Index forum Index forum
Autentificare Autentificare
Inregistrare Inregistrare
Cine este online Cine este online
Galerie imagini Galerie imagini
Calendar evenim. Calendar evenim.
Cautare detaliata Cautare detaliata
Ghid forum Ghid forum
Album astrofoto
Imagine aleatoare
Inregistreaza-te pe forumul

Te intereseaza un domeniu al astronomiei si ai vrea sa scrii pentru siteul nostru? Alatura-te echipei noastre.

Statistici forum
Numar total de mesaje in forum: 190263
Numar de utilizatori inregistrati: 2506
Cel mai nou utilizator inregistrat: gael12
Cei mai multi utilizatori conectati au fost 399 la data de Joi Dec 31, 2015
Actualmente sunt 0 utilizatori pe chat   
Aceste date se bazeaza pe utilizatorii activi de peste 5 minute
Mesaje noi Mesaje noi
Nu sunt mesaje noi Nu sunt mesaje noi
Forumul este inchis Forumul este inchis


Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect  

Istoria Astronomiei

Subiectul anterior :: Subiectul urmator  
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Autor Mesaj
Mircea Pteancu

Data inscrierii: 12 Feb 2008
Mesaje: 7161


Localitate: Arad

MesajTrimis: 25 Sep 2008 16:11 Download mesaj
Titlul subiectului: Honterus
Raspunde cu citat (quote)

O figura putin cunoscuta este cea a lui Johannes Honterus,erudit cu studii efectuate in Krakowia si Basel si care a trait in Kronstadt ,adica in Brasov.Se pare ca el a publicat a doua harta cunoscuta a cerului instelat ''Imagines Constellationum Borealium'',prima apartinandu-i lui Albrect Durer.El a publicat de asemenea in Krakowia ,in 1530, un poem in latina in care scrie despre stele,planete si nebuloase.Odata cu Honterus sunt mentionati mai jos si trei poeti ,doi frati din Sura Mare si unul din Hermannstadt (sa fie Harmanul de azi?).
Am preluat aceste informatii de la Peter Abraham caruia-i multumim.Mircea

JOHANNES HONTER 1498-1549. C.1542 Rudimentoruni' Cosmographicorum: 13
woodcut maps 1546, 1549, 1564, 1570 Re-issued
Linda Hall lib. site:
5. Honter, Johannes. "Imagines Constellationum Borealium [- Australium],"
in: Ptolemy, Claudius. Omnia quae extant opera. Basel, 1541.
Albrecht Durer produced the first printed star charts in 1515. One chart
or planisphere showed all the northern constellations; the other woodcut
depicted the southern ones. The positions of the stars were accurately
fixed (according to Ptolemy's catalog), and the figures were artistically
portrayed, in a classical style that bore no resemblance to any of the
Hyginus woodcuts. Durer also chose to illustrate the constellations as they
would appear on a globe, that is, from the outside.
The Durer planispheres are quite scarce and were never included in a
printed book. Perhaps the next best thing are two charts by Johannes
Honter, cut in 1532 and included in the first collected edition of the
works of Claudius Ptolemy. Although clearly inspired by Durer, Honter made
some significant changes. His maps show the stars as seen from the earth,
rather than from the outside, as they were shown on Durer's charts. Honter
also departed from Durer's classical style by dressing some of the
constellation figures in contemporary clothing. We see at right a detail
from the northern map, showing Ophiuchus, the Serpent Bearer, in distinctly
non-classical garb. A detail from the southern map shows Orion and Taurus.
Durer's maps were accurate enough that you could have used them to find
known stars or map new ones. If you had wished to use Honter's maps for
such a purpose, you would have had to overcome a substantial flaw; the
entire coordinate system of both charts was accidentally misplaced by
nearly thirty degrees!
The names of many Saxon preachers from those early years could be listed,
but to look for parallels among the 100 or so Hungarian writers would be
fruitless for the Sachsenland. They are to be sought in Germany, not here.
Yet there were exceptions: first and foremost that of the Saxon prophet,
the "Luther of Transylvania," Johannes Honter or simply Honterus. Honterus
appeared in Kronstadt (Brasso, Brasov) in 1533, a man, in the words of G.D.
Teutsch, the eminent historian of the Saxons, "who became the foundation
and the rock of the new federation, the champion of God, through whom the
Lord founded His Church here, a fountain from which flowed new moral and
religious life for many generations."[7] His youth has been hidden in
legend. Allegedly born in 1498, the son of a Saxon tanner named Georg
Grass, it is believed that he studied extensively in Krakow, in Wittenberg,
and in Basel. We know that he had indeed studied in Vienna, that he spent
at least some time in Krakow, and that he was a very learned man by the
time of his return. It is also a fact that he had learned a craft along the
way that would now stand him in good stead: the craft of printing. Almost
overnight he transformed Kronstadt into a religious and cultural center by
establishing a press and a school there. A steady stream of Lutheran
publications flowed from Kronstadt from then on, and soon Honterus also
began to preach. The result of his efforts was the establishment of the
Saxon Evangelical church, a church for which he provided both the
theological and the organizational foundation in his most famous work, the
Kirchenordnung, issued in 1542 for the Burzenland (Barcaság --- a region
around Kronstadt), then again for all Saxon churches in 1547, under the
title Kirchenordnung aller Deutschen in Siebenbuergen (Order of Worship for
all Germans in Transylvania). We duly note the words "aller Deutschen" ---
of all Germans. "But now the time is come," he states, "in which the Lord
will awaken a new people unto himself; therefore let him who has ears to
hear, hear."[8] And with this message the Saxons did become a new Volk,
reborn as Germans in their native Transylvania and an example to others in
thrift, diligence, learning, and virtue. A long succession of scholarly
ecclesiastics in Kronstadt and Hermannstadt followed Honterus. They were
outstanding citizens, judges, teachers, and preachers who formed a line
uninterrupted until the chauvinism of our era, including the German
chauvinism of the Saxons themselves, destroyed this gifted and honest
people. In the sixteenth century, names of such brilliant men as Thomas
Bomel, Matthias Fronius, Paul Kerzius, Simon Massa, and Michael Siegler can
also be mentioned. All were intellectual leaders of their Volk; yet they do
not belong, strictly speaking, in the field of letters. There were only
three poets in this era: Hieronymus Ostermeyer of Grosscheuern (Nagycsûr,
sura Mare), and Andreas and Paul Scherer of Hermannstadt. Of them, even
G.D. Teutsch, who writes only in superlatives of his Saxons, has simply
said that Ostermeyer was known for his truth, simplicity, and sincerity,
and that he wrote in German; and that the Scherers were not unworthy to
stand at his side.[9] Germany had already stilled the muses in the

