[Mircea Pteancu]

Sunt nitel ametiti si va invit si pe voi sa luati o ''priza ''! Iata povestit mai jos, pe ATM Email List,
cum au facut Mel Bartels si Judy Dethloff observatii cu mariri de pana la 6000x prin telescoape de 50cm si 40 cm cu ocazia Oregon Star Party din 1997.Eu unul,am ajuns pana la 800x cu telescopul meu Dobson de 16 cm (primul Dobsonian din Romania ),etajand doua lentile Barlow.''Limita Tasco'' despre care se vorbeste in gluma ,inseamna de 10x diametrul in mm. Deci am ajuns pana la jumatatea ''limitei Tasco''.O limita in general fantezista ,dar de unii,uneori, si cu instrumente exceptionale,atinsa.Voi pana la ce mariri extreme ati ajuns?Mircea

>>>>
>
>
>
> Well, nights of 1000x are mighty rare, but we remember them forever.
>
> Here's an experience of ours from the 1997 Oregon Star Party (note the
> comment about what become the inspiration for the flex rocker design)...
>
> "No one can capture all the action at a big star party, so I will restrict
> my comments to my experiences. Thursday night highlight was our M57 Ring
> Nebula circus. It started innocently enough, with the nightly trek to the
> chuck wagon for our after midnight star burgers and hot chocolate and
> triple
> mochas. Upon our return, Judy Dethloff put her wonderful 16" f/4 on the
> Ring, ran up the power to 500x, and started getting excited about seeing
> the
> central star. Hmm, on second thought, maybe it was those triple mochas.
> Nah, that couldn't be it because seeing the central star in the Ring
> Nebula
> is always more energizing than even a double-triple mocha, right?. By the
> way, her scope, built by her husband Chuck Dethloff, was my favorite scope
> at the star party. Short enough to forgo a ladder, it had fantastic
> optics,
> and was a joy to maneuver around the sky. The eventual dust in the
> bearings gave it a zippy sound as it was aimed, a sound louder than my
> computerized 20" dob made while slewing. (You see, the original
> incarnation
> of my scope had rather loud motors for which I took a lot of heat, but now
> is genuinely hard to hear).
>
> Speaking of my scope, I was so impressed with how easy the central star
> was
> in Judy's 16" that I put my 20" on the Ring. The central star was right
> there at 700x, but the inside of the Ring was too bright for my taste, so
> after everyone got a look, I tripled the power with my trusty barlow and
> took a gander at 2000x (100x per inch of aperture). This did lower the
> brightness in the middle of the Ring. Incredibly, the central star shone
> forth as a little pinpoint of light, all who looked agreed that it could
> be
> held steady. By now, everyone within ear shot was on the Ring, taking
> advantage of the exceptional seeing and transparency. I determined to go
> higher in power, but had some difficulty in procuring another barlow,
> since
> they were all in use. At 6000x (300x per inch of aperture!) I was able to
> focus the star just outside the Ring to an acceptable little dot. Even
> with
> a completely motorized and computerized scope, it was difficult to find
> the
> center of the Ring because the field of view at 6000x was a tiny fraction
> of
> the Ring, indeed, the thickness of the Ring's rim was greater than the
> field
> of view. Unable to find the exact center of the Ring, we gave up. I
> think
> I made the comment, "Let's go back down to that low 2000 power" a little
> too
> loudly, because the peanut gallery reacted with kibitzing like "You've
> exceeded even the Tasco limit!"
>
> Tracking scopes like mine and Howard Banich's 20" on an equatorial
> platform
> really shined. Howard had a similar fantastic view of the Ring at
> 1200-1500x, I am told. The object floating in the middle of the field of
> view even at the highest powers meant leisurely inspection by a whole line
> of people. With the motorized focus, no one had to touch the scope to get
> their best view.
>
> Later that night, we went through a similar episode with Saturn. Judy
> started off by exclaiming how wonderful Saturn looked in her 16" at 500x.
> It was very impressive indeed, even unbelievable considering the f/4 speed
> of the primary. I put my computerized 20" on Saturn at 700x and enjoyed
> seeing the Cassini Division so wide that I could drive a truck down it,
> and
> found Encke's Division obvious. During moments of exceptional seeing, the
> rings broke up into many ringlets. A couple of experienced observers even
> mentioned the word, "spokes".
>
> Friday night we enjoyed awesome views of the Orion Nebula and found the
> Horsehead visible without filters in even small scopes. The lessons that
> I
> learned once again is how decisive the atmospheric transparency and seeing
> is to a scope's performance, and that extremely high power can be employed
> on small objects to good effect.
>
> The other scope that really caught my attention was Dan Gray's
> computerized
> 14". Dan has come up with the most nifty over-under drive plate, where the
> altitude drive sits on top of a thin flexible plate and the azimuth drive
> sits underneath the same plate. This is a design that ought to be widely
> copied."
>
>
> Mel Bartels

[neox]

Parca suna a Star Trek. Cum mai ramane cu toata teoria despre rezolutie, marirea maxima fie ea si utila?

