[Alex Gaina]

De mai mulţi ani beneficiez de bunăvoinţa astronomilor de la Belgrad, care î-mi trimit cu regularitate majoritatea ( sau cele mai importante) publicaţii, ce apar în Serbia. De această dată, am în faţă colecţia:
"Dokumenti astronomske Opservatorje Univerziteta u Beogradu. 1925-1941", alcătuită de Milorad Dokic (Publ. Astron. Obs. Belgrade, No.77, Belgrade, april 2007, 176 pp. ) (Engl: Documents of the Astronomical Observatory of the University of Belgrade in the 1925-1941 period), care conţine şi o istorie a acestei instituţii.

Vă prezint succint această istorie a observatorului, care este scrisă de bunul meu prieten Slobodan Ninkovic.

Observatorul Astronomic de la Belgrad a fost întemeiat oficial în anul 1887, deşi întruniri ale tinerilor astronomi sârbi aveau loc începînd din 1881. Este resonabil să împărţim istoria Observatorului în câteva perioade, dintre care anii 1925-1941 sunt vizaţi aici.
Observatorul a fost întemeiat de către Milan Nedelkovic (1857- 1950), care preda la Şcoala Mare (Superioară) din Belgrad în anul 1925. Iniţial Observatorul era preocupat de astronomie şi meteorologie, iar Institutul seismic î-şi are originea tot acolo.

Ambele aceste evenimente au resultat în căutarea unui nou director. Vojislav Miskovic (1892-1976) , a consimţit să preia conducerea, astfel, că periada vizată coincide cu directoratul lui Miskovic, care a condus formal instituţia şi după 1941, însă din cauza războiului, în care Belgradul a fost bombardat de către germani, s-ar putea vorbi despre sfârşitul natural al unei perioade de existenţă a Observatorului.

Personalitatea lui Miskovic a marcat profund activitatea Observatorului, atât şi în plan organizatoric, care a făcut, ca Observatorul să beneficieze de o clădire nouă. Acesta este situat şi astăzi în acelaşi loc, care este cel mai înalt loc în Belgrad (252 m de asupra nivelului mării), cu excepţia dealului Avala, şi ocupă o suprafaţă de 10 ha. Iniţial suprafaţa Observatorului a fost mai mică, iar condiţiile de observaţii au fost mult mai bune, datorită gradului redus de poluare a atmosferei şi iluminării reduse a oraşului.

În afară de aceasta Observatorul a beneficiat, datorită lui Nedelkovic, de o ameliorare substanţială a instrumentelor, care au fost obţinute ca reparaţii din Primul război mondial. Echipa de observatori, care lucra la instrumente a fost reciclată, ca să poată răspunde condiţiilor noi impuse de tehnică.

Evenimentele, ce vizeză perioada Observatorului (1925-41) sunt prezentate pe larg şi exhaustiv în colecţia de documente, alcătuită de Milorad Dokic. Datortă faptului, că documentele de arhivă se aflau într-o stare proastă de păstrare, autorul a găsit de cuviinţă să le retipărescă , iar copiile acestora se găsesc în colecţia de faţă. Autorul acestei lucrări, astronom la Observatorul din Belgrad în anii vizaţi, a decedat la începutul lunii martie a anului 2006.

[Alex Gaina]

I have visited the Astronomical Observatory in Belgrad in 1995 by the way to Catania (Italy), where a Joint Astronomical Meeting (1995) of Italian astronomers and European Astronomers should be held. Due to a kind invitation by Milan Dimitrijevic, the director of the Observatory during that times, I have spent in Belgrade 1 week.

We have discussed much about history of astronomy as well about the ways to improve the astronomical research in the East of Europe. We agreed, that the technical sitiation of the Observatories in ours Countries is very scarce, due to economic decline of ours countries. The situation in Serbia was worse, due to War.

Meanwhile, I have found that due to investments of the Yugoslavian Government during socialist times, the Observatory in Belgrade was much better and larger, than the Astronomical Observatory of the State University of Moldova, which is placed near the villages of Ciuciuleni and Lozova. About 30 astronomers were engaged that times at the Astronomical Observatory in Belgrade and research in many areas were carried out, beggining with classical astronomy and finishing with theoretical astrophysics.

Few old but very good Zeiss telescopes were in use at the Observatory.
A rich library was placed just into the Main building of the Observatory. Computing facilities were also better, than in Chisinau, which does not existed at all in the Observatory site in Chisinau. The Observatory in Belgrade was placed in a very good from the ecological point of view place in a forest on a Hill. Due to this the atmosphere was clear and the conditions for observations were good.

Another interesting astronomical site in Belgrade is the "Astronomical Drustvo Ruger Boscovic", which had that times an observatory in the center of the city of Belgrade on the Kalemegdan Hill on the border of Danube, just at the deversation of Sava River into Danube.

During cultural program, I have visited the Museum of Nicolas Tesla with a very rich exhibition, which was placed in an interesting building in the center of the City. A precessing egg is one of the attractions of the Museum, but other technical inventions by Tesla were also of interest. A reception at the Unievrsity was held, where some of the astronomers from the Observatory participated: Slobodan Ninkovic, Istvan Vince, Miodrag Dacic and Luka Popovic.