[catalin dumitru]

La obiective mai mici , am mărit sau micșorat spațierea cu inele din sârmă de cupru emailat , trasă pe drug de lemn și tăiată corespunzător . Eu având de lucru și în lumea bobinajelor de tot felul , nu mi-a fost greu să tatonez din aproape în aproape , cu tot felul de diametre din rezerva proprie . Mai am și ceva sârmă din inox , bună pentru așa ceva , dar e mai oțelită și e de preferat la diametre mari .Cercul iese mai frumos și se fixează bine de pereții celulei .

[zoth]

Mersi de idee, e buna pentru obiective mici, am pus-o si eu in practica mai ales la teste si optimizari

Ieri si azi au fost zile de teste. Am vrut sa incep cu unul solar dar pana s-a facut senin a trecut Soarele de marginea blocului asa ca am debutat cu unul terestru. Trebuie sa spun din start ca centrarea mai buna a obiectivului cu acele benzi de aluminiu montate pe peretele celulei a avut un impact pozitiv bine vizibil mai ales aseara pe test de stea unde am putut sa constat dezvoltari perfect simetrice intra si extra focus. Si imaginea generala parea mai stabila parca.
La terestru in lumina alba am urcat pana la 75x cu imagine acceptabila iar cu filtrul LP 495nm chiar placuta. Mai sus de aceasta magnificatie imaginea incepe sa devina soft, contururile se inmoaie. Cu filtrul W29 620nm insa, am urcat cu imagine buna pana la 188x. E totusi dificil pentru ochi sa perceapa detalii pe rosu, am avut mereu senzatia ca-mi lipseste lumina. Am vazut asadar cu ultimul filtru, pas de filet M6 la distanta de aprox 120m in conditii bune de iluminare. Este un detaliu vizibil intr-o luneta buna de cel putin 100mm.
Parca incep sa vin de-acasa ...
Detaliul a fost apoi vizibil si cu filtrul LP 495nm la 150x dar mai voalat. Cu filtrul BP 540nm imaginea mai proasta firesc, chiar daca banda e ingusta domeniul este supracorectat destul de mult.
Testul solar de azi a confirmat in totalitate cele vazute ieri. Cu filtrul W29 am urcat la 188x cu imagine buna dar tot cu acea senzatie de lipsa de lumina iar cu celelalte filtre am urcat pana la 150x dar cu imagine fara focus clar.
E limpede ca trebuie rezolvata supracorectia obiectivului. Tot ieri am mai incercat cateva combinatii de sticle pentru simularea soft si se pare ca am dat peste una care se muleaza destul de bine si pe masuratorile facute pe obiectiv si pe rezultatele obtinute de el.
Am sa pun mai jos graficul LSA pentru situatia in care se afla acum obiectivul. Softul imi spune ca as avea nevoie de o spatiere mai mare cu 0,2-0,3mm fata de situatia prezenta pentru corectia in lumina alba.

[valy]

Deci ai un H-alpha deghizat in f5? Cei de la Istar au si o gama h-alfa, sunt obiective f10, probabil ca sa ajunga rapid la f30 unde trebuie sa lucreze filtrele h-alpha.

Graficul de mai sus e in opozitie puternica cu graficul din pag 3, asa spatiu de manevra ai din reglarea lentilelor?

[zoth]

Da, m-am capatat cu un h-alfa sub acoperire
Pentru mine nu e un avantaj deoarece sunt interesat doar de vizual si cu ocazia acestor teste am vazut cat de cumplit e sa-ti fortezi ochii sa vada detalii in rosu. Placerea se transforma in chin...

Opozitia intre cele doua grafice nu-i asa mare precum crezi, primul e o analiza monocromatica pe linia "d" 587nm si arata cum ar fi trebuit sa raspunda obiectivul daca ar fi fost corectat in lumina alba, iar ultimul grafic este o analiza policromatica "spectru intreg" care arata cum raspunde obiectivul in realitate. Probabil te-au indus in eroare scalele de reprezentare care sunt mult diferite.
Spatiu de manevra este berechet, manevra insa e mai pretentioasa in sine.

