[Mircea Pteancu]

Laurentiu
multumesc mult,pacat, daca ar fi facut tronsoane de macar 1,5m eram rezolvat cu oglinda de 245mm .Mersi mult pentru ajutor si amabilitate,eu cred ca te-ai orientat bine in reconstructia telescopului tau.Succes deplin!Mircea

[Laurentiu]

Salutari la toata lumea,

Lucrul la telescop intra in linie dreapta (mai am de dat gaura pentru focuser - lucru nu tocmai usor pentru ca tubul e din otel inox, inca nu-s sigur cum voi proceda - si de instalat optica).

Intampin insa o problema. Am folosit softul free Newt pentru a simula configuratia optica. Telescopul de 200 mm f/6. Tubul in care va sta optica are 220 mm diametru interior. Oglinda diagonala are 47 mm diametru (axa mica). Focuser-ul are 120mm inaltime (extins complet). Simularea cu Newt imi spune ca voi avea vignetare la 75%. Cauza ? Se pare ca tubul telescopului are diametru putin mai mic decat trebuia in mod normal (cam cu 6 mm). Atasez un print screen din Newt - poate va edificati mai usor.

Vignetarea este o problema chiar atat de grava in acest caz ?

[Mircea Pteancu]

Putina vignetare inseamna ca zona de imagini comatice-stigmatice ,oricum existenta in zonele periferice ale imaginii unei oglinzi parabolice,va fi putin mai mare.

Pe de alta parte,eu cred ca faci o gresala atunci cand iei inaltimea portocularului la extindere maxima.Eu am inteles ca trebuie procedat asa:determini care este inaltimea portocularului ''inchis'' complet.Il extinzi/adica aduni 5mm pentru a avea o rezerva (de pilda impotriva contractarii elementelor metalice la temperaturile de iarna),din aceasta valoare majorata cu 5mm scazi distanta dintre umarul ocularului celui mai puternic (impins la maxim in portocular) si diafragma acestui ocular.Cifra rezultata adunata la raza exterioara a tubului reprezinta cotirea,distanta de la axa la planul focal.Ca principiu:telescopul care permite focalizarea celui mai puternic ocular (adica a celui mai scurt) va permite focalizarea oricarui ocular.Inteleg ca tu ai facut calculele pentru celalat capat al cursei (ceea ce inseamna vreo 75 mm in plus la cotire),ceea ce la raportul tau focal inseamna o secundara cu aprox. 11 mm supradimensionata.Te rog accepta scuzele mele daca am inteles gresit.In plus,calculand unde trebuie,adica la capatul de jos al cursei,vei descoperi ca ai redus si vignetarea.Inainte de a da gaura ar trebui sa vorbim sau sa discutam.Ca nu cumva sa-ti faci telescop ''biportocular'' .
Ar mai fi necesare urmatoarele date:
-lungimea totala a tubului
-inaltimea barilletului ''armat'' cu oglinda primara,ghiare,suruburi etc
-cotirea propusa
-campul de plina lumina dorit
-distanta pe care o doresti de la capatul superior al tubului pana la portocular/axa lui,distanta care la telescoapele actuale este cel mai neglijat parametru , desi are rol echivalent parasolarului de la mult pupatele si rasfatatele lentile-obiectiv
Mircea

[Tavi F.]

Din datele introduse inteleg ca distanta de la og. secundara la planul focal, ar fi l=270mm- ENORM, ceea ce duce la valoarea cimpului de plina lumina de ~2.5mm- FOARTE PUTIN, valoarea asta e ingrijoratoare!
Citind textul rezulta ca inaltimea maxima a focusorului e de 120mm, deci trebuia sa introduci in soft, la:
- focuser height = 80mm (inaltimea minima, gindindu-ma ca 40mm e cursa);
- focuser extra travel =~20mm (deplasarea suplimentara pt. focalizarea infinitului), aici tre' tinut cont si de utilizarea unui Barlow.

Facind un calcul cu noua valoare l=210mm (tot cam mare, dar asta e cu focalizatorul dat), rezulta un cimp 100% iluminat, de 14.5mm- valoare buna pt. barrel 1.25''.

Referitor la vignetare (am mai scris odata pe la oculare, parca), tot cea produsa de secundara ar trebui sa te ingrijoreze mai mult, actioneaza in sens invers fata de cea din ocular (multe sint cu vignetare partiala, din dorinta unui cimp cit mai mare), cumulindu-se, efectul putind fi vizibil.
Tubul telescopului ar cauza o vignetare infima (chiar si la marginea unui disc focal asa mare de 28mm), care avanseaza in sensul celei (posibile) din ocular, situatie in care ar fi chiar si teoretic insesizabila.

[Laurentiu]

Mircea, Tavi, va multumesc mult pentru raspunsuri.

Eu nu ma pricep prea mult la calcule de optica.

Ce pot spune este ca eu doar am folosit informatiile cerute de acest soft. Si am facut acest lucru cu cea mai mare exactitate posibila.

