[Laurentiu]

Buna dimineata.

Vremea rea cu frig si pandemii la tot pasul se pare ca este numai buna pentru mesterit. Ultima "mestereala" la care m-am dedat este un focalizator "reversed Crayford" sau "Monorail" cum mai este el denumit.

Ideea mi-a venit cautand pe internet un focalizator bun si ieftin. Bineinteles, nu am gasit asa ceva de vanzare. In schimb pe site-ul firmei JMI am dat peste ceea ce eu gasesc ca este un un mecanism de o simplitate de-a dreptul geniala (atasez un pdf cu descrierea unui astfel de focalizator la "kit").

Am mai dat apoi peste patentul inregistrat de Jim Burr, fondatorul companiei JMI.

Pornind de la cele de mai sus, eu am facut o varianta putin modificata a focalizatorului Crayford inversat.

Lista de materiale:

1. platbanda de aluminiu 3 mm grosime, 50 mm latime (recuperata de la o antena veche de vreo 30 de ani.
2. teava din aluminiu de 60 mm diam. exterior si 58 mm la interior, recuperata de la un copiator (multumesc Erwin )
3. 4 rulmenti de 15x5x5 mm (cele mai... costisitoare piese ale angrenajului: in total 11 lei - se gasesc la magazinele de piese auto; eu i-am cumparat de la Ciclop)
4. platbanda din aluminiu de 20 mm latime, 5mm grosime (se gaseste la Praktiker)
5. 2 butoane metalice de potentiometru de 23 mm diametru
6. un surub M6 de 120 mm lungime (la care i-am taiat capul) pentru axul focalizatorului, alte suruburi M6 si M5 pentru asamblarea pieselor.

Cost total: sub 20 lei.
Timp de executie: 3 zile (lucrat seara, cate 1-2 ore iar sambata cam 4 ore).

Atasez si o schita grosiera (imi pare rau dar nu ma pricep sa fac desen tehnic) si cateva imagini ale "produsului (aproape) finit" (mai trebuie sa fac placa de baza prin intermediul careia se monteaza pe telescop).

Cred ca e primul focalizator de acest gen facut pe aici, pe la noi si mai cred ca e la indemana oricui (spre exemplu, eu am folosit exclusiv unelte manuale).

[Stanescu Octavian]

Excelent , felicitari . rola de antrenare ai facut-o din un surub si ai scapat de lagare ,ai gasit si butoane de radio estetice , simplu si ieftin. visez si eu la zile libere in care sa fac un focuser profi.

[neox]

Dragut!

Felicitari, chiar ca simplitate geniala
Baza poti s-o atasezi simplu cu epoxy la corpul din platbanda.

[Laurentiu]

Multumesc Tavi si Neox !

Cateva detalii suplimentare despre acest tip de focalizator si despre functionarea lui.

Crayford-ul inversat, desi brevetat si comercializat de Jim Burr de la JMI se pare ca este la origine tot opera lui John Wall, inventatorul Crayford-ului clasic. Wall a afirmat insa ca nu a incercat sa popularizeze acest tip de focalizator pentru ca ar fi foarte greu de fabricat cu mijloacele simple ale astronomilor amatori.

Ei bine, pot afirma cu tarie ca Wall s-a inselat, se poate face (asa cum ziceam mai sus) foarte usor. Insist asupra acestui aspect intrucat mi se pare ca prezinta cateva avantaje majore fata de alte tipuri de focalizatoare - printre care si Crayford-ul clasic.

In primul rand, necesita foarte putine piese componente. Cele mai importante sunt tubul portocular si rulmentii.

In al 2-lea rand, acest tip de focalizator poate fi foarte usor reglat astfel incat cursa lui sa fie extrem de fina sau, dimpotriva, ansamblul sa devina foarte rigid. Un rol important il joaca aici cei patru rulmenti pe care eu i-am montat nu in gauri date in piesa de sustinere ci in 4 canale cu latimea egala cu grosimea surubului de fixare a rulmentului. Acest lucru permite schimbare pozitiei rulmentilor pana la gasirea locului optim al fiecaruia fata de tubul portocular (mai precis toti 4 trebuie sa calce perpendicular pe acesta).

Angrenajul este tensionat nu prin folosirea de arcuri (precum de unele tipuri de Crayford) ci prin strangerea potrivita a celor 2 piulite de pe sina care intra in contact cu axul de focalizare.

Un mic secret (pe care vi-l dezvalui, totusi ) consta in introducerea fortata, pe surubul din care e facut axul de focalizare, a unei bucati de furtun de plastic moale cu diametru interior de 5 mm. Acest material adauga un spor de frictiune absolut necesar (in absenta lui axul, care e un simplu surub, ar fi lunecat relativ usor pe suprafata sinei).

Daca e bine facut, focalizatorul este deosebit de rigid, nu are nici un joc vizibil iar portocularul nu se poate rasuci absolut deloc in jurul axei sale (ceea ce e extrem de important, de exemplu, in fotografia astronomica cu timpi lungi de expunere).

