[tudor]

Cel din lemn mi se pare mai firav. Al meu este in genul celuilalt, si este extrem de stabil. Tine un brat paralelogram telescopic extrem de lung + cap de trepied solid +binoclu 28×110 de5kg+ contragreutate 3kg. Si in conditii de brat extins cu toate greutatile astea pe el nu se clinteste neam trepiedul. Totusi nu pot spune care din cele doua propuse de tine e mai bun fara sa le probez.

[gpaunescu]

Nu mai ai ocazia sa te duci la magazinul de unde ai luat binoclul sa le vezi si sa iti dai seama care e mai teapan?
E pacat sa comanzi unul numai dupa niste poze si apoi sa iti para rau.

Eu am luat un trepied la 130 lei, no-name foarte solid si tine foarte bine un 10x50 de 1,4Kg si am cumparat un altul de 150 Euro, carbon, care se batzaie cu acelasi binoclu.

De asta, daca poti sa-l vezi in "carne si oase", te scutesti de dureri de cap.

[cristib]

Ma duc sa iau personal ,, cumparaturile" insa nu am avut niciodata un trepied din lemn si probabil nu degeaba e mai scump decat unul din aluminiu. Din cate am observat si inginerii care fac masuratori ale terenului pentru cladiri noi au tot stative din lemn pentru aparatura lor. Un motiv trebuie sa fie!

[tudor]

Daca e vorba fix de cel din lemn din postarea ta, judecand doar dupa cum arata in poze, nu mi se pare mai solid decat cel metalic pentru ca ii lipsesc intariturile la 120 grade dintre cele trei picioare!

[nobody]

Lemnul se comporta mai bine la vibratii.
Modelele mai grele au si intarituri de genul: https://www.teleskop-express.de/shop/produ...ption.html

[dragos.n]

Este recunoscut in lumea astronomilor mai vechi faptul ca trepiedele din lemn amortizeaza mai repede vibratiile. In plus, tevile din metal se mai pot indoi. Evident, si lemnul are punctele sale slabe, daca constructorii nu aleg bine materialul, sau nu il protejeaza bine impotriva umezelii. Dar cum nu prea o sa vezi trepiede din lemn facute decat de firme europene bine cotate, pericolul acesta e mic.

Eu am masurat rezistenta la incovoiere a unui tevi patrate, de aluminiu 6060, de 20x20mm cu carne de 2mm, comparat cu o bara de placaj de mesteacan de 17x20mm, cu aproximativ aceeasi greutate ca cea de aluminiu. Evident, bara de placaj era plina, facuta din trei bucati lipite de mine cu aracet, dar placajul era din straturi foarte subtiri, de 0,5mm, si te ma asteptam sa fie mai putin rezistent la incovoiere. Rezultatul a fost invers, aluminiul incovoindu-se de doua ori mai mult, la aceeasi forta aplicata, pe aceeasi lungime. Iar testul a fost cu forta aplicata perpendicular pe straturile de placaj. Probabil ca daca faceam testul cu forta aplicata paralel cu straturile de placaj, rezultatul ar fi fost si mai bun in favoarea placajului, dar nu directia aia ma interesa.

[cristib]

Astazi am reusit sa probez noile achizitii insa mai e ceva de lucru la capitolul setari.
Pana la urma am optat pentru trepiedul Triton FQT ce sustine conform specificatiilor 15 kg si capul fluid de la TS ce duce pana la 10 kg. Nu e cea mai ideala solutie insa e cea mai mobila, iar factorul asta e important in acest moment. Sincer acum nu cred ca trepiedul e potrivit pentru instrumente de 15 kg insa pentru cele 7,5 kg ale binoclului e de ajuns. Cu ajutorul capului fluid observatiile au devenit foarte simplu de facut. Am sesizat usurinta la observatii din primul moment iar asta e un plus important in comparatie cu alte monturi incercate.
In urma recenziilor bune gasite prin diferite forumuri de specialitate am schimbat si ocularele cu altele de la Baader, si anume Morpheus 9mm. Hyperion sunt si ele bune insa Morpheus, cel putin in combinatie cu acest tip de binoclu, ofera o imagine mult mai clara.
Aici ar trebui sa-mi fac si mea culpa cu privire la afirmatia ca Hyperion filtreaza stelele mai putin stralucitoare.
Ocularele nu au nici o vina, sunt ok, doar ca eu am facut primele observatii cu acest model chiar cand Luna plina se afla dupa un lant muntos din apropiere iar eu nu o vedeam, insa lumina reflectata de ea umplea tot cerul. Normal ca nu se mai vedeau decat stelele cele mai stralucitoare!
Pentru ca nu am gasit/primit pareri clare referitoare la fotografierea prin APM 100 45°, am hotarat sa cumpar o camera DSLR, Nikon D3500 plus 3 piese ce formeaza adaptorul, si sa incerc singur acest lucru iar acum pot spune cu siguranta ca functioneaza.
Aparatul DSLR poate fi montat cu ajutorul adaptorului direct la ocularul Baader Morpheus, ocular care printre altele a fost dezvoltat in mod special si pentru aceasta functie.
Fotografii prea multe nu am reusit sa fac pentru ca m-au bagat in ceata multiplele setari de care are nevoie un astfel de ansamblu insa cu ajutorul colegului de forum CristiM s-a rezolvat. O fotografie facuta la acelasi excavator pe care l-am fotografiat si prin primul binoclu asa zis Semi-Apo(ultimele doua fotografii) se afla mai jos. Nu a iesit asa de bine pentru ca in ciuda faptului ca imaginea e foarte luminoasa(timp de expunere 1/25) , afara era totusi in realitate destul de intunecat si nu am mai reusit sa focusez destul de precis din ocular. Dar e loc de mai bine. Partea buna e ca aparatul foto poate fi declansat direct din telefon, acesta preia functia de telecomanda iar vibratiile provocate de atingere sunt eliminate.

[Erwin]

Interesant!

La Baader Morpheus mă gândeam și eu când am încercat să schimb Hyperion însă s-au ivit pe rând ocazii să iau Nagler type 6.

Dacă tot ai luat un DSLR pune-i un adaptor T2-1.25" și fă fotografie prime-focus (fără ocular), dacă intră.

Spor la observații!

[cristib]

[tudor]

Am vorbit si eu cu Markus si am aflat ca o astfel de imbunatatire optica costa 500 euro. Foarte mult pentru niste binocluri deja scumpe!
La astronomia observationala se folosesc tot felul de pupile de iesire in functie de obiectul observat, de conditiile atmosferice si bineinteles de instrument. Oricum merita sa vezi care este limita binoclului tau. Trebuiesc facute cat mai multe observatii astronomice cu binoclul si vei trage singur concluziile. Eu personal, pe binoclurile noastre nu as cobora sub 1mm pupila de iesire pentru ca sunt totusi niste instrumente cu focala scurta, gandite pentru campuri largi! Cel mai mult il voi folosi la 2mm pupila de iesire care va da grosismentul rezolvant al instrumentului!

[cristib]

[tudor]

Optimizarea 180x se refera doar la colimare. Insa la un binoclu trebuie optimizat mai mult decat o simpla colimare pe care o poti face si singur daca ai cheia reglabila necesara (exista si kit la vanzare pentru colimare de la firma APM, ca sa incurajeze efectuarea colimarii acasa pe stea)

[cristib]

[tudor]

Am inteles acum! Au un serviciu mai ieftin! Multumim de informatie!

[valy]