[Calin Pop]

De la ce primesc nume curentii meteorici?
De exemplu, am vazut ca acum ne ia curentul numit Orionide. De ce Orionide? Pentru ca ei se vad mai mult prin Orion? Sau pentru ca perioada asta are o legatura cu numita constelatie?
Multumesc pentru raspuns

[Catalin Paduraru]

Pentru ca radiantul e in Orion. Numele curentilor este dat de o abrevierea a numelui constelatiei de unde "izvorasc".
Numai bine!

[Calin Pop]

Adica pentru ca sa ii vad mai bine sau cit mai multi trebuie sa ma uit la Orion?

[alexconu]

Nu. Tocmai la Orion nu trebuie sa te uiti. Numele curentilor meteorici provine de la constelatia in care se afla radiantul sau de la steaua in apropierea careia se afla radiantul, cum e cazul la eta aquariide sau la delta aurigide, de exemplu. Aceasta a doua modalitate de denumire se foloseste atunci cand avem mai multi radianti prezenti intr-o constelatie pe parcursul unui an.
Mai multe date despre observarea vizuala a meteorilor, citeste pe http://www.imo.net/visual Practic asta e biblia observatorului de meteori.

[sky]

trebuie sa te uiti la cel putin 20 de grade de radiant.

[Alex Gaina]

1 octombrie 2008, LST 1:30 (UT22:30)
Very bright meteor flying from East to West (A= 80Deg, to A= -100Deg) The observed path could be longer, but due to trees I observed only a part of a trajectory of 15 DEG, L~ 15 Deg of the Arc. H >300 m.

Meteor strălucitor la ora locală de vară 1:30 (A=80Deg, A=-100 Deg). Traiectria observata avea 15 grade de arc, poate datorita pomilor, care nu mi-au permis sa observ urma in intregime. H>300 m. Cu toate ca zboara dinspre Est spre vest poate sa fie orionid. In mod normal se face o statistică si se calculeaza iyvorul pe cer, adică coordonatele de unde diverg razele meteorilor. Probabil, daca asi fi stat o noapte intreaga si asi fi avut mijloace de observatie mai performante asi fi gasit, că radiantul este in Constelatia Orionului.

[SARM]

Foarte putin probabil sa fi fost un meteor din curentul Orionide. Orionidele abia isi incep activitatea pe 2 octombrie. Totusi, nu e imposibil. Era simplu sa-ti dai seama daca era Orionid sau nu. Prelungesti imaginar meteorul in sensul invers al deplasarii lui. Daca traiectoria intersecteaza radiantul vreunei ploi meteorice active, atunci sunt sanse mari ca acel meteor sa fi apartinut respectivului curent.
Pentru observatii de genul asta nu e nevoie de instrumente mai sofisticate decat ochiul uman.
Ce vrei sa spui prin H>300m? Te referi la inaltime? Daca da, cum ai determinat-o? Inaltimea la care arde un meteor se poate determina doar din observatii in statie dubla. De asemenea, inaltimile unde evolueaza meteorii sunt in medie pe la 80-90km

[Alex Gaina]

Spre seară a fost o ploaie bunicică la Chişinău. Totuşi între orele 3:30 şi 4:20 Timp local de vară cerul s-a limpezit şi am ieşit în prag să mai respir. Cerul era doar parţial acoperit. Într-o poţiune de cer liberă de nori am numărat doi meteori în acest interval, care sburau de la Sud spre Nord. Arcurile descrise: ~20 şi 25 grade.

În ceea ce priveşte înâlţimea, norii pot să ne ajute să o determinăm. Norii de ploaie, sau norii verticali au înălţimi între 500 şi 11-12 km. Tocmai la 4: 20 norii se mişcară dinspre sud spre nord. Acuma direcţia norilor s-a schimbat. Ei se deplasează dinspre sud-est-est. Aseară, pe la 23:00 înainte de ploaie, când cerul era învăluit de nebulozitate de altitudine joasă timp de vre-o oră nu am văzut nici un meteor. Am mai tras cu ochiul şi după aceasta ba prin fereastră, ba de pe prag-nici urmă de meteor!
Am vrut să spun, că dacă ştii tipurile şi înălţimile norilor, atunci poţi să estimezi în timp de noapte parţial înnorată înălţimea meteorilor.
Astfel, evident H>500 m.

