[Erwin]

Ia cărțile lui Alexescu și ce mai găsești în biblioteca online despre oglinzi și studiază-le temeinic. Când ai priceput cum stă treaba, vezi dacă poți face rost de toate materialele specificate, dacă poți să-ți faci un dispozitiv de măsurat săgeata, un aparat Focault și un Ronchi. Studiază topicurile colegilor neox și so999 care au arătat pe larg cum se face și ce probleme au întâmpinat pe parcurs. Dacă nu ești convins 100% că poți face toate astea, mai bine mai așteaptă până vei avea tot ce e necesar pregătit. Nu are rost să te uiți pe youtube, în cele câteva minute de prezentare totul pare miraculos de simplu! Doar că nu e cum pare!
Și mie mi s-a părut acum vreo 2 ani că aș putea face o oglinjoară, dar pe măsură ce citeam mă îndepărtam tot mai mult de posibilitățile mele, în special în privința spațiu-timpului. Am vrut calitate bună mai repede, așa că am cumpărat optica și am construit restul.

[Stanescu Octavian]

inainte sa te apuci de slefuit trebuie sa citesti ceva teorie de optica si apoi sa incepi cu carti de optica practica ce se gaseste de exemplu in "Laboratorul Astrofizicianului Amator"
Autor: Matei Alexescu
http://95.76.157.166/sarm/carti/Laboratorul/
sau Observatorul astronomului amator de Virgil V.Scurtu.
asa am inceput si eu cu cartile astea.

[alex1209]

bun, ne apucam de citit

stiti cumva unde gasesc in bucuresti un loc de unde sa iau discuri de sticla pentru crearea oglinzii?

[Teo]

La orice geamgerie.

Sa nu iei sticla mai subtire de 10 mm !

Ideal ar fi sticla de 12 mm grosime sau cat mai groasa .

Bucati ramase de la geamuri mari se mai gasesc, si pretul va fi mic pentru ca sunt resturi pe care de obicei lucratorii de la atelierele de geamgerie le arunca.

Discurile poti sa le tai chiar tu si ar fi indicat.

Vei avea nevoie de 2 discuri identice cu diametrul de aproximativ 12 - 14 cm .

Nu te incumeta la diametre mari pentru ca e greu de lucrat pt. inceput, plus ca ai avea nevoie de sticla mult mai groasa. Un diametru de 12 cm ar fi perfect pentru prima prima oglinda pe care o vei slefui.

Uite, aici am postat un filmulet in care poti sa vezi exact cum se face :

Filmuletul il pastrez de mult timp pe un CD .

http://www.youtube.com/watch?v=2hM_W1xFvR8&feature=youtu.be

[alex1209]

am gasit o firma SC Aktron SRL care are sticla de 19mm cea mai groasa, care este foarte buna ca grosime.

sa vad ce preturi au

[Erwin]

Alex, e bună sticla de 19, poți face oglindă de 200-250 dar e grea și destul de scumpă, începe cu un diametru mai mic și grosime mai mică pentru prima oglindă, așa recomandă toată suflarea ATM-ului. Dacă o spargi sau o strici să nu fie mare pagubă, da? Raportul Diam/grosime să fie cam de 10.

[neox]

Chestia cu "incepe cu cel mai mic diametru posibil" nu e neaparat obligatorie fara de care ratezi orice sansa sa scoti o oglinda buna, parerea mea. Daca zici ca ai gasit sticla de 19mm poti incerca o oglinda de 150mm care ar fi un minim mai respectabil decat 120. Sticla mica nu inseamna neaparat ca e mai usor de manipulat, din contra in unele momente ar putea deveni chiar un incovenient.

Spor!

[alex1209]

am cautat pe internet oxid rosu de fier si vad ca este de mai multe feluri(H110, H130, H190) pe bizzo.ro.

De care imi trebuie pentru slefuit

[Teo]

Oxidul rosu de fier fabricat la Orastie era cel mai bun pt. polisarea oglinzilor.

Eu am cumparat 2 pungi din Magazinul Bucur Obor si au fost foarte bune.

[Lord_Paul]

Tin sa specific ca, din pacate, oxidul rosu nu se mai fabrica la Orastie de ani buni, sectia de "pigmenti" din cadrul S.C. Chimica S.A Orastie incetandu-si activitatea, halele fiind dezafectate acum. Sa ma scuze moderatorul pentru mica interventie off-topic! Multumesc!

[Teo]

[neox]

Nu stiu cat de omogen sau pur e oxidul asta de fier obisnuit. In mod normal (cel putin pentru un slefuitor mai avansat) e recomandabila macinarea in tambur cu bile de otel cateva zile si apoi spalare pt o polisare superioara.

[alex1209]

Am intrebat la o firma de sticla, au de 12mm, ceilalti care au de 19mm sa fie sanatosi, nu mai raspund la email.
K-glass se numeste si este din Cluj.

M-au intrebat daca trebuie si slefuita. Trebuie??? ca sa le spun.
Banuiesc ca nu, ca asta fac eu, logic .

[nobody]

Ar fi bine sa nu aiba tensiuni interne ...
Sau deja am pretentii exagerate ?

[zoth]

Aveti mai jos un mesaj pe care fostul nostru coleg Tavi F m-a rugat sa-l postez in numele lui:

Din postura de vizitator, inca mai citesc sectiunile care ma interesau ale forumului, dar nu pot ramine impasibil la "exploatarea nanometrului"... atitudine pe care o dezaprob!