Data inscrierii: 21 Iul 2005
Mesaje: 8287

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 25 Sep 2008 16:33 Download mesaj
Titlul subiectului: Re: Honterus
Raspunde cu citat (quote)

Mircea Pteancu a scris:
unul din Hermannstadt (sa fie Harmanul de azi?)

Hermannstadt e Sibiu.
Mircea Pteancu

Data inscrierii: 12 Feb 2008
Mesaje: 7161


Localitate: Arad

MesajTrimis: 25 Sep 2008 22:14 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Iata mai jos poemul cosmografic al brasoveanului Johannes Honterus,in transcrierea lui Peter Abraham dupa editia din 1573.Sublinierea versurilor in care Honterus vorbeste despre ''nebuloasa'' Praessepe si despre cele sapte ''planete'',Mercur purtand numele grecesc de Hermes,imi apartin.Mircea

Johannes Honter
Rudimentorum Cosmographicorum
First printing, Cracow, 1530; this transcription from 1573 edition

Liber I
Coelorum partes, stellas cum flatibus Urbes,
Regnaque cum populis, sparsas & in aequore terras,
Montesque & fluvios, iunctisque animalia plantis:
Officia, sectas varias, operumque labores,
Morborumque simul species & nomina dicam.
Mundus in aethereum, qui desuper imminet orbi,
Inque elementorum duplicatur corpora primum.
Aethereus duplices sphaerarum continet orbes,
Fixaque cum septem stellis errantibus astra.
Maiores cycli, qui mundum partibus aequis,
Distribuunt, ut signifer aequatorque feruntur:
Quemque dies medius designat, & imus horizon,
Lacteus, ac duo qui ducuntur ab axe coluri.

Zodiacus primum bissenis undique signis
Conspicuus, tropicum attingens obliquus utrunque
A summo cancrum, capricornum, cernit ab imo
At qui signiferum rectus secat, inque priori
Lanigeri libraeque gradulucem aequat & umbras,
Aequator, media in mundi regione locatur.
Qui paribus spacijs occasum cernit & ortum
Circulus, & gemino concurrit semper in axe:
Discernitque diem, variatque mesembrinus orbem.
Hinc medium sphaerae superum distinguit ab imo
Alter, & is coeli primum terraeque supremum
Coniungens, fertur (quia visum finit) horizon.
Lacteus hinc sequitur candore notabilis ipso,
Qui solo coelo spectatur nocte sereno,
Transversusque diu geminum praetermeat axem.
Mox bini subeunt, qui quatuor ante relatos,
Seque secant, gemino coeuntes cardine mundi,
Tempora qui signant anni, coelumque per astra,
Quattuor in partes diuisum mensibus aequis.

