[nobody]

Cred ca ai inteles gresit.

[starbuck]

Nu e nimic de inteles gresit legat de posibilele limitari ale tehnologiilor actuale in acest context, eu numai la asta m-am referit si am exprimat acest fapt suficient de clar. Daca este dorita dezvoltarea ideii in alt context atunci trebuie detaliat acest context.

[Stanescu Octavian]

ce spune nobody cu scobitul in sticla e o posibilitate foarte dificila sticla se comporta diferit in functie de sort laserul vizibil nu poate face nimic in sticla probabil doar ultraviolet. e obligatoriu sticla sa absoarba bine laserul . am avut in mana laser neodym 1063 nm in impulsuri si m-am jucat cu fascicul concentrat gauream in Al otel sau cupru de 2-3mm grosime se gaurea spectaculos la 1 impuls dar in sticla nimic nici o urma .
Despre lentile : se toarna fasii placi de 2-3-5 cm grosime se debiteaza rotund si se preseseaza la cald aproape de razele dorite Tg 400 -600 grade apoi se baga in cuptoare la recoacere in final se slefuiesc asa fac la serie toate firmele . pt productie mica se cumpara blocuri dreptunghiulare asa se livreaza 150x200 x300 asa se toarna majoritatea sorturilor de sticla ca niste caramizi sau maxim ca bloc BCA.

[starbuck]

Acesta a fost motivul pentru care optica freform in actuala faza de cercetare presupune folosirea sticlei sub forma de pulbere cu o granularitate adecvata absorbtiei caldurii necesare topirii folosind laserul.
De asemenea trebuie accentuata cercetarea in elaborarea unor compozitii ale sticlei ce vor permite atingerea unor puncte de topire joase altfel incat sa se preteze prelucrarii dar cu mentinerea si chiar imbunatatirea proprietatilor finale din punct de vedere al scopului dorit.
Principiul de baza ar fi ca in cazul aliajelor metalice unde combinatia finala are proprietati (temperatura de topire, rezistenta mecanica, coeficient de expansiune termica, etc) diferite de cele ale materialelor componente ale aliajului. E normal ca acest fapt sa necesite o cercetare tehnologica dedicata in acest scop, simplul efect lateral de aplicare a tehnologiilor existente nu este intotdeauna suficient.

[catalin dumitru]

Sticla e o substanta amorfa asa ca nu are eutectic ,chiar daca fondantii din reteta coboara destul de mult intervalul termic de inmuiere si topire.

Tehnologia asta nu ar putea fi aplicata decat materialelor optice netransparente sau macar partial absorbante pentru anumite lungimi de unda ,dar de polisarea finala nu cred ca scapa nici astea.

O imagine a unei suprafete lucioase de sticla ,facuta prin microscopul electronic te-ar putea lamuri mai bine.

[starbuck]

Tehnologia freeform actualmente trateaza numai oglinzile. Extindererea teoretica propusa de mine a conceptului la mediile transparente va presupune adaptarea tehnologica acestea cu toate cerintele care trebuie indeplinite in acest caz determinate de niste obiective clare la fel de valabile sau justificate: reducerea marimii si a elementelor de corectie. Oricum indiferent ca vorbim depre medii transparente sau netransparente investigarea solutiilor tehnologice existente (indiferent de concluziile valabilitatii aplicarii lor) este o etapa normala in stabilirea atat a deciziei cat si a directiei de continuare si de aplicare a acestui concept.

[Erwin]

Ca o paranteză. Laserul infraroșu poate grava sticla. Am un prieten la București care are un laser de 80W pentru gravat nemetale și a inscripționat diverse sigle pe bucăți de geam. M-am uitat cu un ocular întors invers pe post de microscop și se văd mici crăpături la suprafața sticlei unde a acționat laserul, sunt în jur de câteva zecimi adâncime și exact pe unde a trecut raza laser așa că rezoluția desenului este destul de bună pentru inscripționare. Pentru tehnologia discutată în topic evident că este vorba de un laser special și cu rezoluție mult mai bună însă nu pot spune că împărtășesc nici eu entuziasmul lui starbuck. Rămâne să vedem.

[starbuck]

In cadrul Fraunhofer ILT (Institute for Laser Technology) exista niste cercetari in vederea simularii si modelarii procesarii cu laser cu impulsuri ultrascurte a materialelor dielectrice transparente folosite la ecranele plate ale dispozitivelor electronice. Rezolutia modelarii prezentate a prelucrarii prin laser depaseste nivelul procesarii unei simple obtineri de forma si nu este vorba de sticla sub forma de pulbere:
http://www.ilt.fraunhofer.de/en/publicatio...glass.html
http://www.ilt.fraunhofer.de/content/dam/i...s_2014.pdf
Se pare ca tehnologia prelucrarii fine prin laser a sticlei prezinta interes si in alte arii de aplicatie chiar daca nu la cerinte atat de pretentioase (cel putin nu inca) precum in cazul opticii freeform.

[Stanescu Octavian]

Laserul de 80w ce spui e tub C02 si emite pe 9.3microni unde sticla ia tot ca e netransparenta la 9microni eu aveam pe 1 micr laserul cu neodym . dar precizia e mai mica 9micr e pata un increment cam mare pt optica .

[2SKY]

Cine a urmarit procesul de slefuire stie ca nu are voie sa mute / roteasca se pun semne , cel mult in cazuri de control . Aici laserul taie dar fara control real , doar software . Iti dai seama cite miscari se produc la eventualele verificari , ochiul , mintea , mina omului nu are egal aici , e vorba de corectat portiuni...... .