Nu sint necesare cunostinte temeinice ingineresti si nici simulari..., ci un simt tehnic minimal pentru a ne da seama ca orice operatiune de prelucrare a unor piese asigura tolerante strins legate de avansul lucrului! Deci exista o dependenta intre precizia executiei si avans (viteza acestuia).

Sintem "noi", ATM-isti, constrinsi sa obtinem suprafete sferice sau asferice (eliptice/parabolice) prin operatii de strunjire si rectificare?! Credeti ca "brazdam cu plugul"? Ajustam lentilele "din dalta"?! Luam oglinzile "la rindea"?! Daca ar fi asa, atunci, DA... putem exclama cu toata forta: WOW...!!! NANOMETRU!!! O asemenea precizie e inimaginabila, incredibila si irealizabila! INSA realitatea e total diferita! Incepem slefuirea prin degrosarea cu abraziv aspru, apoi avansam treptat la sortimente tot mai fine (pina la praful decantat, cu granule de ~3microni). Iar in final aplicam POLISAREA (lustruirea) - foarte lenta (executata corect) si avind o precizie inerenta suficient de mare nevoilor noastre... astfel incit vom putea ghida forma optica spre profilul dorit! Banalul test Foucault e extrem de sensibil!



Recomand cartile ATM vechi ale autorilor romani (Victor Nadolschi; Matei Alexescu si Virgil Scurtu) care DOREAU sa stimuleze pasiunea si sa atraga oamenii catre domeniul slefuirii componentelor optice (asta e ideea- in rindul AMATORILOR!).

Citeva observatii:

- evitati tentativele de slefuire a unor discuri de sticla avind raportul diametru/grosime>10;

- in metoda clasica, lungimea normala a unei curse duble, in timpul slefuirii fine, e de 1/3..1/4*D, adica discul superior (viitoarea oglinda) va depasi marginea discului inferior cu 1/3..1/4 din raza discurilor;

- acordati o atentie deosebita presarilor la cald si rece, pentru formarea corecta a polisorului.

Ca parere personala, consider ca oglinda clasica D150mm; F1500mm; sferica si grosime sticla minim 15mm (preferabil 19mm) e cea mai potrivita varianta pentru incepatori. Sticlele float actuale sint foarte bune pentru scopul vizat. Nu doresc favorizarea prejudecatilor: pot fi abordate direct cu succes si oglinzi mai mari, parabolice (dadusem cindva un exemplu al unui american, pe topicul initiat de "horea_florin").



Libertatea de exprimare forumistica e permisa tuturor, chiar si unora care n-au atins in viata lor abrazivii si sticlele, dar acum emit conceptii idealiste (si nejustificate in mod real), fara ca macar tot ei sa ofere alternative la fel de perfecte (eventual si accesibile). Din pacate, eu cred ca replicile lor nu fac altceva decit sa descurajeze actiunile practice.



Acum va urez succes, indiferent daca cineva va tine sau nu cont de parerile mele... eu fiind un ATM-ist etichetat "incepator", de catre "experti"! Asa "incepator" cum oi fi, nu ma deranjaza, ba chiar ma mindresc! Am realizat un telescop newtonian, un Cassegrain DK, doua sisteme de oglinzi Gregory, o oglinda plana si alte lentile biconvexe si planconvexe. Daca as fi cerut, din start, sfaturi pe acest forum, atunci n-ar fi fost exclus ca eu sa nu fi devenit nici macar incepator! Uite ca, pe vremurile mele, nu mi-a sugerat nimeni "sa-mi bag mintile in cap... deoarece am de pipait nanometri!" (oricum, de felul meu sint rezistent la astfel de sugestii)



Inca ceva: Poate ca acest subiect m-a sensibilizat (dorindu-mi sa intervin) si datorita faptului ca, la rindul meu am inceput, in primavara lui 1992, prin slefuirea unei lentile plan convexe din plexiglass, D=~40mm; F=~200mm. Discul de plastic l-am prins cu o ventuza pe una dintre suprafete, apoi executind manual miscari de rotatie pe o axa oblic variabila fata de cea de simetrie a ansamblului (lentila+ventuza+tija de tinere), marginea discului frecind pe o piatra plana de polizor fixa, cu granulatie medie, am reusit obtinerea unei convexitati! In piatra de polizor formindu-se evident concavitatea tiparului negativ. Pe urma am frecat lentila cu "glaspapir" foarte fin (parca granulatie 1000), si in final cu o cirpa de bumbac... In astfel de conditii, realizasem prima mea lentila surprinzator de buna (mult mai buna decit unele "rahaturi" de lupe presate vindute prin tirguri)!

Deci (fara referire la mine), sfidarea procedurilor consacrate nu denota neaparat superficialitate, ci poate semnala prezenta spiritului creativ, inovator! Acum sa nu intelegeti ca sugerez si aprob slefuirea oglinzii principale a telescolului pe o piatra de polizor!



In speranta ca prezentul mesaj va ajunge postat pe forum, ii multumesc d-lui Silviu (zoth) pentru ajutor.



Bafta tuturor! Iar amatorilor care simt o atractie infima catre domeniul ATM-ului (al slefuirii oglinzilor), le recomand, pentu un anumit tip de auto-motivare, sa ia exemplu de la persoana ce apare la inceputul unui filmulet al carul link l-a dat "UFO" (in topicul "Cum se construiesc marile oglinzi")... Persoana la care ma refer e o FEMEIE care spunea cum incepuse sa-si slefuiasca propriile oglinzi, inca din adolescenta!!!



Tavi F.