Hinc alios numerant praedictis orbe minores,
Qui per inaequales diducunt sidera partes.
Circulus ad boream complectitur Arcton, & intus
Sidera concludit liquidum fugientia pontum.
Alter ad aestui defixus sidera Cancri,
Solstitio longum cogit decedere Solem.
Tertius hunc ultra Brumalis nomine dictus,
Quo noctem tropico sol porrigit in Capricorno.
Unus ab his superest extremo proximus axi,
Quem terris pressum notius describit horizon.
Hisque parallelis zonis tibi quinque profundum
Dividitur coelum, totidemque plagae orbe premuntur,
Quarum quae media est, vix est habitabilis aestu,
Nix tegit alta duas, totidem inter utranque locatae
Temperiem retinent mixta cum frigore flamma.
Hanc nos incolimus, contraque antichthones illam.
Nec dubium antipodes multis consistere terrae
Partibus, ad centrum directis undique plantis.
Puncta duo coelum in paruos ubi voluitur orbes,
Constituere polos, geminoque a cardine mundi
Per centrum terrae tenuis deducitur axis.

Signifer hinc bissex obliquat sidera, quorum
Sex videt ad boream, sex aequidialis ad austrum.
Ter denis gradibus signum distinguitur unum,
Bis tricena gradus memoratur habere minuta.
Atqui signorum varia est natura genusque
Mascula sunt, aries, gemini, leo, libra, sagitta,
Fusor aquae iunctumque simul sortita calorem.
At sibi foemineam consciscunt frigida sortem,
Bos, cancer, virgo, capricornus, scorpio, pisces.
Frigida sunt nocti, sed mascula sacra diei.
Ipsa quoque bis anni variantur tempora signis,
Nanque aries, taurus, gemini, sunt sidera veris:
Aestatem cancer, leo trux cum virgine complent:
Scorpius autumnum, & duplici cum lance sagitta:
Inde hyemem pisces, capricornus, aquarius addunt

Restat adhuc eadem ternis proportio signis:
Ignea triplicitas aries, fervens leo, Chiron:
Terrea sed taurus, virgo & capricornus habentur:
Aeream sortem chelae, urniger atque gemelli:
Scorpius appropriat, piscesque & cancer aquosam.
Denique cum vegetet communis corpora virtus,
Singula membra tamen quoduis sibi vendicat astrus
Quippe aries capiti, taurus, ceruicibus haeret,
Brachia sub geminis censentur, pectora cancro.
Sorte regit scapulas leo, ventrem atque ilia virgo,
Libra tenet lumbos, & scorpius inguine regnat,
Arcitenens femori, genibus capricornus amator,
Cruraque fusor aquae reficit, vestigia pisces.

Et quoniam variae currentes ordine stellae
Corporis aequales spacio, similesque colore,
Haud internosci poterant, solertia sparsas
Struxit in effigiem & variarum membra ferarum,
Imposuit simul iunctis cognomina stellis.
Ad boream geminas ingens Draco diuidit Arctos.
Hinc subit Arctophylax pariterque Corona, Lyraeque
Proximus Engonasis: post hunc ophiuchus et Anguis.
Mox Aquila & Telum surgunt, & lactea Cyngni
Sidera, Pegasus hinc sequitur Delphina, simulque
Andromede, Cepheusque & Cassiopea parentes,
Armatusque gener Perseus; circum ora Medusae
Horrida, Deltoton simul Heniochusque feruntur.
Hinc Aries, taurus, gemini, cancer, leo, virgo,
Libraque scorpius, arcitenens, caper, hydria, pisces.
Cetus & Eridanus post haec vertuntur ad austrum.
Orionque premens Leporem, Procyonque refulgens,
Inde Canis maior stellataque cernitur Argo,
Perque trium loca signorum se porrigit Hydra,
Craterem dorso gestans, Coruumque loquacem.
Hic Fera Centauro resupina tenetur, at ultra
Thuribulum, notiae Piscis fugit astra Coronae.

Sunt etiam propriae dictorum sidera partes:
Pleiades in dorso tauri sex esse feruntur,
Fronte sedent Hyades, fundendis imbribus aptae,
Inde Propus pedibus geminorum praevia, sed quae
In cancro nubem referunt, Praesepe vocantur,
Moxque, duo circum Praesepe feruntur Aselli.
Regia stella nitet generosi in corde leonis,
Virginis in summa gestatur Spica sinistra,
Sed Protrygeta subit prope dextram virginis alam.
Quattuor in dextra quae conspiciuntur Aquari,
Urnam: at quae pisces connectunt, Vincula dicunt.
Nodus inest Vinclo: pedibus subiecta Bootae
Arcturi stella insequitur Plaustrumque Bouesque
Postremas Hellices stellas: humeroque sinistro
Heniochi residet sidus pluviale Capellae,
Inque manu laeua geminus discernitur Hoedus.
Ast argo in summa micat inclyta stella Canopi,
Sirius inde Canis fixus maioris in ore.

Hinc tibi per medium septem decliue feruntur,
Saturnus, Sol, Luna, Venus, Mars, Jupiter, Hermes

Fixa quidem toto circumuoluuntur olympo
Sidera, sed proprios retinent errantia motus:
Semper enim currunt fixis contraria stellis,
Atque domos habitant bissena per astra, suasque
Exercent illic proprio quisque ordine vires.
Luna tenet cancrum, geminos cum virginis astro
Mercurius, tauro & chelis Venus ispa quiescit.
Feruidus inde leo Soli, sed scorpius ardens
Atque Aries Marti cedunt: hinc piscis uterque
Centaurusque Iouem, Saturnum fusor aquarum
Rectorem agnoscit, simul Aegocerotis & astrum.

