[iulian90]

Buna ziua tuturor.

Telescopul Seben de 150mm, cu focala de 1400mm, care l-am primit anul trecut de la colegul de forum @FlorinC , avea o problema cam mare cu astigmatismul, din cauza caruia colimarea era tare dificila si fara un rezultat prea bun si care limita grosismentul la cel mult 150x. Practic de la 155x in sus imaginea stelelor, figura de difractie arata "groaznic" si telescopul nu era in stare sa separe stele duble cu separatia de macar 4", la grosismente de peste 300x (388x cu ocularul Super 3,6mm).
Mai jos atasez o imagine cu figura de difractie produsa de acest telescop, la testul pe stea artificiala (cu telescopul amplasat la 30m de steaua artificiala), in care se vede cat de urata era imaginea de difractie, la diverse reglaje de focus, de la intrafocus pana la extrafocal.
In intrafocal, imaginea de difractie avea forma eliptica iar pe masura ce reglam focusul si ajungeam in extrafocal orientarea elipsei se schimba cu 90 grade, iar in focus imaginea arata ca o popice cu niste arcuri de difractie, ca in imaginea de mai jos, sau ca o cometa.

Anul trecut am facut niste teste si verificari pentru a afla care este cauza astigmatismului, mai intai am inceput cu oglinda primara ; era cam stransa in urechile de fixare, am slabit putin suruburile, apoi am facut testul pe stea, dar tot asa nasol arata imaginea de difractie. Apoi am rotit oglinda principala in barilet, cu 45 grade si am facut iar testul pe stea ,dar am observat ca orientarea elipsei imaginii de difractie in intra sau extrafocal nu se schimbase deloc. Am mai continuat sa mai rotesc oglinda si sa fac verificari dar tot nu se schimbase nimic. Am ajuns atunci la concluzia ca nu oglinda primara este responsabila de aparitia astigmatismului si mi-am indreptat atentia spre oglinda secundara si corectorul de sfericitate tip Jones-Birds, care este amplasat in tubul portocular, la capatul dinspre oglinda secunadara.
Prima oara ma gandeam ca poate oglinda secundara nu este colimata bine, am colimat-o cat am putut de bine, concomitent cu oglinda primara, dar astigmatismul refuza sa se amelioreze sau sa dispara, tot aceeasi imagine urata, tot aceeasi orientare a elipsei in intrafocal sau in extrafocal. Am rotit si corectorul ,poate o fi fost de la el problema, dar nici de data asta problema nu disparuse. Ma dadusem batut, putin suparat ca nu reusisem sa rezolv problema, dar convins ca aceasta era produsa fie de secundara fie de corector.

Ieri mi-a venit o idee stralucita, de a inlocui oglinda secundara cu cea de la reflectorul de 114/900mm, care are diametrul mic de 28mm, doar pentru test ,sa vad daca se produce vreo schimbare, macar sa stiu daca astigmatismul este de la oglinda secundara sua de la corector.
Am inlocuit-o si dupa ce am colimat ambele oglinzi la telescopul de 150mm si am facut testul pe stea artificiala am ramas "cu gura cascata" ; in timp ce orientam telescopul spre steaua artificiala, mi-a sarit in ochi o claritate si contrast deosebit de bune la niste frunze de vita de vie din curte, focalizate in telescop, apoi cand am indreptat telescopul spre steaua artificiala, "m-a dat pe spate" imaginea atat de frumoasa a figurii de difractie, de forma circulara si cu inele si arcuri de difractie, intocmai ca la un instrument de calitate si bine reglat . Nu-mi venea sa cred cat de bine vedea telescopul de 150mm acum.
Am facut si o captura cu camera NexImage si lentila Barlow 3x, pentru a scoate in evidenta imaginea de difractie care arata mult mai bine decat inainte de inlocuirea oglinzii secundare. Deci problema cu astigmatismul era produsa de oglinda secundara, care nu este de calitate si care trebuie inlocuita neaparat.

