[Zsolt Nagy]

Salutare!

Am placerea sa va prezint aplicatia la care lucrez in prezent: StarsPi.
Sistemul este format din doua componente:
- un Raspberry Pi care se conecteaza la camera de ghidare (si montura), ruland un soft special
- aplicatie Android care ruleaza pe telefon(tableta)

Cele doua comunica prin WiFi, setarile, pornirea/oprirea/verificarea ghidajului se pot face folosind doar telefonul. Proiectul a fost conceput pentru a inlocui sistemele de "standalone-guiding" si solutiile cu laptop. Aplicatia este gratuita, singura investitie fiind partea de hardware.
Mai multe informatii gasiti pe http://starspi.com/

Sper ca va place ideea si o veti incerca cat mai multi!

[MrMxyzptlk]

Imi place ideea, asteptam update-uri

[2SKY]

Investitia este acea cutie si cit costa ? . Nu facea un laptop mai multe ?

[Zsolt Nagy]

Salut!

Toate elementele hardware costa in jur de 320 lei, cu siguranta mult mai putin decat un laptop decent. In plus acest Raspberry consuma mult mai putin fata de un laptop, deci autonomia nu mai este o problema. Laptopul meu nu a reusit sa mearga mai mult de 3.5 ore chiar si cu ecranul stins.

Mai exista si partea de confort: o aplicatie pornita pe telefon nu e acelasi lucru ca si cum ai porni un laptop (sa nu mai vorbim de masuta sau ceva pe care il asezi). Nu sunt cabluri intre utilizator si "telecomanda", toate dispozitivele sunt conectate la RPi, iar telefonul prin WiFi.

Eu am vrut neaparat un standalone-autoguider, dar care nu e asa scump ca solutiile existente pe piata: un Lacerta MGEN costa in jur de 2800 lei. Inca un avantaj fata de aceste autoguidere este faptul ca poti folosi camera si la facut poze; camera MGEN-ului se poate folosi numai impreuna cu controllerul lui, exclus fotografiere cu ele.

Sper ca ti-am starnit interesul. Aplicatia este online pe Google Play, daca ai chef poti incerca si tu: https://play.google.com/store/apps/details?id=com.starspi

[starbuck]

Arata bine aplicatia. Intrebarea mea este: poti face calibrarea sau configurarea pentru diferitele grosismente folosite ? Aici nu ma refer la lunetele cautatoare uzuale de 6x sau 9x ci la un alt telescop cu grosisment comparabil cu cel al telescopului care este folosit pe post de luneta cautatoare pentru o precizie cat mai mare a autoguidingului. La grosismente mari te confrunti cu luminozitate scazuta si pauze prelungite cauzate de nori sau turbulente. Tratezi cazul in care steaua de ghidaj reapare in cadru in afara zonei de interceptare ? E cam greu de scanat in timp real cadrul intreg chiar si la un amarat de webcam VGA de 640x480.

[sabin fota]

Sper sa fie un proiect de succes!
Multa bafta!

[Zsolt Nagy]

Salut!

Nu sunt convins ca inteleg intrebarea: cand zici grosisment, te referi la distanta focala/raport focal?

[Zsolt Nagy]

Multumesc! Voi posta aici informatii daca apar versiuni noi ale aplicatiei!

[starbuck]

Grosismentul este puterea de marire a telescopului si este definit ca raportul dintre distanta focala a telescopului (a lentilei sau a oglinzii telescopului mai exact) si distanta focala a ocularului folosit.

Valoarea grosismentului este invers proportionala cu marimea campului vizual al telescopului si implicit cu cantitatea de lumina colectata. Asadar la un grosisment mare vei avea o luminozitate scazuta distribuita pe o suprafata de asemenea scazuta. Asta iti va face captura stelei de ghidaj per intervalul de timp mult mai sensibila la turbulente sau nori. Parametrii de camera (exposure, gain, white point) pot rezolva problema numai partial, peste o anumita valoare fiecare parametru nu va face decat sa iti scada raportul semnal/zgomot al imaginii capturate.

Legat de repornirea ghidajului aceasta ar trebui sa se faca oricum automat la depasirea unui interval de timp (timeout) in care nu s-a inregistrat nici o imagine a stelei de ghidaj. Oricum folosesti tehnici bazate pe contrastul imaginii sau pe histograma pentru a calcula prezenta stelei de ghidaj in fereastra de interceptare. Ai nevoie doar de un timer suplimentar care sa verifice cand histograma are o valoare medie sub o limita considerate si sa reporneasca ghidajul dupa timeout-ul in care s-a mentinut acea valoare. In fine, ai inteles ideea de baza.

[Zsolt Nagy]

Salut!

Ce ai scris mai sus mi a fost si mie clar, eu eram curios cum interpretezi grosismentul cand ai o luneta de ghidaj si o camera in prime-focus, cum se face de obicei ghidajul (camp vizual se poate calcula luand ca parametrii focala si marimea senzorului dar de grosisment eu nu am auzit in acest context).