[Mircea Pteancu]

Desigur,pare fantastic,si chiar si este.Sa cunoastem un pic mai bine personajul,vedeti linkul.
http://www.bbastrodesigns.com/
De altfel,este vorba de situatii exceptionale,rare.Chiar William Herschel,la rasaritul carierei sale ,a fost puternic contestat
,deoarece vorbea de grosismente de 2000x si 4000x, unor astronomi pentru care 300x parea limita extrema.De asemenea era contestat faptul ca el vedea inele de difractie in telescopul focalizat-ceea ce de la grosismente medii in sus este normal daca telescopul este limitat difractional.Adica ,dupa Oldham,frontul de unda care iese din telescop are aberatii mai mici de lambda/6,7.Nu vreau sa fiu rau,dar acesta nu este cazul pentru majoritatea telescoapelor comerciale.Aud ,de ex.,despre un dobsonian de 203mm f/6 de ex. care la 200x iti prezinta un Jupiter tip anti-Viagra.
Telescopul comercial este minunat pentru ca este accesibil ,dar ,daca este si ieftin,sa nu-i pretindem perfectiunea.Democratia nu functioneaza in Optica,aceasta este o lume a claselor ,a feudelor,a elitelor,cu aristocratii puternice.
Exista o alternativa,fie dificila ,fie scumpa.
De aceea ATM nu piere,pentru ca este ''zen'',este ''calea iluminarii'' pentru cei care cauta perfectiunea in Astronomie,pentru ca iti permite sa alegi in ce clasa te incadrezi in lumea Opticii.Mircea

[hans602]

La un telescop de 50cm si mariri de 6000x pupila de
iesire la ocular este 0,083mm cea ce pentru ochiul uman
este mult prea putin.Empiric in functie de persoana se
merge pina la 0,5-0.7mm mai putin se numeste marire
in gol,ochiul uman are o rezolutie de 1-2arc/minute.
Numai vorbim de atmosfera care nu permite niciodata
asemenea mariri.
Pupila de iesire se calculeaza impartind diametrul optici
cu marirea obtinuta.

Clear sky Hans

[Mircea Pteancu]

Hans,multumesc pentru raspuns,nu contrazic nimic din ce ai spus .Daca-mi dai voie sa reformulez,tu pana unde ai ajuns?Care a fost grosismentul maxim si care a fost telescopul folosit ?
Cu telescopul meu de 16 cm ,cum am zis ,am ajuns la 800x ,deci la o pupila de iesire de 0,2 mm.Nu a fost o marire ''chiar'' in gol ,amintirea peisajului selenar pe care l-am admirat la acest grosisment ma bantuie peste ani.Sper ca dupa ce-mi realuminizez oglinda la Tavi Stanescu si reconstruiesc montura,sa-l revad.La Jupiter cel mai mare grosisment pe care l-am putut folosi a fost de 420x,adica 0,38mm.
Nu pledez pentru utilizarea cotidiana a unor asemenea mariri.Dar daca odata intr-un an ,sau chiar la zece ani,optica,seeingul,stabilitatea monturii,starea observatorului sunt atat de bune incat sa permita asemenea experimente,eu unul ma ''lansez''.
Ca sa fac o comparatie,nu mergi zilnic pe Everest iar norocosul care ajunge acolo sta o jumatate de ora,o ora.Dar amintirea ramane cu tine pentru restul zilelor tale.Mircea

[hans602]

Mircea exact asa este cum scrii,in functie de mai multi
factori se poate incerca pina unde se poate merge cu grosismentul.
La luna si la stele duble merge mai mult.Eu nu observ asa mult
visual insa cu Maknewtonul MN61(150/900) am folosit deja
in jur de 500x dar aproape fara castig fata de 300x.


Clear sky Hans

[zoth]

Poate ca orice hobby serios ar trebui sa aiba povestile lui ... "vanatoresti".
Ca regula generala se stie ca excesele nu duc niciodata la ceva bun.
Exact in aceiasi "oala" se afla si magnificatiile extreme care nu duc la nici un castig practic ci poate la unul emotional si/sau "artistic" ... dupa gustul fiecaruia.
Odata coborata de pe standul de masuratori, "optica" nu mai e chiar atat de invincibila pe cat ar vrea sa para.... da piept cu atmosfera!
... ce urmeaza am mai spus-o cu alte ocazii.

[Mircea Pteancu]

Daca intram pe situl lui Mel Bartels ,vom lua nota de faptul ca Uniunea Astronomica Internationala a numit un asteroid ''Bartels'' ca recunoastere pentru contributiile lui Mel in dezvoltarea Astronomiei de amatori.Pe de alta parte Bartels este producator de actionari motorizate pentru Dobsoniene mari,in dezvoltarea carora a creat tipuri noi ,la grosismentele mentionate in articol nu se poate face urmarire manuala.Apropo,stie cineva cati asteroizi au fost numiti dupa astronomii mioritici ?Mircea

[zoth]

Felicitari domnului Bartels (si asteroidului sau de suflet) pentru recunoasterea meritelor dar cred ca e bine sa ne pastram cumpatul si sa nu devenim fanatici.
Nu tot ce spune de acum incolo Bartels e si automat valabil. Tare imi vine sa cred ca Uniunea Astronomica Internationala a omis de la contributiile domnului sus amintit povestea cu magnificatiile extreme.
Cat ii priveste pe astronomii mioritici nu e frumos sa-I luam peste picior chiar daca acestia nu stiu sau nu au invatat inca un lucru: ce e aia comunitate si care sunt avantajele ei.
Dar poate cu timpul vor invata, doamne ajuta!