Apropo, ultimul grafic arata corectia pe care o ai si tu pe obiectivul h-alfa

[zoth]

Am reusit pana la urma sa fac optimizarea, nu din prima cand am reusit doar sa-l descentrez dar din a doua am izbutit. Si uitasem cat de pretentioase sunt obiectivele F/5 la centraj. Inca nu stiu sigur pe unde ma aflu dar o sa ma lamuresc eu in timp...
Exista doua situatii distincte castigatoare, corectie buna in lumina alba si corectie buna in solar continuum si alte situatii mai putin castigatoare cum ar fi situarea corectiei intre cele doua sau pe langa ele.
Pentru claritate am sa pun mai jos doua grafice pentru cele doua solutii castigatoare in care am inserat si lungimea de unda de 540nm marcata in verde albastrui cu x-uri. In imaginea din stanga avem corectie buna in lumina alba combinata su supracorectie in 540nm iar in dreapta avem corectie buna in 540nm si subcorectie in lumina alba, din pacate nu pot fi castigatoare ambele domenii la un instrument atat de rapid.
Din testele facute pana acum tind sa cred ca sunt mai aproape de corectia in lumina alba. Aici am putut urca si cu ajutorul filtrului LP 495nm pana la 200x cu focus clar, fata balbaieli.
La soare in 540nm am urcat pana la 125x cu imagine buna dar la 188x si la 200x parca ar mai fi vrut ceva focus ...
Poate am noroc pe seara sa fac si un test pe stea, vedem ...

[zoth]

Aseara pe cand asteptam sa rasara stelele sa pot face un test, am vazut Luna in fereastra de vizibilitate a locatiei mele. Nu trebuie sa mai spun ca ea a devenit vedeta serii. Am luat ocularele necesare si am echipat din start diagonala cu filtrul LP 495nm pentru a ma putea concentra pe claritatea si rezolutia imaginii.
Am inceput cu 30x pentru centrare si vedere de ansamblu cu imagine buna, fara repros. In zona terminatorului lunar se afla craterul Schiller, unul dintre preferatele mele. Am urcat progresiv la 75x si 125x cu imagine taioasa si contrast excelent. La ultima magnificatie am fost curios sa dau jos filtrul sa vad cat de tare se simte cromatismul. Surprinzator pe pozitia corecta de focalizare acesta nu era prezent. Am montat inapoi filtrul pe diagonala si am urcat la 150x si 188x cu rezultate similare pe claritate si contrast. A fost o placere si o surpriza pentru mine sa constat ca ascutimea imaginii la aceste magnificatii nu a cedat nici un pic. La aceste ultime doua magnificatii incepeau sa se distinga structuri fine de relief pe marginile craterelor vizate precum si in domurile sau muntii centrali. Foarte fain si la fel de surprinzator
Incurajat de aceasta experienta am pus in diagonala si cel mai mic ocular din dotare cu care am urcat la 200x. Prima impresie a fost aceea ca a cedat usor contrastul, parca imaginea devenise putin stearsa. Am dat sa schimb ocularul cu cel de 188x sa verific daca s-a intamplat ceva si cu ocazia asta am tras o privire si prin portocular. Da, aparuse pe directia Lunii crenguta unui copac din fata. Am asteptat ca Luna sa treaca de aceasta pozitie si am incarcat din nou ocularul pentru 200x. Imaginea isi revenise spectaculos, doar focusul devenise critic, noroc cu demultiplicatorul focuserului.
Am incercat apoi si un test pe stea sa vad pe unde se afla corectia obiectivului dar testul nu a fost concludent, luna lumina asa de tare ca nu mi-am dat seama si nu mai vreau sa trag concluzii pripite.
Am totusi convingerea ca ma aflu pe graficul din stanga sau foarte aproape de el din imaginea precedenta.

[catalin dumitru]

Silviu , dacă ai posibilitatea , încearcă un test în lumină albă folosind o prismă în loc de oglindă . Ceva din graficul din stânga mă duce cu gândul la asta .

