[Mircea Pteancu]

Armand

Felicitari pentru lista bogata de duble observate !
De acord cu tine, observarea dublelor este foarte potrivita pentru serile cu Luna puternica.

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

Sambata 5 Martie am facut observatii cu dobul de 200mm.
Cerul fiind foarte paclos, am facut in pricipal observatii de duble de genul ''reenactment''.
Am recreat observatiile de duble cu oculare Ramsden, sugerate de Texereau in prima editie a CTA.

Mircea

[Armand Popa]

In 1, 5, 12 si 13 Martie, printre alte observatii am observat si stele duble, mai ales in 12 si 13 martie cand Luna a fost in faza de 68% respectiv 77%. Observatiile au fost facute de acasa, mai putin cele cu binoclul de 20x80 care au fost facute de la marginea orasului!

Realizarea anului pentru mine a fost companionul lui Sirius, pe care in sfarsit am reusit sa-l vad dupa nenumarate incercari esuate. Seeingul pentru seara de 12.03.2022 se anunta unul sub mediu conform meteoblue.com, dar in zona lui Sirius parea calm, asa ca am incercat cu dobsonuianul de 8". Imaginea a fost deosebit de calma (decat de alte dati) chiar se vedeau discurile de difractie in jurul stelei care a aparut punctiform. Am folsoit ocularul planetar de 2.5mm la 400X. In partea dreapta jos a aparut relativ aproape de Sirius o steluta palida ce se vedea intre discurile de difractie. Uneori se vedea alteori nu. am stat pe Sirius undeva pe la 40 minute, sa ma asigur ca ceea ce vad e Sirius B. Se vedea si in ocularul zoom baader hyperion 8-24mm, si pot spune cu siguranta ca ceea ce am vazut era Sirius B

Restul dublelor observate in aceasta perioada

Cu binoclul Omegon 20x80
s518 cma dubla 17"
shj73 cma dubla 17"
h5 65/17 cma dubla 43,49" ca stea tripla
stf1255AB hya dubla 26"
STF1347 hya dubla 21"
SHJ110 hya dubla 21"
24 com dubla 20"
stf1685 com dubla 16"
stf1258 uma dubla 10"
stf1321 uma dubla 17"
stf1415 uma dubla 17"

Cu luneta Celestron 102/500
stf1127 cam dubla 5.5"
stf1122 cam dubla 14"
SHJ86 cam dubla 50"
stf1051 cam dubla 46"
stf973 cam dubla 12.8"
38 lyn dubla 2.6", apare ca un 8 alungit. Neseparat
stf1369 lyn dubla 141.6"
stf1282 lyn dubla 3.5" neseparat dar ca un 8 alungit
s565 lyn dubla 83"
stta87 lyn dubla 61"
stt174 lyn dubla 1.9" rezolvat dar neseparat. Apare ca un 8 clar
stf1399 leo dubla 30"
Algieba leo dubla 4.8"
Zeta leo dubla 334"
Castor gem dubla se vede si a treia steluta /
stf1044 lyn dubla 13". Ambele stelute sunt de mag 10. Cu luna in faza de 77% cu luneta a fost extrem de dificil de rezolvat, dar se vede ca o liniuta palida, doua stelute neseparate
20 lyn dubla 14"
stf1009 lyn dubla 4.3" dubla extrem de frumoasa
s958 lyn dubla 4.5" dubla extrem de frumoasa
19 lyn dubla 14.8 " si 74.1"
lambda ori dubla 4.5"
delta ori dubla 33"
stf1441 sex dubla 2.8"
9 sex dubla 53.5"
stf1255AB hya dubla 26"
stf1270 hya dubla 4.7"
HJ99 hya dubla 60"
F HYA hya dubla 79"
17 HYA hya dubla 4"
ARG72 hya dubla 4"

Cu reflectorul Omegon 203/1000
Beta ori dubla
Stf649 eri dubla 21"
Stf636 eri dubla 3.7"
55 eri dubla 9.2"
stf570 eri dubla 12.7"
40 eri dubla 83"
BU94 lep dubla 2.3"
K lep dubla 12"
stf1495 uma dubla 34"
stf1600 uma dubla 7.8"
stf1561 uma dubla 9"
s598 uma dubla 69"
stf1258 uma dubla 10"
2 cvn dubla 12" ambele componente sunt oranj
Alpha cvn dubla 19"
stf1755 cvn dubla 4.2"
S654 cvn dubla 71"
STT261 cvn dubla 2.6"
Algieba leo dubla 4.8"

[Mircea Pteancu]

FELICITARI ARMAND !!!