At planetarum in rapidis distantia signis
Dicitur aspectus, quo se impediuntque iuvantque.
Cum duo planetae alterutris distare videntur
Sextam signiferi partem, vel per duo signa,
Aspectus fertur sex angulus: at tria quartam
Zodiaci partem cum stant per signa planetae,
Conspicitur facies quadrangula: tertia sed pars
Signiferi, reddit per quatuor astra trigonum.
Denique per mediam contraria sidera partem
Eminus aspectum soliti firmare planetae:
Ac certis spacijs concurrere rursus eodem
In signo, quoties superi obscurantur ab imis.
Sunt etiam adversa gemini se parte secantes
Orbes, quos faciunt Solis Lunaeque meatus:
Sectio qua Phoebe gelidas ascendit ad arctos,
Haec eadem caput est: sed altera cauda draconis,
Qua Luna imbriferum cursu descendit ad austrum.

Accipe quo spacio perlustrent signa planetae:
Saturnus cursum duodena per astra rotatum
Motu retrogrado terdenis conficit annis.
Bissenisque Iouis bissena perambulat astra
Sidus: at ipse duos graditur Mars amplius annos.
Sol in se sua per vestigia colligit annum.
Signa Venus, dubiusque anno minus ampli Hermes,
Sed bis quindennis percurrit Luna diebus.

Hinc ortum triplicem nobis posuere priores,
Quo stellae ascendunt, obituque sub aequora pergunt.
Cosmicus exorto stellas cum sole reducit,
Cum simul adversae tingunt se Tethyos undis.
Occiduo Chronicus surgentes cernit horizon
Sole & in opposita stellas regione cadentes.
Quin ubi Phoebus equis summo procul axe recessit,
Incipiunt stellae sensim aparere minores.
Mox cum sol propior flammis opera omnia lustrat,
Astra polo fugiunt, quorum simul agmina cogit
Lucifer & coeli statione nouissimus exit.

Ut stellae in longum primo distare videntur
Arietis a puncto, sic has ecliptica monstrat
Linea signiferi in latum cessisse. Per axem
Et fortunatas quae transit linea terras,
Inde quidem trahitur distantia longa locorum:
Sed spacium latum est, quod ab aequatore recedit,
Atque poli gradibus respondet ubique levati.
Declinat sidus, cum distat ab aequidiali,
Eleuat, ex imo quod in altum mittit horizon.

Messembrinorum quiuis semisse recepto,
Quindeniue gradus, respondent protinus horae
Unius spacio: sex & triginta feruntur:
Quisque gradus denos retinet, quantoque recedit
Longius a medio noctes aequante diesque
Orbe, magis coiens geminum decrescit ad axem,
Aestiuosque dies numerosis explicat horis.
At gradus in longum sub cyclo scilicet aequo:
In latum, stadijs respondet ubique locorum
Quingentis, quoru spacia baec tibi carmina signant
(Quatuor ex granis digitus formabitur unus.
Est quater in palmo digitus, quater in pede palmus:
Quinque pedes passum faciunt, passus quoque centum
Quinque & viceni stadium dant: sed miliare
Octo dabunt stadia, & duplatum dat tibi leucam.)
Milleque bis decies passus nunc iura diurnum
Constituere viae spacium: miliaria forte
Quattuor, exiguoue minus nostratia reddunt.

Inferior mundus tellure & aqua, aere & igne,
Dicitur ex primus rerum consistere causis:
Ex quibus assiduis vicibus modo cuncta creantur,
In quae iterum, quicquid natum est, natura resoluit.
Aeris aethereo vis est stabilita sub igne,
Quae sibi dissimilis triplici regione notatur,
Summa calet, media est gelidissima, proxima utruque
Aestatem ac frigus diverso tempore sentit.
Quippe vapor duplex ascendit in aera, primus,
Crassus & humidior propria gravitate tenetur:
Aridus atque calens, fine pondere prosilit alter.
Ex humente quidem concrescere saepe feruntur
Hybernaeque niues, matutinaeque pruinae,
Largior & crassis descendens nubibus imber,
Roresque nebulaeque & mista grandine nimbi.
E sicco alterna generantur sorte vapore,
Fulgura cum tonitru, rapidi cum fulmine venti.

Nomina ventorum posthac patriamque docebo:
Quattuor oppositis veniunt e partibus orbis,
Quos circum varij dextra laeuaque feruntur,
Impelluntque leues adversis flatibus auras.
Frigidus a summo descendit Aparctias axe,
Circius ad zephyru, Boreas hunc cingit ad ortum.
Auster ab adverso pluvias inducit olympo,
Ab Lybe qui dictum, dictum quoque spectat ab Euro.
Insuper & verno flat Subsolanus ab ortu,
Solstitium huic sociat retrahentem nubila ventum.
Brumalesque tropae violentum flatibus Eurum.
Occiduo Zephyrus de cardine spirat, acipsum
Africus hyberno contigit sole cadente,
Ac simul Argestes aestiuo solstitiali.