Am testat telescopul si la stele si am ramas uimit de cat de bine se vad stelele acum in acest telescop, claritatea imaginii a crescut pana aproape de margini, coma s-a redus si ea destul de mult, apare doar la grosismente mici. Acum telescopul rezolva bine stelele Izar din Bootes, Porrima din Virgo, Epsilon Lyrae, Marfik din Ophiucus, care este o stea dificila pentru reflectorul de 114mm. Am observat si cateva roiuri globulare, ca M 13 ,M 5 sau nebuloasa planetara M 57 si se vad superb (dar putin mai intunecate decat inainte).

Desigur ,telescopul nu va ramane cu oglinda secundara de la telescopul de 114mm, caci e cam mica, de doar 28mm, fata de 35mm cat are oglinda originala, care si aceasta este cam mica pentru acest telescop, intrucat are o oglinda primara sferica cu raport focal tare mic, f/3,3, si focala de doar 500mm, care este marita de corectorul de sfericitate la 1400mm si conul de lumina are deschidere unghiulara mare si necesita o oglinda secundara mai mare decat un telescop de 150mm dar cu focala nativa mare.
Nu am observat vignetare, dar mi se pare ca telescopul ofera o imagine mult mai buna dar mai intunecata decat inainte si am impresia ca oglinda secundara de 28mm cam taie din conul de lumina. De aceea sunt in cautare de o oglinda secundara de 35-38mm diametru mic. Am vazut pe Astromagazin.ro dar noua e cam scumpa, 210 lei oglinda de 38mm.

Am facut si un calcul cu ajutorul calculatorului online Newt for the web pentru telescoape Newton si la parametrii care ii are oglinda primara a acestui telescop, imi recomanda o oglinda secundara de cel putin 45mm diametru mic, dar este mult prea scumpa si produce obstructie cam mare, asa ca as opta pentru o oglinda de 38mm.
Deasemenea si spiderul oglinzii secundare s-ar putea sa il inlocuiesc cu unul construit in regim DIY, fiindca este cam gros si suportul central al spiderului are diametrul mai mare decat oglinda secundara, adica de 45mm si produce obstructie inutila.
Oricum ,acum am aflat cauza astigmatismului, stiu ce am de facut, s-ar putea sa mai dureze pana ce o sa ii pun o alta oglinda secundara la reflectorul de 150mm, dar odata ce am rezolvat acesta problema, telescopul de 150mm va deveni principalul "aliat" la observatii planetare, de stele duble, la Luna, la DSO alaturi de reflectorul de 114mm.

[Mircea Pteancu]

Iulian

Aceasta este o veste foarte buna, ma bucur ca ai gasit cauza astigmatismului.

Ce valoare de camp de plina lumina ai introdus in Newt cand ti-a rezultat secundara de 45mm?
La parametrul ''inaltimea focuserului'' ce valoare ai introdus ?
In cazul telescoapelor Bird-Jones, cred ca Newt nu stie sa dea direct rezultatul corect, trebuie manipulat.
Daca doresti, iti stau la dispozitie, Mircea

[iulian90]

La valoarea campului de plina lumina nu m-am bagat ,doar la diametru telescopului ,raportul focal si diametrul oglinzii secundare, la aceasta din urma am tatonat valoarea pana ce am ajuns la un rezultat satisfacatator, iar Newt imi recomanda in scris cu rosu ca valoarea minima a diametrului oglinzii ar trebui sa fie 1,7 inch, adica 45mm.
Bine ,nici eu inca nu sunt familiarizat cu acest calculator online, dar poate ii dau de capat. Am observat ca trebuie introdusi mai multi parametri decat focala, diametrul oglinzii, raportul focal etc.

[zoth]

Cum este fixata secundara de suportul ei?

[iulian90]

Secundara este lipita pe margini de suport, dar a fost bagata un pic fortata in suport din ce am observat, intra cam jumate din grosimea ei in suport, acesta fiind mai mare cu 3-4mm decat diametrul mic al oglinzii.