Focuserul are 120 mm extins la maxim. Din aceasta dimensiune, cursa focuserului este 40 mm. Daca la aceasta adaugam si jumatate din diametrul tubului - adica 110 mm - ajungem la o valoare de 230 mm intre secundara si planul focal la extinderea maxima a focuserului.

Soft-ul de care ma folosesc ia in calcul toate aceste valori (laolalta cu distanta dintre centrul focuserului si capatul din fata al tubului - la mine va fi 80 mm, cea dintre suprafata primarei si capatul din spate al tubului - 90 mm in cazul meu, diametrul secundarei - 47 mm samd - datele sunt cele din fereastra de culoare gri in screenshot-ul atasat la mesajul meu anterior) si, la final, dupa ce imi calculeaza inclusiv lungimea totala a tubului (in jur de 110 cm) imi spune ca singura problema este... diametrul tubului. Care va sa zica nu diametrul secundarei, nici distanta intre aceasta si planul focal.

Eu nu stiu ce altceva sa mai zic. Tot cu acest soft mi-am configurat si primul telescop (care continea aceeasi optica) si nu am avut niciun fel de probleme in folosirea lui cu ocularele pe care le am, inclusiv barlow 2x si 3x (ba chiar si combinatia lor plus tub de extensie ).

Chiar asa tampit o fi Dale Keller ?



Pe de alta parte, daca spuneti ca vignetarea introdusa de diametrul tubului nu e sesizabila, atunci totul e ok. "I can live with it !"

[Laurentiu]

Si cateva imagini din timpul constructiei (intr-o ordine mai mult sau mai putin aleatorie: barilet oglinda principala - din profile de aluminiu; barilet secundara - combinatie lemn, textolit, aluminiu; inele de suport - aluminiu; inel ranforsare margine tub - aluminiu fixat prin nituire; tub otel inox acoperit, temporar, cu folie protectoare).

[neox]

Felicitari! Frumos lucrat, mai ales tubul si felul cum e nituit la extremitati. Ti-as recomanda la spiderul oglinzii secundare sa faci cele patru brate cat mai subtiri posibile. De exemplu din banda metalica care apoi o intinzi de patru suruburi de pe tub. Uite, schimb de idei ...la versiunea mea: http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=2470
Schema spiderului o am de la Serge Bertorrelo: http://serge.bertorello.free.fr/plan/plan.html

[Laurentiu]

Da. Frumos sistemul de prindere a secundarei. Il mai vazusem. Ce nu-mi place, insa, e faptul ca bratele opuse nu sunt unul in prelungirea celuilalt. Ceea ce cred ca va duce la aparitia a 8 spike-uri in loc de 4.

[neox]

Nu, deloc, daca bratele sunt paralele doua cate doua atunci sunt 4 spik-uri. La fel e si cazul cand secundara e prinsa cu sarma subtire ( metoda adoptata deseori la Dobsonuri mari). De altfel grosimea bratelor influenteaza mai tare figura de dufractie, cu pierdere de contrast in imagine. Oricum pe situl lui Bertorello o sa gasesti o metoda sa inlaturi de tot spik-urile.

[Laurentiu]

Ah, nu, nu vreau sa inlatur complet spikurile - imi place prea mult imaginea "clasica" data de newtoniene Dar nici nu doresc sa am mai mult de 4.

In plus, cu o masca in genul celei concepute de Bahtinov, spikurile sunt chiar utile la focalizare.

Stiu ca este posibila montarea secundarei pe un paianjen curbat care elimina spikurile (de fapt, se pare ca nu le elimina ci doar le disperseaza sub forma de evantai).

[Mircea Pteancu]

Laurentiu
M bucur ca nu toata lumea construieste numai Dobsoniene,avansezi foarte frumos cu reconstructia,va fi un telescop deosebit.Neaparat cand termini constructia trebuie sa postezi si la topicul ,,ce instrumente de observatie aveti,, pentru pictorial.
neox cred ca are dreptate,daca bratele paianjenului sunt paralele,numarul razelor de difractie nu creste.Solutia lui e inspirata din Texereau si ,datorita faptului ca bratele nu sunt convergente cu axa optica asigura o stabilitate mai mare.
Chestiune de gust,dar paianjenii cu brate curbate au o stabilitate intrinseca mai mica si ,este adevarat,elimina doar aparenta difractiei adica razele dar nu elimina difractia in sine.Ele de fapt sunt niste raspanditoare de difractie,manjesc difractia in intreg campul,dar inca odata e o chestiune de gust.DE GUSTIBUS NON DISPUTANDUM!Mircea

PS:totusi nu inteleg de ce continui sa calculezi cu portocularul la limita de sus.80 +110+5=195

195:6=32,5

47-32,5=14,5 camp de plina lumina identic cu cel calculat de TaviF

Dale Keller nu este ....n-am zis asa ceva.Succes!Mircea

[Laurentiu]

Mircea,

Recitind cele scrise de mine mai sus imi dau seama ca, intradevar, nu am furnizat o explicatie . Mea culpa !