[zoth]

Da, e posibil sa ajute intr-o oarecare masura. Prisma o sa mute radiatia albastra spre dreapta (care oricum e taiata in buna parte de filtrul LP) si pe cea rosie spre stanga, ceea ce va duce la un spot mai concentrat in discul de difractie. Din pacate pe langa supracorectia cromatica va induce si usoara supracorectie sferica de care abia am scapat, nici nu stiu deocamdata daca in totalitate sau nu... ramane de vazut.

[zoth]

Am sa pun aici cateva masuratori facute asupra obiectivului in ideea ca vor fi utile la un moment dat ...

Lentila pozitiva:
- diametrul fizic brut 154 mm
- grosime axiala 25 mm
- grosime marginala 9 mm
- masa 1040 gr
- sageata R1 ~7 mm
- sageata R2 ~9 mm

Lentila negativa:
- diametrul fizic brut 154 mm
- grosime axiala 17 mm
- grosime marginala 24 mm
- masa 1630 gr
- sageata R3 ~9mm
- sageata R4 ~1-2 mm

- Masa celula metalica plus inel spatiator plus inel elastic plus inel strangere plus inel decorativ 980 gr
- Grosime marginala lentile montate (inlusiv inel spatiator) 42 mm
- Masa totala obiectiv 3650 gr

Cu datele astea in fata, atentia mi-a fost atrasa de afirmatia de pe situl Istar:

[Erwin]

Nu dau specificațiile complete, sunt secret de fabricație? Unii producători se laudă cu ce sticle folosesc.

[zoth]

Daca fabricatia de obiective destinate telescoapelor de amatori ar fi la mare concurenta, as intelege secretomania dar altfel mai greu... exista doar cativa pe care ii numeri pe degete.
In ciuda informatiilor vehiculate, producatorii chinezi nu sunt chiar atat de secretosi, unii dintre ei dau la liber sau la cerere specificatiile de fabricatie. Am sa pun mai jos o imagine cu specificatia unui obiectiv de binoclu de 50mm data benevol de producatorul chinez.

Mai degraba as inclina sa cred ca specificatiile detaliate sunt omise mai mult sau mai putin intentionat de catre distribuitori si inlocuite cu informatii trunchiate sau chiar false. De ce distribuitorul german TS specifica la multe obiective chinezesti ca sunt fabricate din sticle japoneze cand realitatea poate fi alta?
Pentru ca suna mai bine un obiectiv fabricat cu sticle Ohara sau Hoya decat unul cu sticle CDGM, asa cum zice si Dbirdul nostru la unele binocluri.

[catalin dumitru]

În calitate de proaspăt proprietar , aș continua acest topic dacă Silviu este de acord . Deși îl dețin de mai bine de o săptămână , abia astă noapte am avut ocazia să dau cu ochiul la steluțe . Testele pe timp de zi au fost suficient de înșelătoare datorită turbulențelor cât și datorită lipsei unui parasolar adecvat (tubul a fost trimis cu un parasolar foarte scurt și cu mari emoții datorate ambalării într-o cutie 'la limită ' ).

[zoth]

Esti invitatul meu Catalin Chiar mi-as dori sa mai citesc prin ce aventuri trece obiectivul asta.
Stiu ca a ajuns pe maini bune si la un cer oricum mai bun decat este aici, asa ca nu am nici un regret.
Parerea mea e ca este un obiectiv care promite mult, dupa prima optimizare facuta de mine m-a lasat pur si simplu uimit cat de mult a putut sa se imbunatateasca raspunsul lui. Sunt convins ca mai e de munca la el si ca va iesi in final un instrument bun.

[catalin dumitru]

Ok maestre , să-i dăm "talpă" !

În ziua în care a ajuns , era puțin soare și în aer ceva cu iz de primăvară chinuită . Am luat tulumba și am rezemat-o cu obiectivul pe tocul ferestrei deschise , de la bucătărie .Nu am încă un cap pentru șină vixen așa că atunci a fost singura soluție rapidă . Am montat diagonala și un ocular de 7,5 mm și , mai excitat ca un motan care a mâncat valeriană , am băgat ochiul în el .
La magnificația rezultată , a fost desigur un dezastru . Dar chiar și așa , am putut citi de pe plăcuțele care numerotează stâlpii telegondolei lui "Pinalti" , aflați la 400 sau 500 metri . Însă totul fierbea cu draci .
Am luat atunci o flanșă de fier cu gaură de 102mm (de la circuitul magnetic al unui difuzor cu bobină de patru țoli ) și am centrat-o în fața obiectivului . Turbulența și cromatismul rezidual au scăzut serios , dar imaginea a ieșit ușor mai nașpa decât aceeași văzută prin acromatul SW 102/500 , montat în apropiere . Mai târziu în noapte , am înțeles de ce ...