Prezint cateva capturi de ecran cu parametrii introdusi in Newt, cat si schita optica generata de acest program.
Tubul are in diametru 175mm, distanta de la focuser la captul superior al tubului de 83mm, inaltimea oglinzii principale fata de capatul inferior al tubului este de 30mm, focuserul iese cam 130mm cand este retras la minim, ianuntru focuserul iese cam 30mm, intrand si in fascicolul incident.
Cu secundara de 38mm lucrurile nu arata deloc bine, camp de plina lumina 100% 0 inch, razele marginale trec pe langa oglinda secundara, in loc sa fie reflectate. Cu oglinda de 55mm este mai bine, campul de plina lumina masoara 0,16 inch, adica 4mm la focala de 500m, dar o asemenea oglinda secundara costa mult, 300 lei. Banuiesc ca corectorul de sfericitate, care actioneaza si ca un Barlow,marind focala la 1400mm, mareste si campul de plina lumina.

[zoth]

Sunt ceva sanse ca astigmatismul secundarei sa fie nascut din tensionarea oglinzii (prin lipire sau fortare mecanica). Poti incerca desfacerea ei de pe suport si prinderea usoara cu cateva cleme metalice. E posibil sa ai o surpriza placuta la final.

[iulian90]

Uitasem sa mentinez ca am si dezlipit-o din suport anul trecut ,am pilit putin marginea suportului ca sa intre usor oglinda in el si apoi am lipit-o in trei puncte de suport. Banuiam si eu ca din cauza tensionarii a aparut acest astigmatism, insa din pacate se pare ca oglinda s-a tensionat iremediabil, nici aceasta operatie de desfacere si relipire nu a dus la imbunatatirea imaginii. La varianta cu cleme nu ma gandisem, o sa incerc si varianta asta, poate merge, ii mai dau o sansa acestei oglinzi secundare, da daca nu merge nici asa, va trebui sa o inlocuiesc cu alta oglinda secundara.

[Mircea Pteancu]

Silviu

Sunt foarte de acord cu tine, sunt sanse ca prin lipire sa apara tensionari in suprafata optica.
Trebuie executata cu mare grija, e totusi fezabila.
Toate oglinzile mele sunt lipite, am vazut detalii pe Marte si am rezolvat stele subarc de pana la 0.6''. Dar hai sa vorbim altadata despre cum lipim, acum sa ne ocupam de secundara asta.

Iulian

Nu poti lasa camp de plina lumina 0.
Hai sa-l luam de 12mm ca tot poporu'...
La ''inaltime focuser'' e clinciul.
Te rog masoara cat de exact poti inaltimea/ distanta dintre peretele exterior al tubului si planul focal al oglinzii principale fara lentila corectoare/Barlow, pentru infinit (Soare- ai grija mare, Luna, obiect foarte indepartat- ziua).
Altfel spus : la ce distanta inafara tubului formeaza imagine pentru infinit oglinda principala.
Acest parametru trebuie sa-l introduci in Newt drept ''focuser height'' in cazul tau.
Uita pe moment de focuserul adevarat.

Trebuie sa intelegi ca numai punctele din campul de plina lumina /CPL primesc lumina de la fiecare punct al oglinzii principale. Daca il lasi zero inseamna ca numai centrul planului focal primeste lumina de la intreaga oglinda principala. Pune deci 12mm ... noa, juma de inch adica.

Daca imaginea se formeaza /trebuie sa se formeze/ la 40mm inafara tubului:

40+ 175/2 = 40+ 88 =128mm

128 / 3.3 = 38mm

Asta ar fi axa mica a secundarei pentru CPL=0/
Daca CPL= 12mm

secundara ta = 38+12= 50mm pentru imagine primara la 40mm inafara tubului.

Ceea ce nu mi se pare deloc exagerat la F/3.3.
Ocularele, focuserul lucreaza cu imaginea alungita de lentila Barlow si inteleg ca lucreaza bine.
Deci partea asta nu intereseaza pe Newt.
Ceea ce ''omoara'' telescopul tau este distanta aceea unde se formeaza imaginea inafara tubului: inaltime mare = secundara mare.