Tempus & ad solidam propius descendere terra,
Quae centro in medio penitus firmata quiescit.
At circum roseis sol vectus ubique quadrigis,
Exortu lucem, discessu procreat umbram.
Eclipsimque facit, si quando corpora lunae
Obiectu terrae redijs intacta relinquit.
Oppositisque leuem pingit sub nubibus Irim.
Nec dum etiam solitas diversis mensibus anni
Continuare vices, variasque novare locorum
Perpetuo cessat motus discriminae formas.

Long a parallelis est subita terra duobus,
Unde dies mediam ab reliqua distinguitur horam:
Climaque in oppositis memoratur partibus orbis.
Atque hinc per Meroen, per niloticamque Syenem,
Et per Alexandri, rhodij quoque Apollinis urbes,
Perque Hellespontum atque Borysthenis ostia currunt,
Ripheasque arces, quibus additur ultima Thule.
Inde per antithesim contraria climata longas
Imparibus spacijs variant noctesque diesque.
Quinetiam tellus varia ratione vocatur,
Insula, continuum simul & peninsula, & isthmus.
Aequoreos itidem fluctus, quibus abditus orbis,
Oceanum appellant, pelagusque sinumque, fretumque.
Mircea Pteancu

Data inscrierii: 12 Feb 2008
Mesaje: 7161


Localitate: Arad

MesajTrimis: 27 Sep 2008 23:57 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Vedem mai jos ,dupa wikipedia,portetul gravat al lui Honterus precum si monumentul inchinat lui.
Sa mai notam ca ''Rudimentorum Cosmographicorum'' ,editat integral in 39 de editii la Krakow,Brasov, Zürich, Antwerp, Basel, Rostock, Praga si Koln si partial in multe alte editii,din 1530 pana in 1692,a fost un manual cu raspandire pan-europeana.
Afland toate acestea,anii studentiei mele brasovene imi par mai luminosi iar pasiunea pentru Astronomie,uitata in anii adolescentei si reaparuta in acei ani, fireasca.

 Marime fisier:  672.51 kb
 Vizualizat:  de 18544 ori


 Marime fisier:  67.92 kb
 Vizualizat:  de 18544 ori


Mircea Pteancu

Data inscrierii: 12 Feb 2008
Mesaje: 7161


Localitate: Arad

MesajTrimis: 25 Oct 2008 23:44 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Johannes Honter (1498-1549), cosmograf, cartograf si umanist din Kronstadt-Brasov, primeste de la editorul elvetian Henri Petri sarcina de a ilustra in doua gravuri constelatiile descrise de Ptolomeu in cartile a saptea si a opta din Almagesta.Cele doua gravuri au fost apoi publicate in editia completa a operelor lui Ptolomeu si anume: Claudius Ptolemaeus, Omnia, quae extant opera, Geographia excepta (Basel, Henri Petri, 1541).

In prima poza vedem ''Imagines Constellationum Borealium, 1532'', anume ''Imaginea Constelatiilor Boreale'' iar in a doua poza vedem gravura ''Imagines Constellationum Australium'', adica ''Imaginea Constelatiilor Australe''. Gravurile cu un diametru de 25 cm sunt in proiectie stereografica ,reprezinta in premiera proiectia cerului pe o suprafata concava,stelele sunt reprezentate pana la magnitudinea sasea fara a fi diferentiate ca magnitudine.Pozitiile stelelor au fost reprezentate pentru echinoxul 1532 ,folosindu-se sistemul de coordonate ecliptice ,astfel ca in centrul hartilor veti gasi polii ecliptici dar pe harti apar si proiectiile polilor geografici cu cercurile polare,tropicele,ecuatorul,longitudinile fiind gradate din 30 in 30 de grade ,precizia de citire posibila fiind de un grad.
Sistemul de coordonate fiind ecliptic,constelatiile zodiacale ,aflate asadar la perimetrul hartilor,au fost reprezentate de doua ori complet,cate odata pe fiecare gravura.

Multumim din inima lui Felice Stoppa si extraordinarei sale carti ''Atlas Coelestis'',rezultat al unei fastuoase si fascinante expozitii itinerante care insumeaza cele mai reusite si frumoase reperezentari stiintifice si artistice ale Cerului din epoca Barocului pana in zilele noastre.Si in care si-a aflat locul sau binemeritat si brasoveanul Honterus.Mircea

 Marime fisier:  136.92 kb
 Vizualizat:  de 18254 ori


 Marime fisier:  127.02 kb
 Vizualizat:  de 18254 ori


Ultima modificare efectuata de catre Mircea Pteancu la 26 Oct 2008 00:10, modificat de 1 data in total
Mircea Pteancu