Spre seară , s-a aprins ghirlanda de leduri verzi de la un restaurant de pe munte , ocazie cu care am constatat că imaginea defocalizată a acestora prezenta ușoară sub corecție , cu obiectivul ne diafragmat . Același lucru s-a întâmplat si cu spotul dat de niște becuri roșii de la un pilon de telefonie mobilă .
De steluțe , nici vorbă , a fost o săptămână nașparlie rău , cu plafon de nori continuu și ploi când slabe , când aproape torențiale .
Miercuri seara am pus tubul pe montura cu șurub , folosind pentru adaptarea cu șina vixen o interfață din MDF , găurită în linie , în patru locuri , cele două găuri din interior fiind pentru două șuruburi lungi cu filet foto , care au fixat placa de rumeguș presat ,de șină .
S-a întâmplat că am luat la ochi steaua Arcturus , care tocmai apăruse prin spărtura norilor . Cu ocazia asta , am constatat că spoturile în intra și extra focal sunt destul de bine echilibrate , în ceea ce privește claritatea franjelor .
Dar inelele colorate nu sunt concentrice , cu o deviere destul de vizibilă , efect datorat probabil transportului . Cred că ăsta e motivul pentru care obiectivul diafragmat la 102 mm , a dat imagine un pic mai proastă decât RFT-ul 102/500 .

Din analiza culorilor petelor de difracție , am constatat o asemănare izbitoare cu cele date de acromatele Clairaut de binoclu , cu acel roșu axial situat destul de mult înapoia liniilor 'e' și 'F' .
Am dat fuga în casă și am adus o prismă erectoare . Imaginea a crescut în calitate , cât se poate de evident .

Aseară cu aranjamentul ăsta , la 100 x am separat fără probleme "epsiloanele" din Lira , am dibuit imediat nebuloasa inelară pe un cer senin dar cu pâcla de nota zece, care făcea vizibile cu ochiul liber doar stelele luminoase .
La fel , splitarea lui Polaris a fost vax albina .

Îmi place că stelele palide se văd al naibii de mici chiar și la 150 x . Mă aștept ca după ce rezolv descentrarea spotului și sub un cer negru , să am parte de clipe magice , atât la roiuri și câmpuri de stele , cât și la dso palide . Vom vedea ...

[zoth]

In mod sigur descentrarea lentilelor s-a produs in urma transportului. Off, si-l aliniasem asa fain ...
Am observat la obiectivul asta o tendinta nativa spre descentrare. Posibil ca afinitatea asta sa se datoreze faptului ca lentilele sunt foarte grele si diametrul interior al celulei cu toleranta cam mare fata de cel al lentilelor. In plus ansamblul lentile/spatiator nu este strans cu inel rigid ci cu inel elastic. Socurile mecanice il pot descentra relativ usor. Bine totusi ca a ajuns intreg, centrarea se poate reface relativ usor ...
Atentie la doua aspecte, descentrarea obiectivului are impact destul de mare asupra performantei lui si poate duce si la o interpretare falsa a corectiei obiectivului chiar daca faci test pe stea.
La testul pe stea, din cauza sferocromatismului mare vizibil in extrafocal eu m-am ghidat mai mult dupa luminozitatea celor doua figuri intra/extra care ar trebui sa fie cat mai apropiate la aceeasi defocusare de 3-4 inele.
Cand am facut optimizarea obiectivului probabil am contribuit si eu la sensibilizarea descentrarii prin metoda pe care am aplicat-o. Sigur, mi-am dat seama numai dupa ce am comis-o ... Ai sa vezi despre ce e vorba dupa ce desfaci obiectivul.
Spor si cer senin!