Mircea

[Erwin]

Tocmai căutam și eu o secundară pentru micul newtonian Discovery pe care l-am reconstruit. Dacă dorești îți pot da secundara pe care o avea, nu știu cât este de bună, nu am testat-o în niciun fel. Ca mărime corespunde, nu știu dacă corespunde calitatea optică, va trebui să o testez. Putem rezolva asta când mă întorc din concediu. Eu am redus la minimum diametrul tubului și cotirea utilizând un focuser scurt pentru a putea reduce diametrul secundarei și deci obstrucția centrală. Însă oglijoara ce-am primit-o este prea mică (19mm de la un tub de 76mm) și va trebui să găsesc alta mai mare, de minim 25-26mm. Am una de la un spectroscop însă nu știu dacă un optician de ochelari o va putea poliza pe margine spre a o face eliptică, are diametrul de 40mm și ar fi numai bună, cred.

Cum se poate testa o oglindă plană, fără a fi pusă în telescop (pentru că nu cunosc calitatea primarei)?

Ceva găsit la o primă căutare:
http://www.deepskywatch.com/Articles/repla...ndary.html

[iulian90]

Dl. Mircea Pteancu.

Acum am inteles eu bine ce trebuie facut, cum se procedeaza cu masuratorile si calulele la un reflector.

Deci, am masurat mai devreme cat iese planul focal in afara tubului si acesta iese cu 37mm in afara tubului, asta inseamna ca ,conform calcului dv. de mai sus imi da o valoare similara cu cat v-a dat dv.

37+88,5 (plus grosimea peretelui care este 1mm)= 125,5mm

Mai departe: 125,5/3,33=37,7mm

37,7+12mm=49,7 (sau 50mm rotunjit) diametrul mic al oglinzii secundare, deci cat v-a dat dv.

Dar Newt mi-a dat o valoare a campului de plina lumina de 14,17mm, pentru o secundara de 50mm,deci mai mare de cat a rezultat din calculul de mai sus si recomanda o secundara cu diametrul intre 40 si 44 mm.
Iar conform unui alt calcul ce l-am gasit in cartea Laboratorul astrofizicianului amator a lui Matei Alexescu, valoarea diametrului oglinzii secundare este de 40,9mm. Acest calcul din cartea lui Matei Alexescu ia in calcul diametrul Lunii in focar si care la 500mm ar fi de 4,36mm.

Acum, daca mai introduc in ecuatie si corectorul de sfericitate, care mareste focala cu 1400/500=2.8x, iar la 35x, cu cel mai slab ocular, cel de 40mm, care are un camp AFOV de 40 grade, si rezulta un TFOV de 1,14 grade la 35x ar fi necesar un camp de plina lumina de 28mm diametru, dupa corector.

Acum, daca corectorul extinde focala de la 500 la 1400mm, mareste si campul de plina lumina, ceea ce inseamna ca fara corector, deci in focarul oglinzii primare, campul de plina lumina ar trebui sa aiba un diametru egal cu 28mm/2,8x = 10mm, ceea ce ar necesita o oglinda secundara de 47mm conform programului online Newt, sau 45 mm conform calculului din cartea lui Matei Alexescu, in care am inlocuit diametrul Lunii cu diametrul necesar de 10mm al campului de plina lumina.
Deci ar fi necesar o oglinda cu diametru intre 45 si 47mm pentru un camp de plina lumina bun.

Dar daca ar fi sa iau in calcul un camp de plina lumina de 12mm dupa corector, deci la focala extinsa de 1400mm, in focarul oglinzii primare campul de plina lumina ar fi 12mm/2.8= 4,28mm ceea ce ar corespunde o oglinda de 40,8-41mm conform calcului din cartea Laboratorul sau de 42,7mm conform Newt.