Data inscrierii: 12 Feb 2008
Mesaje: 7161


Localitate: Arad

MesajTrimis: 26 Oct 2008 00:10 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Johannes Honterus a publicat cartea sa ''Rudimentorum Cosmographicorum'' si care a fost primul manual pan-european ,dupa cum se apreciaza acum,in zilele noastre.Iata un link spre hartile lui Honterus pentru Europa Centrala ,in prima poza ,si pentru Germania,in a doua poza.
Ele sunt extrase din editiile din 1542 ,respectiv din 1548 ,ale ''Rudimentorum...'' prin iluminatul Felice Stoppa si al sau minunat ''Atlas Coelestis''.
Poate unii vor fi ironici ,si vor spune ''dar ce are a face harta Europei Centrale sau a Germaniei cu atlasele ceresti?'' Oare trebuie neaparat sa uitam ca traim pe un corp ceresc?
Crescuti intr-o ideologie a umilirii,aproape ca nu ne vine a crede cum clipe din trecutul nostru scot la iveala niste filoane inestimabile.Iata,un brasovean completand cu doua gravuri opera lui Ptolomeu!!!Iar mai incolo oradeni sui-generis ,cu nume celebre ,coborate din cele mai sacre Olimpuri academice,precum Peuerbach si Regiomontanus ,au infiintat primul observator astronomic european si i-au calauzit pe imensele oceane ale necunoscutului pe Columb si pe Amerigo Vespucci.Mircea
Doru Dragan

Data inscrierii: 02 Mar 2006
Mesaje: 4414


Localitate: Timisoara

MesajTrimis: 26 Oct 2008 08:45 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Si noi ... ??? Confused
Mircea Pteancu

Data inscrierii: 12 Feb 2008
Mesaje: 7161


Localitate: Arad

MesajTrimis: 09 Noi 2008 17:39 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Roger Ceragioli arata ca lista canonica a obiectelor denumite ''nebulae'' sau ''nebulosae stellae'' provine din ''Megale Syntaxis'' ,mai cunoscuta ca ''Almagesta'', a lui Claudiu Ptolomeu.De la Ptolomeu apoi ,prin scrierile invatatului arab Al-Farghani,aceasta lista este reprodusa in cartile Evului Mediu si ale Renasterii.
Asadar aceasta lista de ''nebulosae stellae'' a fost considerata valabila timp de douasprezece secole,din anii 400 (Dupa Cristos) pana in 1654 cand Giovanni Batista Hodierna publica prima lista de obiecte ''deep-sky'',obiecte descoperite de el cu o luneta Galilei care marea de 20x.
Iata mai jos lista ''stelelor nebuloase'' a lui Ptolomeu:
1)''Masa nebuloasa din mana dreapta'' a lui Perseus ,adica ceea ce noi numim azi Roiul Dublu sau Roiurile ''hi-hash'' din Perseus
2)''Mijlocul masei nebuloasa din piept,numita si Praesepe'' din Racul
3)''Steaua nebuloasa din spatele acului'' din Scorpionul,probabil roiul M7
4)''Steaua din ochi,care este nebuloasa si dubla'' in Sagetatorul ,care este steaua Nu(1+2)Sagitarii
5)''Steaua nebuloasa din capul lui Orion" ,adica steaua Lambda Orionis.
Astazi doar trei dintre aceste obiecte ,fiind roiuri stelare deschise luminoase ,sunt considerate obiecte deep-sky.Celelalte sunt doar grupari de stele care pareau nebuloase din cauza apropierii dintre ele,similar impresiei vizuale create de Calea Lactee.
Textele evidentiate in verde mai sus sunt citate din chiar ''Almagesta'' lui Ptolomeu.Mircea
Mircea Pteancu

Data inscrierii: 12 Feb 2008
Mesaje: 7161


Localitate: Arad

MesajTrimis: 01 Mai 2011 19:34 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