Motivele pentru care iau in calcul focuserul in extensie maxima sunt doua:

1. tubul telescopului trebuie sa iasa cat mai scurt (motiv pentru care am scurtat la maxim si profilele bariletelor). Cerinta asta mi-am impus-o avand in vedere ca intentionez sa transport telescopul cat mai des afara din oras si pentru asta el trebuie sa incapa intr-o masina in care, de regula, suntem cate 3-5 oameni plus echipament

2. Din cand in cand voi incerca sa mai pun si camera foto pe telescop (desi toata lumea cu care am discutat se sperie cand aude asta si imi da tot felul de... "contraindicatii" gen montura prea slaba, telescop cu focala prea mare etc. - ca de obicei, incerc sa nu le iau in seama si sa fac asa cum cred eu )

Oricum, inca nu am scurtat tubul la partea de jos (este mai lung decat imi trebuie) asa ca inca am vreme sa recalculez si sa "cobor" planul focal cativa centimetri (focuserul are cursa de 4 cm asa ca e de unde )

Inca nu-i nimic batut in cuie.

Aseara am dat gaura pentru focuser. M-am chinuit cam multisor si tot nu am reusit sa o tai circulara (inox-ul asta e al naibii de dur !). Pana la urma am taiat o gaura dreptunghiulara (cu bomfaierul pe circumferinta tubului si facand gauri mici, una langa alta, cu bohrmasina pe lungime - am rupt vreo 2 burghiuri de 3 si 4 mm).

Acum trebuie sa o mai largesc putin iar apoi sa montez focuserul.

Tubul, intradevar, va iesi foarte scurt la partea din fata (si voi putea vedea prin focuser peste marginea tubului) dar ii voi monta un panou detasabil in partea opusa a focuserului (asa ca nu cred ca e o mare problema).

[neox]

Ti-ar fi trebuit o carota pt metal. Din pacate una buna e scumpa, nu gluma.

[Mircea Pteancu]

Laurentiu
multumesc pentru detalii,m-ai luminat complet.Am insistat pe partea din fata a tubului pentru ca are rol de parasolar.Cu porcaria asta de poluare luminoasa generalizata,parasolarele mai mari,mai lungi ,ajuta putin.Succes pe mai departe!

Randurile urmatoare sunt pentru cei cu experienta mai mica in ATM.
Am intalnit urmatoarea recomandare referitoare la gaurire tub telescop:
-tubul trebuie sa fie nitel supradimensionat in lungime,nu neglijati parasolarul care umbreste secundara si ,mai ales,portocularul
-se da gaura pentru portocular
-se pozitioneaza si se dau gaurile pentru secundara
-se monteaza portocularul
-se monteaza secundara
-se introduce barilletul cu oglinda principala montata,la distanta presupusa a fi corecta
-se sprijina barilletul pe bucati de lemn/leaturi strinse de tub cu cleme de tamplarie ,lacatuserie
-se face o colimare ''grosso modo'' si se vizezeaza obiecte indepartate,minim 60x distanta focala
-se incearca ocularele ,cele extreme,si cele cu ciudatenii optice sau mecanice, pentru a verifica daca ajung in focar
-se repozitioneaza barilletul pana-i gasim pozitia optima, care se insemneaza
-se demonteaza toata optica
-se dau gaurile pentru barillet
Lucrand astfel, evitam erorile de gaurire a tubului,asa numitele ''telescoape biportoculare''.
Mircea

[Mircea Pteancu]

Laurentiu
multumesc pentru detalii,m-ai luminat complet.Am insistat pe partea din fata a tubului pentru ca are rol de parasolar.Cu porcaria asta de poluare luminoasa generalizata,parasolarele mai mari,mai lungi ,ajuta putin.Succes pe mai departe!

Randurile urmatoare sunt pentru cei cu experienta mai mica in ATM.
Am intalnit urmatoarea recomandare referitoare la gaurire tub telescop:
-tubul trebuie sa fie nitel supradimensionat in lungime,nu neglijati parasolarul care umbreste secundara si ,mai ales,portocularul
-se da gaura pentru portocular
-se pozitioneaza si se dau gaurile pentru secundara
-se monteaza portocularul
-se monteaza secundara
-se introduce barilletul cu oglinda principala montata,la distanta presupusa a fi corecta
-se sprijina barilletul pe bucati de lemn/leaturi strinse de tub cu cleme de tamplarie ,lacatuserie
-se face o colimare ''grosso modo'' si se vizezeaza obiecte indepartate,minim 60x distanta focala
-se incearca ocularele ,cele extreme,si cele cu ciudatenii optice sau mecanice, pentru a verifica daca ajung in focar
-se repozitioneaza barilletul pana-i gasim pozitia optima, care se insemneaza
-se demonteaza toata optica
-se dau gaurile pentru barillet
Lucrand astfel, evitam erorile de gaurire a tubului,asa numitele ''telescoape biportoculare''.
Mircea