Aceasta chiar ca este o realizare deosebita, bravo !!!
Dar nici listele bogate de duble din raportul tau nu-s de ici, de colo. Excelent !

Si eu m-am dedat la observatii de stele duble in luna aceasta.
Sper sa revin cu detalii.
Deocamdata am sa pomenesc cel mai recent succes, intamplat aseara si despre care noi doi am discutat la telefon.
Desi aseara seeingul a fost ... hm... sa zicem Pickering 4 cu interludii de Pick 5 iar pacla atmosferica era prezenta in mod aleator pe bolta cereasca, am rezolvat steaua dubla STF 1989 alias 18 UMi alias Pi2 UMi.

STF 1989 are separatia de 0.6'', stelele de 7.32mv si 8.15mv si PA= 21*.
La 246x/ Radian 5mm am zarit aspectul de cifra ''8'' a stelei.
Am marit grosismentul la 385x cu ocularul TS Planetary 3.2mm si atunci s-au vazut clar cele doua discuri Airy tangente. Primara se vedea de culoarea alba murdara ( datorita paclei, cred) iar companionul, vizibil mai slab luminos, parea de culoare gri deschis.
Iata ce am notat in jurnal, cu italice fiind comentariile de azi :

Pi 2 (UMi) super subarc ( aici poetul vrea sa spuna ca-i o dubla foarte stransa) rezolvat /TS 3.2mm ( acest ocular asigura marirea de 385x) nu (a fost) separat (adeca nu s-a vazut faimoasa puntita neagra intre stele ... dar nu-i bai) comp la Nord aprox ( companionul localizat aproximativ la Nord de steaua primara) Delta m mic aprox. 0.5-1mv ( Stelle Doppie da Delta m= 0.83 ... bine estimat, ar trebui sa-mi acord un mica prima).

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

Aseara, Joi 22 Septembrie - ziua Echinoxului de toamna, am observat, printre multe altele, dublele STF 3057 cu separatia de 3.9'' si STF 3062 cu separatia de 1.54''.
Dubla STF 3057 ar parea prada sigura pentru telescopul Maksutov ETX 90mm dar e de remarcat diferenta de 2.6 clase de magnitudine intre componente, ceea ce face rezolvarea destul de dificila pentru un telescop mititel. Companionul abia se vedea undeva la Vest.
Dubla STF 3062 cu separatia de 1.54'' a fost rezolvata la 125x dar nu separata.
Aspectul de cifra ''8'' a fost foarte pronuntat, companionul se vedea la Nord (spre dreapta, in ocularul asezat in prisma diagonala). Probabil ca pe un seeing bun sau la o marire mai mare, aceasta dubla va fi separata.

Ceea ce m-a bucurat (cat pe ce sa incep sa chiuiesc si sa dansez dansul victoriei) a fost faptul ca aceasta rezolvare certifica intradevar calitatea legendara a opticii Makului ETX 90mm. STF 3062 este la doar 0.25'' departare de criteriul Dawes pentru apertura de 90mm.
(Era insa trecut de miezul noptii, si m-am abtinut de la chiuit si alte d'alea ca sa nu ma trezesc vizitat de vreo delegatie cu sucitoare in mana ...)