Acum , o alta problema ar fi ; chiar daca pun o oglinda ,sa zicem de 45mm, corectorul de sfericitate ar taia din conul de lumina, sau altfel spus, din razele marginale inclinate fata de axa optica, ceea ce ar reduce din campul de plina lumina. Corectorul are o apertura de trecere de doar 18mm, or ,la distanta la care se gaseste corectorul (care intra cu vreo 25mm inauntrul tubului telescopului), adica 63mm de oglinda secundara, sau la 438mm de oglinda primara, pe axa optica cotita la 90 grade, conul de lumina axial ar avea 18,6mm, deci aproape fix cat apertura corectorului si nu ar mai ramane mai nimic pentru ca razele marginale inclinate sa treaca nestingherite prin corector.

Deci concluzia mea este ca acest telescop ,numai tip Jones-Bird nu este, a fost proiectat prost de fabricant: oglinda primara sferica cu raport prea mic - oglinda secundara prea mica si cu probleme - corector de sfericitate cu apertura prea mica si plasat dupa secundara, nu inaintea acesteia, cum este in design-ul optic original Jones-Birds. Dar cu toate acesta, daca ii schimb oglinda secundara cu alta ,da totusi rezultate bune.

Erwin.

Ar fi buna ideea cu oglinda de 38mm de la reflectorul tau, oricum ,corectorul taie din razele marginale, chiar daca i-as pune o secundara mai mare, nu ar duce la rezultate mai bune decat cu oglinda de 38mm, asa ca ar fi potrivita in cazul acesta la reflectorul de 150mm.

[Erwin]

Am măsurat diametrul mic și nu am ținut cont de teșitură care mai ia un pic din diametru, poți considera că are 37mm oglinda. Având în vedere cele expuse de tine, dacă oglinda se dovedește a fi bună, ți-o trimit sau o aduc cu prima ocazie. Este groasă, are vreo 10mm așadar cred că nu are probleme cu astigmatismul indus de lipire. Urmează să pun la punct un test, dacă găsesc o metodă simplă, poate să folosesc o prismă pe post de calibru plan.

Chiar și cu pierderea luminii de pe margine, dacă oglida nu introduce aberații în plus, va fi un câștig. Oglinzile primare nu sunt nici ele perfecte întotdeauna până la margine și chiar se practică uneori diafragmarea lor în caz că au bord rabătut, de exemplu. Mai bine o apertură mică dar bună decât una mare și proastă.

Ca o paranteză, la toate secundarele telescoapelor construite de mine am folosit bandă dublu adezivă subțire puternică, de peste 50Kg/cm, de folosit în exterior, care ține foarte bine. Am tăiat pătrățele mici și am pus 3-4 bucăți distribuite uniform. Nu au introdus astigmatism și elasticitatea lor permite oglinzii să lucreze termic diferit față de suport.

[iulian90]

Da. E bun, deci merg pe varianta acesta, cu oglinda de 37mm de la tine. Oricum si corectorul taie din conul de lumina asa ca nu are rost sa pun o alta oglinda mai mare.
Corectorul de sfericitate nu taie doar razele marginale inclinate ci si putin din conul axial de lumina, reducand astfel din apertura efectiva a telescopului asa ca trebuie schimbat si el cu un alt dublet negativ cu diametru de macar 25mm si focala in jur de -80, -90mm, deci o sa incep sa mai caut prin targul Obor ,(cat tot s-a deschis de curand) diverse obiective foto desfacute, dezafectate, de la care sa procur un asemenea dublet, care sa fie si biconcav asimetric.
Pana atunci, fie las corectorul original, fie il inlocuiesc cu lentila Barlow de la Saiph, care este tot un dublet biconcav asimetric ,are focala de -110mm si apertura de 24mm, putand sa o fixez in portocular cu tot cu celula. Chestia este daca va corecta aberatia de sfericitate , s-ar putea sa trebuiasca sa o pun mai aproape de oglinda secundara si mai departe de ocular ca sa corecteze aberatia de sfericitate, dar voi vedea, o sa fac o incercare.