La sfarsitul lunii Martie a acestui an ,am vizitat Brasovul.Am avut atunci placerea de a participa la una din intrunirile de Miercuri seara ale Astroclubului Brasov.Ne-am intalnit la ceainarie unde am discutat de zor despre Astronomie si ,desigur,despre stelele duble ,cu Lucian Curelaru si ceilalti membrii ai clubului,petrecand o seara foarte placuta sub semnul prieteniei si al pasiunii impartasite pentru Astronomie.
In cursul aceleiasi zile,am vizitat Biserica Neagra unde se afla statuia lui Johannes Honterus, invatatul brasovean aducandu-si contributia si la fondarea acestui splendid lacas de cult.
Peste drum de biserica,paralel cu peretele sudic al ei, se afla Liceul Teoretic ''Johannes Honterus'' iar intr-o cladire ,situata la Vest,vis-a-vis de intrarea principala, s-a aflat in vremurile vechi biblioteca scolii,purtand si ea numele invatatului.
Statuia lui Honterus se afla in imediata apropiere a peretelui sudic al bisericii,langa coltul unuia din turnurile de deasupra intrarii.Am incercat sa pozez ,cu telefonul meu Sony Ericsson , imagini ale bisericii,detalii ale statuii si ale basoreliefurilor din soclul statuii.
Apoi am vizitat catedrala,am vazut numeroase artefacte legate de trecutul bisericii si de activitatea de carturar a lui Honterus.Fotografierea interiorului bisericii este interzisa,nu pot decat sa va incurajez sa vizitati acest splendid monument de istorie si cultura universala.
Printre altele,am avut placerea sa vad reproduceri ale copertilor si paginilor de titlu ale ''Rudimentorum Cosmographicorum'' si din alte lucrari tiparite precum si ale hartilor publicate de Honterus.
Iar daca veti vizita Biserica Neagra in plin sezon de turism,poate veti avea norocul sa beneficiati de ajutorul unui ghid si chiar sa participati la unul din minunatele concerte de orga ale serilor de vara.
In timpul indepartatei studentii, am participat la cateva asemenea concerte de orga,care prin muzica de-a dreptul cereasca ,sub boltile maiestuoase ale acestui minunat monument arhitectonic si de credinta, mi-a amintit ce a insemnat particula ''Cosmos'' din ''Cosmographia'' pentru Honterus,pentru Ptolomeu si pentru cei de dinaintea lor ,pentru filozofii si invatatii anticei Grecii: Cosmos adica Universul plin de armonie!

Statuia lui Honterus.JPG
 Marime fisier:  35.17 kb
 Vizualizat:  de 11720 ori

Statuia lui Honterus.JPG

Statuie Honterus-Est.JPG
 Marime fisier:  26.26 kb
 Vizualizat:  de 11720 ori

Statuie Honterus-Est.JPG

Statuia Honterus-dinspre Vest.JPG
 Marime fisier:  39.31 kb
 Vizualizat:  de 11720 ori

Statuia Honterus-dinspre Vest.JPG

Piedestalul statuii.JPG
 Marime fisier:  30.56 kb
 Vizualizat:  de 11720 ori

Piedestalul statuii.JPG

 Marime fisier:  35.39 kb
 Vizualizat:  de 11720 ori


Basorelief estic.JPG
 Marime fisier:  34.55 kb
 Vizualizat:  de 11720 ori

Basorelief estic.JPG

Basorelief vestic.JPG
 Marime fisier:  39.48 kb
 Vizualizat:  de 11720 ori

Basorelief vestic.JPG

Biserica Neagra-fatada.JPG
 Marime fisier:  27.25 kb
 Vizualizat:  de 11720 ori

Biserica Neagra-fatada.JPG

Biserica Neagra-turn S-V.JPG
 Marime fisier:  30.48 kb
 Vizualizat:  de 11720 ori

Biserica Neagra-turn S-V.JPG

Vechea biblioteca Honterus.JPG
 Marime fisier:  29.43 kb
 Vizualizat:  de 11720 ori

Vechea biblioteca Honterus.JPG

Liceul Honterus -placa.JPG
 Marime fisier:  28.48 kb
 Vizualizat:  de 11720 ori

Liceul Honterus -placa.JPG

Dotare :reflectoare ,lunete,cateva binocluri si un catadioptric
Mircea Pteancu

Data inscrierii: 12 Feb 2008
Mesaje: 7161


Localitate: Arad

MesajTrimis: 03 Oct 2019 13:54 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

La aniversarea centenarului ,Uniunea Astronomica Internationala a acordat Romaniei dreptul de a denumi steaua XO-1 si planeta sa XO-1b ,stea situata in constelatia Coroana Boreala.

De comun acord cu d-na Erika Suhay,am propus ca steaua sa fie denumita ''Honterus'' dupa Johannes Honterus din Brasov, datorita contributiilor enumerate mai sus ale invatatului brasovean.
Vezi de asemenea articolul meu ''Honterus si obiectele Deep Sky'' din revista ''Pasi spre Infinit'' nr. 41 ,editata de Asociatia Astronomica ''Sirius'' Barlad.

Pentru exoplaneta ,propunerea mea de denumire este ''Bernard'' sau ''Vermont'' dupa Bernard V. Vermont din Bucuresti ,astronom autodidact si meteorolog ,publicist care in revista ''Globul'' a fost (probabil) primul popularizator al Astronomiei in Romania , membru Societe Astronomique de France, laureat SAF in 1906 pentru primele efemeride astronomice romanesti ,membru fondator al Societatii Astronomice Flammarion initiata de Victor Anestin.
O nota biografica despre Bernard Vermont a Elvirei Botez puteti citi aici ,extrasa din revista ''Noesis'' :

Daca sunteti de acord cu aceste propuneri (sau daca aveti altele), va invit sa votati la linkul de mai jos , de pe situl Institutului Astronomic al Academiei Romane:


Dotare :reflectoare ,lunete,cateva binocluri si un catadioptric

Data inscrierii: 23 Ian 2011
Mesaje: 1111

Motto: "Orice natiune isi are conducatorii pe care ii merita." - Joseph de Maistre