Singura problema pe care inca nu am rezolvat-o este aceea a suruburilor de prindere a accesoriilor in tubul portocular. Din pacate, aluminiul din care am facut eu adaptorul interior pentru diametrul 2 inch este cam moale si, se pare, nu se comporta bine la incercarea de filetare. Daca aveti careva idei despre cum trebuie procedat, va rog frumos sa-mi spuneti

[neox]

Cred ca ar trebui o piesa strunjita. Ideal ar fi un aliaj de aluminiu mai dur, cel putin aliaj 6060. Daca nu cred ca si fier/otel obisut merge.
Poti sa incerci la filetare pe aluminiu sa aplici niste solutie WD40.

Apropo cum ai facut acel adaptor? Vad ca e din doua jmatati. Ai Indoit platbanda pe teava?

[mak]

Cum zicea cineva de pe aici (nu spui cine, persoana importanta ), vremea rea ii inspira pe astronomii amatori. Felicitari, imi place cum a iesit. Asteptam primele impresii dupa testare. Sunt curios fiindca si eu am auzit/citit aceleasi lucruri despre Crayford-ul inversat.

N-am inteles prea bine cum e cu filetarea la tub, gaurile nu pot fi filetate din cauza materialului care se rupe aiurea cand intra tarodul?

[Erwin]

Felicitări, Laurenţiu, într-adevăr construcţia este simplă şi foarte rigidă. Chiar mă întrebam ce ai pus pe filetul şurubului... Prinderea plăcii de bază trebuie să asigure cumva colimarea focuserului pe tubul optic. Şi eu sunt de părere că bucşa de adaptare la 2" trebuie făcută pe strung, folosind un aliaj dural sau alamă. Alama se comportă mult mai bine la filetat, eu am folosit ulei pentru mecanisme fine în lipsă de alt lubrefiant, la alumniu ştiu că se foloseşte motorină sau petrol. Ideală ar fi o bucşă cu strângere pe con, care ar elimina orice abatere de la colimare folosind oculare cu diametre uşor diferite...

[Laurentiu]

Am vrut sa incerc sa fac totul cu mainile mele inainte de a apela la ajutorul unui strungar.

Acum, "bucsa", facuta din aluminiu de 3 mm grosime este chiar putin mai subtire (probabil cateva zecimi de milimetru) decat trebuia pentru adaptare la 2 inch. Am rezolvat problema lipind pe exteriorul bucsei fasii de banda izolatoare iar acum totul este la marele fix si, cred eu, suficient de solid (bucsa - de fapt cele doua sectiuni ale ei - au intrat la locul lor prin fortare).

Ieri am rezolvat si problema suruburilor de fixare pentru accesorii (oculare, adaptor camera foto). Am reusit pana la urma sa fac 2 filete M6 (sper sa fie suficient de durabile) la aproximativ 100-110 grade una de cealalta, in partea opusa mecanismului de focalizare.

M-am gandit ca pe viitor sa incerc sa montez si un al doilea ax si un sistem de roti dintate care sa ofere o reductie dar deocamdata ramane asa cum este pana testez focuser-ul "in the field".

Am avut probleme cu filetarea aluminiului la filete mici (M3-M4) pentru ca nu reuseam sa tin nicicum tarodul drept. La M6 merge mai bine chiar daca am facut operatia "pe sec" (m-am stiut ca trebuie lubrefiere, am mai invatat ceva astazi ).

[Erwin]

lubrefierea e obligatorie la filetarea în metale, la oţel se foloseşte seu de oaie, la aluminiu motorină sau petrol. Merge şi ulei de răcire-ungere, emulsie de trietilenamină, important e să lunece bine în material şi tarodul să rămână relativ rece ca să nu se împăneze în material şi să se rupă. Înainte de filetare se teşeşte gaura pentru ca tarodul să intre treptat şi să prindă, altfel nu-l poţi ţine drept. La filetarea manuală se folosesc seturi de 2-3 tarozi succesiv degroşare-finisare.

[Laurentiu]

E vorba de folosirea unui set de tarozi de diametre diferite (cu avans progresiv al diametrului) ?

[Erwin]

diferă atât forma cât şi diametrele la vârful şi la fundul filetului (al cărui pas şi diametru nominal sunt aceleaşi pentru un set), cu zecimi-sutimi de mm, tarodul nr.1 fiind chiar teşit la un unghi, făcând intrarea în aşchiere mai lină. Fiecare tarod ia un şpan subţire de pe filet astfel că la cel de finisare se obţine o calitate bună a suprafeţei şi o precizie ridicată a filetului.

[Laurentiu]

Cam asa arata in versiunea sa finala (l-am finalizat de ceva vreme dar nu facusem inca fotografii...).

Cursa focuserului este de cca 30 mm.

Inaltimea minima a focuserului este de 45 mm.

Am observat ca un pic de vaselina cu teflon pe lagarele axului de focalizare si cei patru rulmenti ajuta mult la obtinerea unei curse fine fara a reduce din rigiditatea mecanismului.

[mcuzic2002]

http://www.cloudynights.com/ubbthreads/showflat.php/Cat/0/Number/3433992/page/0/view/collapsed/sb/5/o/all/fpart/all/vc/1

Aruncati si aici o privire ...mi se pare super ce a realizat tipul ãsta

[mcuzic2002]

Scuze,se pare ca primul link nu functiona...acesta e bun

http://tinyurl.com/ybv78z6

[Laurentiu]

Nu-i rau. Desi parca nu as avea prea mare incredere in piese facute din lemn, mai ales ca suport pentru angrenaje mobile, este un model interesant si, cred eu, simplu de facut.