[Mircea Pteancu]

Sper sa nu se enerveze iarasi cineva dar un alt sfat despre mariri extreme si pe care-l da Mel Bartels este folosirea unor grosismente mai mici decat grosismentul echipupilar.Aici limita o pune umbra oglinzii secundare care,de la un anumit grosisment in jos,poate iesi in evidenta intr-o maniera deranjanta.Bartels da ca exemplu un telescop de 23cm care in loc sa fie folosit la 32x este folosit la 21x ceea ce inseamna ca functioneaza ca un telescop de 15cm.Avem deci doua telescoape in unul.Ce rost are ? Are , deoarece reducand grosismentul cu o treime creste in schimb campul vizual aparent cu o treime.Numarul mediu de stele vizibile in campul vizual efectiv este de 3300 stele la ambele doar ca
la grosismentul mai mic vedem 3 grade in loc de 2 grade-ipoteza ca folosim oculare de 65 grade camp vizual aparent.
Nota:am vorbit in acest post tot timpul despre telescoape RFT.
Alta nota:nu sunt un fanatic al grosismentelor mari,cele mai faine imagini ,pentru mine,sunt cele din RFT-uri.
Inca o nota:exista un asteroid numit ''Salonta'' in cinstea orasului natal al lui Kulin,figura centrala a Astronomiei maghiare din secXX.Mircea

[dragos.n]

Exista un asteroid numit dupa un astronom roman care a lucrat in Franta dupa 1950, daca nu ma insel, dar am acum un lapsus ...!!!. O sa caut.

[zoth]

Pot exista situatii particulare cand folosirea grosismentelor extreme (spre mare dar si spre mic) pot duce la rezultate interesante.
In asemenea situatii nu am de ce sa ma enervez, ba dimpotriva, experimentul trebuie sa faca parte din hobby-ul nostru, nu sa inghitim nemestecate relatii si/sau reguli neintelese.
Cu totul alta ar fi situatia daca astfel de practici ar fi postulate ca general valabile, lucruri ce sunt greu de acceptat.
In curand voi demara constructia unui RFT.
Ar trebui sa obtin 3,6 grade la 20x.
Va voi tine la curent (220v)
Taraganarile inerente se vor datora banilor.

[Mircea Pteancu]

Ce ''coci'' tu acolo in subteranele fabricilor Zircon ?RFT tip reflector?Tip refractor?Ocular camp aparent 72 grade ,ce tip?20x e grosismentul echipupilar ?Deci D=140mm ?Am mai propus acest subiect,de RFT nu este nimeni interesat ?

Desigur, despre acele situatii particulare/grosismente particulare /experimentale vorbeam si eu si cei citati-pentru incepatori ,,no tresspassing''.


Astronomul roman ,dupa care este numit un asteroid, nu cumva e ''Parvulescu"?

Apropo,Zircon,te-ai gandit vreodata ca gandul tau poate actiona la distanta ?Alaltaieri,cand m-am pregatit sa duc oglinzile la aluminizat la Tavi Stanescu,am gasit 6 oglinzi exact acolo unde stiam,cam prin patru colturi ale casei .Stii ce nu am gasit si nu am dus?Oglinda de 125mm F/14 ,pe care azi am gasit-o cu usurinta intr-o cutie in care Vineri m-am uitat de cel putin trei ori...si n-am vazut-o.
Mircea

[zoth]

[Mircea Pteancu]

Pe situl lui Berislav Bracun,astronom amator si ATM-ist patimas din Croatia ,veti gasi un mic reflector Dobson de 114mm diametru F/10 pe care el il numeste ''Reference'' deoarece ,atunci cand seeingul este bun, permite grosismente de pana la 550x ,cu pastrarea calitatii imaginii.Asadar revine un grosisment de 122x per tolul de apertura.Sau altfel spus de 4,8x diametrul in milimetrii!!!

http://www.scopemaking.net/hrv/atm.htm

Am citit un articol de Dick Suiter care spunea ca nava amiral a flotei sale de telescoape este un telescop Newton de 8inch.Cu alte cuvinte ,in lumea reala,nu telescopul cel mai mare va realiza neaparat si cel mai mare grosisment.
Pe acelasi site la telescopul planetar de 8 inch F/8 veti vedea o oglinda slefuita de insasi legendarul John Dobson si care oglinda,printr-un concurs de imprejurari,a ajuns la Bracun.
In josul paginii sunt prezentate vreo trei kile de oculare ''home-made''.
Mircea