MesajTrimis: 03 Oct 2019 15:03 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Foarte frumoasa initiativa si miscare, felicitari autorilor ! Mi-am petrecut acolo la niste rude multe vacante in copilarie precum si relocat cu jobul vreo doi ani in perioada 2016-2018. Zona Bisericii Negre a Centrului Istoric si mai ales Scheii Brasovului sunt plini de istorie la tot pasul iar rezonanta astronomica a locului e reflectata aproape la nivel de disciplina scolara in scrierile mentionate. Brasovul poate fi foarte frumos pentru cine stie sa-i gaseasca si mai ales sa-i aprecieze comorile iar cu exceptia unor cetateni autohtoni de buna credinta, a turistilor si a atentiei UE aceasta apreciere este o preocupare din ce in ce mai rara in acea zona din pacate. Oricum privesc cu optimism inainte si ii doresc Brasovului sa-si merite in continuare prestigiul pe care si l-a dobandit de-a lungul istoriei cu eforturi uneori greu de imaginat.

Data inscrierii: 02 Aug 2008
Mesaje: 7582

Motto: panta rhei

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 03 Oct 2019 20:19 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Mulțumesc, Mircea, pentru reamintire și pentru cele două propuneri excelente!
binocluri: 8x22, 7x50, 7x42, 10x50, 10x80, spotting: 10x46, 20x60
refractoare: 60/700, RFT70 F/4, 80/900, RFT 110 F/5.5
reflectoare: MTO-11CA 100/1000, Cass Clasic 8"F/15, dobson newt.158/1240 DH
monturi: piston AZ mount (R), Vixen GP

Data inscrierii: 20 Mar 2009
Mesaje: 1143

Motto: impresie, rasarit de soare

Localitate: cluj

MesajTrimis: 04 Oct 2019 18:59 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

As vrea sa reamintesc prietenilor nostri de Observatorul Astronomic infiintat de episcopul Ioan Vitez (1408-1462) la Oradea. Astronomul vienez Georg von Peuerbach (1423-1461) publica Tabelae Waradiensis pentru prevederea eclipselor raportate la meridianul 0 care trecea prin acest observator (Oradea)
As avea deci ca pe lista noastra cu propuneri sa apara episcopul Ioan Vitez , de asemenea umanistul Nicolaus Olahus si Dimitrie Cantemir , care in Descriptio Moldaviae publica o harta a acestui principat (toate aceste nume sub rezerva unicitatii lor din indexul UAI)

Mircea Pteancu

Data inscrierii: 12 Feb 2008
Mesaje: 7161


Localitate: Arad

MesajTrimis: 04 Oct 2019 23:23 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)


Din regulament... ''nu sunt eligibile :
Nume de persoane sau locuri cunoscute in principal pentru activitati politice,militare sau religioase''

Comitetul National va decide oricum,deci doar ca parere strict personala : dintre cei propusi cred ca sunt eligibili Peuerbach si Olahus.
Peuerbach are insa un crater selenar.
Despre Olahus nu stiam sa se fi ocupat cu Astronomia.

Off-topic :

Pentru planeta XO-1b propunerea mea preferata ar fi fost ''Pauly'' dupa Wolfgang Pauly,primul roman descoperitor de comete dar el a murit dupa 1919 ,deci nu este eligibil.

Despre Tabulae Waradiensis.
Cu PC-ul cu XP ,inainte de a crapa sistemul de operare ,dadusem de niste indicii,acum pierdute.
Stii cumva o sursa unde pot fi vazute ''Tabulae Waradiensis'' ,te rog ?
Le-am cautat in mai multe biblioteci virtuale ,fara folos.


Dotare :reflectoare ,lunete,cateva binocluri si un catadioptric

Data inscrierii: 20 Mar 2009
Mesaje: 1143

Motto: impresie, rasarit de soare

Localitate: cluj

MesajTrimis: 05 Oct 2019 19:06 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Despre Tabulae Waradiensis, n-am reusit mare lucru, la biografia lui Peuerbach se aminteste doar de tabelele sale lipsind atributul Wadadiensis, subiectul ramane in atentie si poate voi afla mai multe.

Cat despre Episcopul Ioan Vitez -cel care a infiintal la Oradea primul Observator astronomic din sud-estul Europei vocatia sa de preot nu era neobisnuita in lumea stiintifica din evul mediu, cateva exemple ilustre care imi vin in minte: Copernic, Fra Mauro, Boscovich, Secchi, Lemaitre (ma rog Lemaitre a fost aproape cintemporan cu noi)... Chiar si Iohannes Honterus a fost si reformator religios al sasilor din Transilvania ceea ce nu l-a impiedicat sa aiba rezultate de exceptie in astronomie

Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect   Istoria Astronomiei
Download topic
Pagina 1 din 1
Mergi direct la:  
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum
Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum
Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
Nu puteti atasa fisiere in acest forum
Puteti descarca fisiere in acest forum
© 2015
Termeni si conditii generale      Termeni si conditii forum      Contact