Pozitionand corect cele doua duble, a fost posibil sa le vad in acelasi camp. Am putut aprecia ca intre unghiurile de pozitie ale celor doi companioni exista o diferenta ''ceva mai mica de 90 grade''.
Azi am verificat in StelleDoppie si asa este ... ma rog, cu o mare aproximatie.
Companionul lui STF 3062 are PA=7* iar cel al lui STF 3057 are PA= 298*.
Diferenta intre aceste unghiuri de pozitie este de 69 grade.
Deci am gresit cu ''numai'' 21*.
Asta e, am mai zis, ''moshul atata poate, atata face''.


Mircea

[Mircea Pteancu]

La linkul de mai jos puteti descarca gratis cartea ''Discovering double stars - Double stars for light polluted skies'' de Agnes Clark, amatoare din Olanda.
Am avut placerea sa particip cu sugestii la elaborarea acestei carti, mai exact am facut sugestii cu privire la codul de culori si la includerea in carte a unor obiecte de cer profund.
Cum am spus deja, cele 950 de stele duble/multiple din carte sunt prezentate pe harti si in note cu un cod de culori functie de spectaculozitate si de clasa spectrala. Pe harti este reprezentat si unghiul de pozitie al perechii AB sau al perechii de interes pentru amator ( la stele multiple).
Exista optiunea de tiparire alb-negru, caz in care nuantele de gri au fost alese pentru a ajuta la evidentierea caracteristicilor amintite.
Cartea poate fi comandata in format tiparit.


https://discovering-astronomy.eu/online_di...les_v2.pdf


O felicit pe Agnes pentru realizarea acestei variante mult imbunatatite a cartii sale.
Agnes pune la dispozitia amatorilor si variantele mai vechi ale cartii sale despre stele duble.
Precum si o carte despre observarea DSO si jurnale de observatii Caldwell, Messier si un jurnal de observatii generale.

https://discovering-astronomy.eu/discovering_dsos.html

https://discovering-astronomy.eu/stargazers_logs.html

Atrag atentia ca numai jurnalul general este dupa tipicul obisnuit, un camp circular pentru desen si tabel pentru detalii. Jurnalul Messier si Caldwell contin harti pentru fiecare obiect din catalog.

Mircea

[Mircea Pteancu]

Alte stele duble-multiple observate pe 22 Septembrie cu telescopul Maksutov 90mm :

- La Vega am vazut companionul care formeaza dubla H 5 39 AB

- Eps 1-2 a fost rezolvata si separata excelent, se vedeau la 125x componentele AB,C,D,I

- Zeta Lyr

- Beta Lyr cu trei companioni, formand un superb asterism in ''Y''

- STF 2740-STF 2747, rezolvata si separata ca ''cealalta dubla-dubla'' la 50x/ Plossl Sirius 25mm

- Albireo ... fara comentarii

- 16 Cyg

- Rho Her si dubla vecina STT 329

-Alpha Cas

- Eta Cas

- Iota Cas: ceea ce a fost de-a dreptul surprinzator a fost rezolvarea acestei stele triple la doar 50x/ ocularul Plossl 25mm. La 125x/ Sirius Plossl 10mm tripla se vedea larg separata.

- Gamma And a fost rezolvata la 50x dar la 125x se vedea mult mai bine finul contrast de culori

- Eta Per a fost separata la 50x

- Polaris a prezentat companionul atat la 50x cat si la 125x

- Gamma Del si OR Del/ STF 2725 vazute ca ''alta dubla-dubla''

- Insucces deplin la Delta Cyg, insa ...

- Mesarthim/ Gamma Ari, foarte frumoasa dubla, separata la 50x

- Alcyone cu cei trei companinoni

Mircea

[iulian90]

Salutare tuturor.

In ultimele doua seri am inceput sa mai observ si eu stelele duble, mai ales ca a aparut si Luna care ingreuneaza observarea obiectelor de cer profund, asa ca am dat atentie si dublelor.