Referitor la diafragmarea oglinzii primare, si eu am procedat la fel cu reflectorul de 114mm, care are si el marginea rabatuta. I-am pus mai intai o diafragma cu apertura de 100mm, apoi am inlocuit-o cu o diafragma de 110mm apertura, in prezent reflectorul fiind de 110/900mm.

Este buna si ideea ta de a lipi secundara cu banda adeziva dubla. O sa caut pe la Dedeman, Bricodepot, poate gasesc. Dealtfel am gasit un suport pentru secundara din textolit, in pachetul pe care mi l-ai trimis cu camera Samsung, cred ca o sa fie bun pentru fixat oglinda secundara de 37mm.

[Mircea Pteancu]

Iulian

Alexescu s-a inspirat din CTA/ Texereau, cu ajutorul lui Dragesco era membru SAF care i-a si acordat medalie pentru observatii planetare.
El vorbeste acolo despre diametrul Lunii doar pentru ca-i aprox. 0,5 grade.

Am repetat calculele tale in Newt si da 39mm diametrul minim pt. CPL =0mm.
Pentru CPL =12mm e nevoie de secundara de 47mm.

Dar s-ar putea sa ai dreptate si sa ai nevoie de CPL mai mic inainte de amplificare.
Cu campul de plina lumina ,povestea e insa asa ca e cu atat mai bine cu cat e mai mare.
La Toleascop eu am 15mm, cu secundara de 45mm, tot dupa Newt.

Lucrurile nu arata bine nici cu secundara de la Erwin ... decat ... daca ...
Daca oricum nu va fi bine, nu mai bine faci la un tinichigiu un tub nou, mai lung in care pui corectorul acolo unde trebuie, in fata secundarei ?
Atunci secundara de la Erwin va fi foarte buna, vei putea ajunge la un CPL de or sa devina asa invidiosii cu telescoape Newton clasice.

Mircea

[iulian90]

Da. Aveti dreptate dl. Mircea in privinta oglinzii secundare. Nici mie nu mi-a dat bine in calcul cu o oglinda de 38mm, tot undeva la CPL =0,43mm mi-a dat, ceea ce este mult prea putin, adica 0,36 grade in centrul campului ,restul fiind vignetat gradual ,treptat pana la margine.
Deci va trebui fie sa pun o secundara mai mare , de macar 45 mm, fie fac un tub mai mare si pun un corector in fata secundarei de 38mm,dar de diametru mai mare ,cel putin egal cu 38mm sau mai mare,ca sa nu micsoreze CPL-ul.
Corectorul original este total nepotrivit,avand o apertura de doar 18mm,mult prea mica ,si nu poate fi pus oriunde pe traseu.
Daca il pun mai spre ocular apare subcorectie de sfericitate,practic reapare aberatia de sfericitate a oglinzii primare sferice.
Daca il pun mai spre secundara decat cum ar trebui ,apare supracorectia de sfericitate. Deci daca schimb si corectorul cu un altul de diametru mai mare, va trebui sa gasesc distanta optima unde sa anuleze aberatia sferica a oglinzii primare.
Ciudat este totusi faptul ca inainte,cu secundara originala de 35 mm ,reflectorul de 150mm nu producea o vignetare vizibila,decat la grpsismentul de 35x unde campul se intuneca aproape de margine, dar mai mult ca sigur reflectorul nu producea un camp iluminat 100 % nici macar in centru (secundara originala producea si astigmatism pe langa vignetare) , plus ca si corectorul taia si din razele paraxiale, deci era echivalent cu un reflector de diametru mai mic de 150mm. Totusi era ceva mai luminos decat reflectorul de 114mm.

[Erwin]

Nu știu dacă s-ar potrivi pentru funcția asta niște lentile care se pun în fața obiectivului la camerele de filmat. Au diametru mare, o să măsor. Am găsit prin târg așa ceva și nu le-am putut folosi la nimic fiind negative, prea mari pentru a construi un barlow.