[Alex Gaina]

Luna a trecut la Zenit la 24:55 (TLV),H=2 schioape si doua degete. De pe campul din vecinatatea casei vad cazind usor un meteor pe blocul de 9 etaje de vizavi de intrare. Traiectorie verticala, foarte strălucitor, viteză mica, s-ar fi stins la vre-o 10 m deasupra casei. Drumul luminos (obs vizual) ~150-200 m. Paznicul blocului de 5 etaje din vecinatatea celui mentionat anterior i-mi spune, ca pe la 12 (~24:00 TLV) a mai văzut unul si mai stralucitor, căzînd pe acelaşi bloc. Timp de inca o jumatate de ora am mai inregistrat un meteor rapid, cazind sub un unghi de 30 grade fata de orizontala, rapid, deasupra vaii lacului Sculenca, L~40 grade. Miscare West - Est.


Paznicul, m-a rugat sa-l cinstec cu un pahar de coniac, daca gasesc ceva pe acoperisul casei.

Pacat, ca orasul acesta foieste de tineri atat ziua cat si noaptea, fara nici o ocupatie, unii cu purtari urate. Este periculos sa umbli noaptea pe afara in Chisinaul acesta democratic. Unul dintre acestia era gata sa omoare cainele paznicului.

AFRICANI - nu democrati! Am vrut sa zic, ca e rau cu comunistii, dar e mai rau cu africanii!

[Forever_Man]

Duceti-va in timpul zilei. E un lucru deosebit sa il ai la colectie.

[SARM]

Domnule Gaina, desi observatiile dumneavoastra sunt foarte pitoresti ele pot usor induce in eroare cititorii neavizati.
E cel putin ciudat sa spunem (meteorul) "s-ar fi stins la vre-o 10 m deasupra casei". E o apreciere care nu are nici o legatura cu traiectoria meteorului. Daca va aflati mai aproape de casa vi s-ar fi parut ca s-a stins la alta inaltime; va garantez, e trigonometrie simpla.
Atunci cand vorbim de observatii in simpla statie la meteori putem doar aproxima in grade inaltimea deasupra orizontului la care a aparut/s-a stins meteorul. Inaltimile la care ard meteorii sunt cuprinse intre 140 si 15 km, dar la 15 km ajung numai corpurile de dimensiuni mai mari (majoritatea meteorilor se sting cam la 70km inaltime). Sub 15km nu mai avem fenomen de meteor. Adica nu mai avem tubul luminos de gaz ionizat. In caz ca un corp supravietuieste pana la inaltimi mai mici de 15km el va cadea in continuare fara sa produca fenomene luminoase remarcabile.
La fel, si drumul luminos pe cer (lungimea meteorului) se apreciaza tot in grade, cum foarte corect ati facut cand ati vorbit despre meteorul de deasupra lacului.
Iar treaba cu meteorul a cazut pe bloc banuiesc ca e o figura de stil si nu vreti sa spuneti ca de pe blocul vecin pot fi recuperati meteoriti

[Alex Gaina]

I-mi pare rau, ca nu ne prea intelegem.
Mai intai, cred ca nu veti nega , ca exista o multime de meteoriti, incepand cu hondriti, dar si altii foarte masivi sau sofisticati, cum ar fi cei ce formeaza australitii, moldavitii, etc.

Ei, acestia, trebuie sa ajunga CUMVA la suprafata Pamintului.

In al doilea rand, pentru ca un fenomen de ardere sa aiba loc, este nevoie de un mediu dens, cum este ATMOSFERA, care se inalta pana la 20 kilometri. Corpurile care se observa la inaltimi mai mari (fragmente, sau asteroizi, comete, sau fragmente) stralucesc mai ales prin reflectia luminii.

Daca, insa, se observa spectre, cum ar fi cele obtinute de Hershel, incepand de la H si pana la Fe, Ni, atunci, probabil, acestea ar putea sa fie relicte ale Supernovelor. Dupa aruncarea invelisurilor se arunca in spatiu cantitati din Stele masive, in care a avut loc sinteza elementelor incepand de la Hidrogen si pana la elementele grele cum ar fi Fierul si Nichelul. Tocmai din aceste fragmente de Supernove se formeaza planetele.