Am folosit telescopul Seben de 150/1400mm care desi la prima vedere nu pare prea potrivit pentru grosismente mari , pentru observarea stelelor duble sau a planetelor din cauza constructiei sale de tip Jones-Bird cu oglinda primara sferica si corector de sfericitate montat in tubul portocular care nu corecteaza decat aberatia de sfericitate , nu si coma care e destul de accentuata la acest telescop, daca este colimat foarte bine si sunt conditii bune de observatii, bate telescopul de 114/900mm la capitolul separatie sau detalii fine, dar asta doar in zona centrala a campului la grosismentul de 388x, folosind ocularul de 9mm cu barlow de 2,5x , deci cam pe o arie 1-2 arc-minute separatia poate fi superioara telescopului de 114mm, restul campului arata mai nasol, chiar cu mult mai nasol decat in cazul telescopului de 114mm care ofera claritate pana aproape de marginea campului chiar la grosismente mici. Dar chiar si cu neajunsurile astea ,telescopul de 150mm a splitat stele duble cu separatia de pana la 0,8 arc-sec! Ceea ce cu telescopul de 114 ar fi cam imposibil.
Fara interventia de anul trecut in care i-am inlocuit secundara, telescopul de 150mm nu ar fi fost nici pe departe atat de bun la stele duble daca ramanea cu secundara originala care era nasoala si cam mica.

Referitor observatii, am folosit Atlasul lui Taki si catalogul aferent ,de unde am ales stele mai deosebite pentru observat si am intocmit o lista de observatii.
Azi consultand site-ul Stelle Doppie, pentru ca informatiile din atlasul lui Taki nu am mai fost actualizate demult, am gasit diferente multe la parametrii stelelor ,mai multe stele care Atlasul lui Taki le prezenta ca fiind duble erau defapt triple sau cvarduple conform Stelle Doppie si astfel am omis anumiti companioni la unele stele triple, pe care o sa-i observ la sesiunile urmatoare.

Am observat urmatoarele stele duble si multiple:

Σ 644 din Auriga, mA= 6,96 ,mB= 6,78, mC= 10,48 ,sep. A-B= 1,6" , sep. A-C= 73,4" ,P.A. B = 221°, P.A. C= 192° - componentele se spliteaza relativ usor cu spatiu negru subtire intre ele.

14 Aurigae, mA= 5,03 ,mB= 10,9 ,mC= 7,33 ,mD= 10,75 ,sep. A-B= 9,8" ,sep. A-C= 14,3", sep. A-D= 179,7" ,P.A. B= 11°, P.A. C= 225° ,P.A. D= 322° - Numai comonenta C am observat-o. B-ul nu s-a putut vedea din cauza diferentei mari de mag. iar de D nu am stiut pana sa consult Stelle Dopie. O sa reobserv dubla respectiva pentru a gasi componenta D.

Σ 872 din Auriga, mA= 6,89 ,mB= 7,38 ,sep.= 11,4" ,P.A. = 216° - Componenta B este bine vizibila.

Σ 899 din Gemini, mA= 7,41 ,mB= 8,01 ,sep.= 2,2" ,P.A. = 17° - Componenta B relativ greu vizibila si foarte apropiata de steaua principala.

Σ 1009 din Lynx, mA= 6,87 ,mB= 7,01 ,sep.= 4,4" ,P.A. = 148° - Simetrica (adica cu componente de [aproape] aceeasi magnitudine), cu componente apropiate intre ele.

Σ 627 din Orion, mA= 6,59 ,mB= 6,95 ,sep.= 21,2" ,P.A. = 260° - Componenta B foarte bine vizibila.

Σ 652 din Orion, mA= 6,26 ,mB= 7,44 ,sep.= 1,6" ,P.A. = 180° - Componenta B greu vizibila.

WNC 2 din Orion, mA= 6,87 ,mB= 6,96 ,sep.= 3,2" ,P.A. = 158° - Simetrica, componente bine vizibile si separabile.

η Orionis, mA= 3,56 ,mB= 4,87 ,mC= 10,99 ,sep. A-B= 1,9" sep. A-C= 114,3", P.A. B= 77° ,P.A. C= 51° - Componenta B relativ bine vizibila, componenta C ceva mai greu vizibila.

33 Orionis, mA= 5,71 ,mB= 6,74 ,sep.= 1,8", P.A. = 26° - Componenta B ceva mai greu vizibila si foarte apropiata de steaua A.

