[Astroclubul Bucuresti]

O calatorie pe taramurile Pleiadelor, cele sapte stele ce stralucesc admirabil de-a lungul noptilor tarzii de toamna:
Messier 45 este un roi de stele care a deschis imaginatia oamenilor din timpuri stravechi. Cunoscut sub multe si diverse nume, acesta este cel mai bine cunoscut ca Pleiadele sau Cele 7 Surori, facand referire la cele mai stralucitoare stele gasite aici. Numele de Pleiade provine din limba greaca si inseamna cel mai probabil a naviga pe mare, fiind unul din obiectele ceresti folosite pentru a delimita in timp sezonul navigabil in Marea Mediterana.
Desi Pleiadele au fost denumite de greci, acestea sunt cunoscute din timpuri mult mai vechi. Acestea apar in numeroase picturi rupestre din Epoca de Bronz si au fost folosite ca reper celest inca de pe atunci. In mileniul 3 i.Hr., Pleiadele se aflau in punctul vernal – unul din momentele anuale in care ecliptica (traseul aparent al Soarelui pe cer) se intersecteaza cu ecuatorul ceresc. Pleiadele au fost folosite in calendarele multor civilizatii: sanscrite, mesopotamiene, grecesti, arabe. De asemenea, sunt cunoscute ca Makali´i (Hawaii), Matariki (Maori), Parvin (Persia), Quliqa (=”debaraua”, pentru Quechua), Mao (China), Subaru (Japonia) sau Krttika (Hindusi).
Cea mai veche ilustrare a Pleiadelor este discul Nebra din nordul Germaniei, datand din anul 1600 i.Hr., care infatiseaza Soarele, secera Lunii si Pleiadele. Acest disc, ca si majoritatea ilustrarilor de atunci pana-n prezent, arata cele 7 stele principale din acest roi.
Galileo Galilei a fost primul astronom care a observat Pleiadele printr-un telescop, descoperind mult mai multe stele – mai precis, 36 au fost desenate de Galilei in tratatul sau „Sidereus Nuncius” (1610). In 1771, Charles Messier a introdus roiul in catalogul sau, fiind unul din cele mai stralucitoare obiecte din lista sa.
Messier 45 se afla la 444 ani-lumina departare, o distanta considerata foarte mica la scara cosmica. De aceea, roiul poate fi observat cu usurinta cu ochiul liber, chiar si din oras. Roiul contine aproximativ 1000 de stele, majoritatea tinere, albastre si fierbinti, din clasa spectrala B. Aici au fost descoperite si multe pitice maro, corpuri cu masa insuficient de mare pentru a porni fuziunea nucleara in nucleul lor.
Cele mai stralucitoare stele din roi au primit si nume - Alcyone, Electra, Maia, Merope, Taygeta, Celaeno si Asterope. Mai tarziu, alte doua stele – Atlas si Pleione – au fost desemnate „parintii” celor 7 surori. Nebuloasa primordiala din care acestea s-au format poate fi observata prin telescoape mari sau in expuneri prelungite, reflectand lumina intensa, albastruie, a astrilor.
Se estimeaza ca roiul are o varsta de 75-150 milioane ani. Miscarea stelelor din roi arata ca acestea vor ramane grupate pentru inca 250 milioane ani.
Expunere totala: 6h15’ LRGB
Telescop: Takahashi FSQ-106ED f/3.6 – Telescope Live Australia 1
Camera: QHY 600M
Procesare: PixInsight
Autor: Bogdan Stanciu

[dmtr69]

Ce fain a iesit poza! Felicitari! Multumim si pentru povestea frumoasa ce o insoteste.
Nu am mai pozat acesta tinta de vreo 6 ani, poate reusesc sa o vizitez anul asta.

[iulian90]

Foarte fumoasa imaginea cu M 45, felicitari si din partea mea.

[Astroclubul Bucuresti]

Multumim, Marius si Iulian! Ii transmitem colegului nostru Bogdan.

[tudor]

Frumoasa prezentare!