Nu voi nega posibilitatea unor alte origini ale meteorilor de inaltimi mari (peste 100 km).

Exsita o problema foarte interesanta, care se numeste periodicitatea fenomenului de meteor, sau roiurile meteorice.
Periodicitatea fenomenelor de roiuri meteorice, vorbeste despre aceia, ca la originea roiurilor de meteori (Meteor shower) pot fi miscari periodice de perioada mare in comparatie cu 1 an, daca excludem fenomene unice, despre care am vorbit mai sus. Aceasta ar putea fi o cometa de perioada foarte mare (de ex. cateva mii de ani), sau o planeta mica si invizibila cu axa mare de ordinul catorva 100 de UA.

Aceasta problema se discuta intr-o lucrare recenta:

Meteor Shower Association and Planet-X Investigated by Pan-STARRS PS1 Survey
Authors:
Abe, Shinsuke; Jedicke, R.; Granvic, M.; Denneau, L.; Pierfederici, F.; Pan-STARRS Team
Affiliation:
AA(Institute of Astronomy, National Central University, Taiwan), AB(Institute for Astronomy, University of Hawaii), AC(Institute for Astronomy, University of Hawaii), AD(Institute for Astronomy, University of Hawaii), AE(LSST Corporation), AF()
Publication:
American Astronomical Society, DPS meeting #40, #27.06

Aici se discuta despre o planeta-X (sau NEO), cu:
afeliu=100-175 AU, q>80; i= 20-40° cu M= 0.3-0.7mase terestre

Eventual, ar putea fi vorba si despre anumite miscari periodice in cea mai apropiata constelatie - cea a Centaurului.

Fluctuatille numarului de meteori, ar putea sa indice asupra unor alte surse in afara de cea principala.

Eu vorbeam aici de fapt de meteoriti. Insa, inainte de a avea un meteorit in mana avem fenomenul de meteor. Vedeti:
1) Dictionar de astronomie si astronautica, Coord. general Calin Popovici, Ed. Stiintifica si encicliopedica, B., p. 226-227

2) In legatura cu meteoritii, care provin din asteroizi, comete, planetele apropiate este interesant sa exemplific prin cerecetarile cehului Chladni, care sunt descrise interesant in cartea D-nei:

Alina Eremeeva. Devenirea meteoriticii moderne:Istoria Fierului lui Palas. (in rusa)., M., Ed. Nauka, 1982,

in care se face o excursie instorica in descoperirile de meteoriti pe surafata Pamantului de cele mai variate dimensiuni si compozitii. In particular se relateaza despre un meteorit foarte vechi si masiv (de dimensiuni in jur de 0.5X0.5x0.5 m), descoperit in Siberia, care a fost cercetat de Chladni si in cinstea caruia in Siberia s-a inaltat un monument. Pe acest munument este pictat ( incrustat ) drumul meteorului, care a cazut la suprafata Pamantului de la mare inaltime, iar relictul a fost cercetat in laboratoare.

Eu ma refer mai ales la asemenea fenomene.
O alta lucrare de aceasta autoare se referea la originea meteoritilor - hondriti, descoperiti initial de John Lloyd Williams(1799).

In Ucraina primele cercetari de meteoriti, proveniti din asteoroizi au fost efectuate de A.I. Stoikovici (Stoikovich), la Harkov, la inceputul sec XIX, si P.Ya. Gamaleya la Poltava. Cate odata acesti meteoriti sunt numiti aeroliti, subliniind-se ca provin din aer. Asemenea a numit si Donici corpul, cazut la Grossliebenthal (langa Odesa), pe care l-a cercetat la Odesa incepand din 1898.
Ca sa termin cu inca o observatie:

La 22:10:2008 am observat intre TLV1:50 si TLV2:10 3 metori, dintre care 1-se misca dinspre Est spre West (de altitudine mica ~ cateva sute de m), doi dinspre sud spre Nord de altuitudine mai mare, dar mai slabi. Drumurile descrise in grade de arc: 30-40.

Africanii, daca ar cauta mai insistent asemenea obiecte la suprafata, ar putea sa evolueze mai intai in comunisti, iar mai apoi si in democrati.