λ Orionis, mA= 3,51 ,mB= 5,65 ,mC= 10,72 ,mD= 9,63 ,sep. A-B= 4,3" sep. A-C= 29,3", sep. A-D= 78,5" ,P.A. B= 44°,P.A. C= 185°,P.A. D= 272° - Componenta B bine vizibila, componenta C relativ greu vizibila iar componenta D relativ bine vizibila.

σ Orionis, mAB= 3,76 ,mC= 8,79 ,mD= 6,56 , mE= 6,34 ,sep. AB-C= 11,4" sep. AB-D= 12,9" ,sep. AB-E= 41,4" ,P.A. C= 239°,P.A. D= 84°,P.A. E= 62° - Aici componentele A si B nu pot fi separate cu telescopul de 150mm avand o separatie de numai 0.3". Componenta C este vizibila, D-ul este relativ bine vizibila iar E chiar bine vizibila.

ζ Orionis, mA= 1,88 ,mB= 3,7 ,mC= 9,55 ,sep. A-B= 2,2" ,sep. A-C= 58,5" ,P.A. B= 167°,P.A. C= 10° - Componenta B este bine vizibila iar componenta C relativ bine vizibila.

52 Orionis, mA= 5,99 ,mB= 6,03 ,sep.= 0,99" ,P.A. = 220° - Simetrica, cu componente aproape lipite intre ele ,cu spatiu negru greu vizibil intre ele.

Σ 630 din Orion, mA= 6,5 ,mBC= 7,71 ,mD= 10,39 ,sep. A-BC= 14,4" ,sep. A-D= 130,9" , P.A. BC= 49° ,P.A. D= 102° - Componentele B si C se vad ca o singura stea prin telescopul de 150mm, relativ bine vizibila fata de componenta principala A, iar componenta C am aflat de existenta ei de pe Stelle Doppie abia astazi, asa ca urmeaza sa o descopar la urmatoarele sesiuni.

S 503 din Orion, mA= 6,67 ,mB= 8,41 ,mC= 11,64 ,mD=8,24 ,sep. A-B= 85,6" ,sep. A-C= 64,5", sep. A-D=299,2", P.A. B= 321° ,P.A. C= 312° , P.A. D= 334° - Componenta B este relativ greu vizibila dar componenta C nu s-a vazut, iar de componenta D nu am stiut pana ce nu am consultat Stelle Doppie, desi are o magnitudine similara cu componenta B dar este mult mai departata, ceea ce ar usura gasirea ei. Urmeaza sa o gasesc la urmatoarele observatii.

Σ 369 din Perseus, mA= 6,83 ,mB= 7,72 ,sep.= 3,6" ,P.A. = 29° - Componenta B este relativ bine vizibila.

Σ 425 din Perseus, mA= 7,52 ,mB= 7,6 ,sep.= 1,73" ,P.A. = 59° - Componente foarte apropiate intre ele ,cu spatiu negru subtire intre ele.

31 Tauri, mA= 6,26 ,mB= 6,56 ,sep.= 0,81" , P.A. = 206° - Componente lipite intre ele, cu aspectul cifrei 8. foarte faina steaua de observat, e cam la limita telescopului de 150mm la separatia de 0,81" (limita teoretica a telescopului de 150mm este de 0,93" conform criteriului Rayleigh sau de 0,8" conform criteriului Dawes)

Σ 495 din Taurus, mAa= 6,2 ,mAb= 7,8 ,mB= 8,77 ,sep. Aa-Ab= 1,6" , sep. A-B= 3,6" ,P.A. Ab = ? , P.A. B= 222° O curiozitate in cazul acestei stele este scoasa la iveala de Stelle Doppie; componenta A este formata la randul ei din doua componente, Aa si Ab ce au o separatie de 1,6" destul de generoasa, dar diferenta Δmag de 1,6 magnitudini, cam mare pentru acesta separatie, eu am vazut-o ca o simpla stea, iar componenta B se vedea relativ greu. Ramane sa mai observ inca odata acesta stea, poate reusesc sa splitez componentele Aa si Ab si sa estimez si unghiul PA pentru care Stelle Doppie nu are niciun rezultat. .

