanu, Iordache, Serban Nicolae daca vedeti la fata recunoasteti dati un semn

[OptikOla]

Astia sunt "detalii" ale imaginii sau... "tinte" terestre?
(Priviti din Bucegi au cam 3,5 arcsecunde fiecare)...

[tudor]

Revin cu inca cateva observatii terestre la mare distanta. Mai intai este vorba de un grup de hoteluri aflat la o distanta de 35Km peste golful Burgas (masuratoarea este facuta pe google map). Instrumentul folosit a fost Colegu' Neamt, adica Zeiss Conquest 10x42 HD. Poza este facuta la ocular cu telefonul mobil din mana. Tin sa precizez ca privita direct prin binoclu imaginea era mult mai buna decat poate reda poza cu telefonul. In alta zi am vazut de la Arkutino, tot prin Colegu' Neamt, capul Emine aflat la o distanta de 45Km. La aceasta distanta se puteau recunoaste niste siluete de cladiri printre care cred ca e vorba si de un far de semnalizare.
Deci "colectia" mea de obiecte departate este urmatoarea in ordinea distantei:
24Km - Hotel Cap Aurora vazut de la Krapets - binoclu Lacerta 10x34
35km - Un grup de locuinte din Elenite vazute peste golful Burgas- binoclu Zeiss Conquest HD 10x42
45Km - Capul Emine vazut de la Arkutino - binoclu Zeiss Conquest HD 10x42
75Km - Casa Presei din Bucuresti vazuta de pe stanca Tohani luneta terestra TS 20-60x60 (la 20x si 40x) http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.ph...;start=330

[Andi]

Un observator cu bătaie lungă!

La observațiile peste ape cam cât crezi că este înalțarea apei datorită curburii Pământului?
Din această cauză este posibil să observi clădirile doar de la o anumită înălțime.
Ceva fenomene de optică atmosferică peste întinderile de ape?

La observațiile terestre, la observarea binoculară (fotografiile sunt plane, plate) ai mai băgat de seamă dacă mai ai senzația de 3D?
Pentru păstrarea stereoscopiei este nevoie de depărtarea obiectivelor binocului; cel mai bun raport este dat de grosisment: dacă G=10 atunci depărtarea centrelor obiectivelor va fi cam 65 x 10 = 650 mm.
Așazisele binocluri foarfece sunt capabile de această ispravă.

PS
atenție la observații de acest fel, este posibil să prinzi refracția orizontală (nu verticală)

[tudor]

Pai ma gandesc ca la fel ca la observatiile de peste uscat apare fenomenul de miraj in functie de temperatura si atmosfera; Dar la observatiile peste intinderi mari de ape ma gandesc ca la acest miraj are o contributie in plus si umiditatea crescuta de deasupra nivelului apei.
Nu stiu sa calculez exact care e diferenta data de curbura Pamantului dar intradevar cladirile ce incep cam de la nivelul marii par ca ies direct din apa vazute de la distante asa mari. Si totusi pare asa datorita mirajului si limitarii rezolutiei; ca doar nu ne asteptam sa vedem un soclu inalt de 2m foarte bine conturat care iese din mare. Deci totusi nu cred sa fie o diferenta asa mare. Tinand cont de diametrul Pamantului, cei 35km sau 70km sunt ca un punct in raport cu suprafata sferica enorma a Pamantului.
Cat despre efectul 3D, desigur ca la asemenea distante se pierde, pt ca raportul dintre 1 distanta intre obiective si 2 distanta intre observator si tinta este enorm. Dar nu stiam ca exista binocluri cu distanta intre centrul obiectivelor de 65cm... cred binoclurile astea au aplicatii militare

[nobody]

Ai sa razi, dar la 35 km distanta, suprafata "coboara" cu 96 m.
Sau altfel, fara refractie, daca privesti de la 24 m altitudine, la 35 km, vezi doar ce-i peste 24 m altitudine.

Peste ape nu se formeaza mirajul obisnuit de pe uscat (inferior) ci:
https://en.wikipedia.org/wiki/Fata_Morgana_%28mirage%29
Fenomenul asta da si multa apa la moara ozeneurilor si a pamantului plat.

[Andi]

Mai verifică te rog datele.

PS
vezi că peste ape se formează și mirajul inferior

PPS
formula pentru muntele de apă, în lipsa atmosferei:
h=(a x a)/8/R
a=AB
R - raza Pamîntului

[nobody]

Verifica-le tu, daca tot nu-ti convin.

[Andi]

Nu este vorba de a-i conveni cuiva. Ce trăsnaie! E vorba de corectitudine.
Tu nu ai ținut cont de refracția atmosferică. Adică de situația reală din natură.

Și atunci 96 metri devin 79,5 metri și respectiv se modifică și înălțimea „muntelui de apă”.
Deci orizontul se ridică o leacă.
Ai văzut, sper, că Titanicul a fost învins de aceste fenomene; și nu e singurul.

PS
ca să nu existe neclarități, înălțimea calculată este una iar înălțimea măsurată este alta