[starbuck]

Grosismentul in cazul unei lunete de ghidaj cu camera in prime focus il calculezi indirect afland marimea pe senzorul foto a obiectului fotografiat si apoi faci raportul dintre aceasta marime si marimea reala in grade sau in arc secunde a obiectului in cauza.

s - diametrul obiectului pe sensor in mm;
f - distanta focala a lunetei;
a - marimea angulara a obiectului pe cer (grade sau arc secunde);

s = a * f / 57.3 (calcul in grade);
s = a * f/ 206.300 (calcul in arc secunde);

Grosismentul in acest caz este raportul dintre diametrul obiectului pe sensor calculat anterior si diametrul in mm al corpului vazut cu ochiul liber.
Detalii despre metoda asta gasesti aici: http://plato.acadiau.ca/courses/phys/1513/optics.htm#imagesize

O alta metoda consta in a considera generic distanta focala de 50mm corespunzatoare unei magnificatii de 1x pentru camerele digitale. Spun generic deoarece in cazul unei camere pe film magnificatia 1x corespunde unui plan focal situat la 43mm.
Asadar daca de exemplu distanta focala a lunetei este de 300mm atunci grosismentul pentru prime focus va fi 300/50 = 6x.

[nobody]

Aceasta este o abordare din punct de vedere al fotografiei clasice si al campului vizual. 43.3 mm este diagonala filmului standard de 35 mm, nu o lungime focala de referinta. Exista si o lungime focala considerata "normala" care da o perspectiva a obiectelor asemanatoare vederii umane, dar asta este alta poveste, irelevanta in astrofoto.

Putem vorbi de grosisment doar la sisteme optice afocale (obiectiv + ocular). Intr-un sistem focal (obiectiv + senzor), raportarea fata de o focala de referinta (sau o dimensiune data pe senzor) este cel mult "zoom" (relativ la un sistem de referinta).

[Zsolt Nagy]

Acum inteleg la ce te ai referit, desi aud prima oara in acest context, trebuie sa recunosc.
As vrea sa inteleg pana la capat: imi poti explica te rog cum se poate masura/determina/calcula diametrul in mm al corpului vazut cu ochiul liber? Pe linkul recomandat nu am gasit nimic ce explica acest concept.

[starbuck]

O alta descriere a metodei de calcul cu conversia din arc secunde in mm o gasesti in documentul de la link-ul urmator:
http://spacemath.gsfc.nasa.gov/weekly/10Page38.pdf

In continuare ai nevoie de masurarea fie in arc secunde fie in mm a obiectului ceresc vazut cu ochiul liber. O solutie ar fi folosirea unui ocular fara magnificatie gradat in cazul cel mai fericit cu ambele scale (arc secunde si mm). O alta solutie ar fi folosirea unui tabel cu valori precalculate in arc secunde pentru corpurile ceresti cele mai cunoscute cum ar fi cel de la link-ul urmator:

http://en.wikipedia.org/wiki/Angular_diameter

Bineinteles ca poti gasi informatii de marime despre orice corp ceresc observabil. Apoi folosesti formula de la primul link pentru a obtine valoarea in mm.

[starbuck]

Provocarea tehnica este corelarea acestor marimi cu parametrii de camera si montura unde te mai confrunti si cu P.E.C. (Periodical Error Correction) cauzata de imperfectiunile mecanice ale monturii in dimensiuni si miscare.

P.E.C. presupune "antrenarea" specifica a aplicatiei inainte de autoguiding-ul propriu-zis pentru fiecare montura in parte (chiar pentru monturi de acelasi model) pentru a realiza corectiile necesare pe ambele axe de miscare.

Toate problemele pe care le-am discutat in cazul aplicatiei tale le-am studiat personal tot cu ocazia dezvoltarii unei aplicatii de autoguiding (bazata pe Arduino si fara camera video !). In final am inteles de ce este atat de mare costul de pe piata al dispozitivelor de autoguiding sau al monturilor dotate din constructive cu aceasta functie. Poti studia daca vrei aplicatia open-source PHD dar acolo vei constata ca gramada de parametrii care trebuie configurati pentru un autoguiding performant echivaleaza ca efort costurile aparent economisite. In final e o decizie proprie fiecaruia in functie de raportul specific (satisfactie hobby)/(timp liber) .

Din tot ce am studiat eu pana acum despre autoguiding am ajuns la concluzia ca sistemele de autoguiding si motorizare incluse din fabricatie in dotarea monturii sunt cele mai performante.
Acest fapt nu exclude eficienta sistemelor de autoguiding externe dar efortul financiar sau de configurare si optimizare va fi pe masura. Asta e oricum numai parerea mea personala. Nu vreau nici pe departe sa te descurajez, voiam numai sa fii constient de mai multe aspecte sau probleme tehnice care pot interveni.