H VI 98 din Taurus, mA= 6,38 ,mB= 7,01 ,mC= 9,33 ,sep. A-B= 63,7" , sep. A-C= 233,1" ,P.A. B = 316° ,P.A. C= 48° - Componenta B foarte bine vizibila , dar de componenta C nu am stiut din acelasi motiv mentionat mai sus, nefiind pomenita in atlasul lui Taki. Dupa magnitudine si mai ales departarea mare fata de steaua A, componenta C ar trebui sa o gasesc usor.

Σ 548 din Taurus, mA= 6,44 ,mB= 8,03 ,mC= 11,31 ,sep. A-B= 14,9" ,sep. A-C= 120,2", P.A. B= 36° ,P.A. C= 197° - Componenta B este bine vizibila si relativ apropiata, iar componenta C este relativ greu vizibila si departata de steaua A.

Σ 559 din Taurus mA= 6,97 ,mB= 7,02 ,sep.= 3,1" ,P.A. = 275° - Simetrica, cu componente apropiate intre ele. Faina stea.

Σ 572 din Taurus, mA= 7,36 ,mB= 7,21 ,mC= 12,88 ,sep. A-B= 4,4" ,sep A-C= 91,9" ,P.A. B= 188° ,P.A. C= 204° - Aceasta stea se pare ca e tripla conform Stelle Doppie, dar eu nu am vazut decat doua componente, A si B de magnitudini apropiate si cu separatie mica. Componenta C este foarte slab luminoasa cu magnitudinea de aproape 12,9, deci la limita de luminozitate a telescopului, insa are o separatie destul de mare ,deci merita sa mai incerc odata ,poate o gasesc.

τ Tauri, mA= 4,24 ,mB= 7,02 ,sep.= 62,5" ,P.A. = 214° - Celebra τ Tauri ce a primit de la mine porecla "Tau Tau", a fost foarte usor de rezolvat avand o separatie mare si componenta B este bine vizibila ,relativ luminoasa.

118 Tauri, mA= 5,83 ,mB= 6,68 ,sep.= 4,6" ,P.A. = 209° - Inca o stea celebra pentru frumusetea sa , nu pentru nume, 118 Tauri a fost si dansa rezolvata usor, componenta B fiind bine vizibila si apropiata de steaua A.

Σ 730 din Taurus, mA= 6,06 ,mB= 6,44 ,sep.= 9,7" ,P.A. = 142° - Componenta B este foarte bine vizibila si departata de steaua A.

Σ 749 din Taurus, mA= 6,54 ,mB= 6,55 ,mC= 10,54 ,sep. A-B= 1,2" ,sep. A-C= 181,6" , P.A. B= 318° ,P.A. C= 299° - Componentele A si B sunt foarte apropiate intre ele si cu magnitudini similare si se spliteaza frumos, cu spatiu negru subtire intre ele. Componenta C insa este relativ greu vizibila si foarte departata de celelalte doua componente.

[FlorinC]

Buna Iulian,

Frumoasa sesiune de observatii.
Ma bucur ca i-ai dat o noua viata newtonianului de 150.

Spor la observatii in continuare !

Iti doresc un an 2023 cu Sanatate si Realizari.

[iulian90]

Multumesc mult Florin.

Da, telescopul de 150 mm a avut probleme cu secundara originala care producea astigmatism destul de pronuntat, datorat fie prelucrarii necorespunzatoare a suprafetei sale , fie a tensiunilor aparute in sticla secundarei , mai ales ca era fixata cam fortat in suport. In plus era si cam mica , prost calculata pentru raportul focal scurt al og. primare si vigneta chiar din fascicolul paraxial . Asa ca i-am inlocuit secundara cu o alta mai mare ,primita de la Tavi (aka Erwin) , mult mai buna si chiar mai groasa, pe care am montat-o corespunzator pe suportul vechii secundare si acum telescopul ofera rezultate mult mai bune decat inainte.
Am ajuns sa il folosesc cel mai mult la vizual, in detrimentul celuilalt telescop , de 114mm, pe care acum il folosesc mai mult la astrofoto.

[Erwin]

Săptămâna trecută am avut ultima ieșire la stele pe anul 2022, profitând de cerul senin și temperaturile de primăvară din ultima perioadă. Am profitat de ocazie să încerc să observ componentele E și F din Theta Orionis. Turbulența era cam mare, nu a fost o seară prea bună nici pentru planete. Am studiat îndelung și la diferite măriri cu dobsonianul Hinds zona M42-M43, nebulozitatea se vedea foarte frumos, cu fuioare. Abia mai târziu, spre sfârșitul sesiunii când Orionul era aproape de meridian am reușit să zăresc pentru foarte scurt timp componenta E, cu Nagler 7mm. Deși am încercat și cu Radian 5mm nu am reușit să văd nici E nici F deși Cătălin Păduraru care s-a uitat și el a zis că le-a zărit iar Niky360 a văzut componenta E. Probabil nu am nimerit bine focalizarea, adia un pic vântul și telescopul cam tremura la măririle astea mari, dar nici vederea mea nu este așa bună ca a lor.

Am mai observat câteva duble mai lejere din Orion, Castor din Gemeni, roiul dublu, M81&M82, Jupiter cu doar 2 benzi, Marte cu ceva detalii, dar fără calota polară. O mare parte din timp am petrecut-o cu cassegrainul Omegon de 150mm pe care l-am colimat și testat împreună cu proprietarul, dar l-am luat înapoi ca să văd ce se mai poate face pentru a se vedea mai bine.

[Mircea Pteancu]

Erwin

Ai avut o sesiune de observatii foarte buna.
Telescopul Hinds este nemaipomenit de bun dar si el depinde de seeing.
Cand vor fi conditii decente, Hinds arata foarte frumos cele sase stele din Trapezium.
Atasez schita lui Trapezium Ori, obtinuta cu telescopul tau, pe 23 Decemebrie 2015, la 138x, folosind ocularul Galilei -9mm cu lentila de la zoth.

Foarte bine ne-am inteles, eu si Hinds !

Cer senin, Mircea

[Erwin]

Mulțumesc, Mircea! Voi mai încerca până este Orionul pe cer destul de sus, dacă mai am ocazia să ies. Desenul tău mă va ajuta să-mi dau seama unde să mă uit (sau să nu mă uit, ca să beneficiez de vederea periferică) și la ce mărire. Pe net se găsesc doar imagini cu stelele foarte strălucitoare acoperind componentele mici. Din ce am citit, toate sunt duble sau chiar multiple la rândul lor, doar că nu se rezolvă cu instrumentele noastre.

[zoth]

Atentie si la seeing, daca e prost mai bine te lasi bagubas.
In seara de 3 ianuarie pe la 23.30 mi s-a facut pofta de duble si am incercat sa revad tyc 5331-1752.
Si ce sa vezi ... ca nu pot sa vad nimic! Am evaluat seeingul la maxim 3 pe scala Pickering, asa ceva n-am mai intalnit pana acum ...

[Mircea Pteancu]

Erwin

Succesul este garantat, telescopul Hinds prezinta cele sase stele din Trapezium daca, asa cum bine zice Silviu, seeingul va permite.
Eu lucrez mult cu focuserul, fac multe tatonari in apropierea pozitiei care pare a fi cea corecta. Pentru vederea mea, focalizarea buna de la 52 Ori trebuie modificata un pic daca observ apoi Rigel.

Silviu

Sa speram ca asemenea seeing nu mai vine anul acesta si ca vei avea parte de ceva mult mai bun.
Daca-mi dai voie, iti sugerez sa incerci Sigma Ori si Beta Mon cu binoclul cotit de 70mm.
Am cautat steaua tyc 5331-1752 in StelleDoppie si nu o recunoaste. Are si alt nume, te rog ?

Cer senin si seeing cat mai bun, Mircea